12,731 matches
-
în cazul acesta, în Statele Unite, ca să consulți un material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi editat de Woodrow Wilson Center din Washington și Institutul de Politică și Istorie al Ministerului Apărării, Profesorul Deletant mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost întrebat de ce m-am ocupat de studiile românești am răspuns „pentru că sunt masochist” și am spus
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
cu absența unor criterii unitare de editare, care să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
specialitate, urmând o tradiție care, cândva, făcuse din școala ieșeană de istorie modelul istoriografiei critice. Este și rațiunea pentru care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis editat de Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de Vest din Timișoara coordonat de profesoara universitară Doina Benea. Este un merit incontestabil al colegei menționate că a creat la Timișoara o adevărată școală de arheologie provincială
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cuvintele de mai sus cu șase ani în urmă, în deschiderea unei cărți fermecătoare și întrucîtva triste - Testamentul unui eminescolog. În cuprinsul acestei cronici voi cita de mai multe ori fragmente din Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația aceasta e în
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
lui. Poemele lui Eminescu poartă, vor purta, în orice moment, pentru oricare cititor, surpriza necunoscutului. Lectura lui Eminescu e, în mai mare măsură decît a oricărui alt autor român, una hipnotică. În dublul înțeles al cuvîntului. Dar poemele din volumul editat de Casa Radio sînt necunoscute la modul propriu. În 1991, în primul număr al revistei Manuscriptum, Petru Creția publica un ansamblu de cincizeci și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci și trei de poeme pentru audiobook-ul editat de Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian Pintea. Fie și numai pentru faptul că volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
al celei imediat următoare. În Franța și, mai apoi, în alte țări, inclusiv România, au apărut asociații „Amicii lui Panait Istrati” (un soi de fun-cluburi avant la lettre), iar după moartea scriitorului opera sa a fost și continuă să fie editată în mai multe țări (Mircea Iorgulescu spune că între 1948 și 1953 în Turcia au apărut 12 dintre cărțile sale, unele în mai multe ediții succesive; în primii ani postbelici, 1946 - 1959, traduceri ale cărților sale au mai fost publicate
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
la diferite convenții naționale și internaționale. Încununarea a fost Însă invitația de a scrie, pentru prima data În domeniu, un capitol despre materialele ortodontice, și aceasta În ultimele ediții ale ”Bibliei Ortodontului”, Orthodontics, Current Principles and Techniques, o adevărată enciclopedie editată de TM Graber, supranumit și ”Papa Ortodonției”. În paralel, am fost ales consultant și referent pentru cea mai importantă revistă de specialitate, American Journal of Orthodontics. În România am reușit apoi o ciudățenie: să fiu ales profesor onorific la două
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În alte limbi decât cea natală: Alex le Citoyen a Îndrăznit să o facă descriindu-și atât țara adoptivă, Canada, cât și SUA Într-un mod nu numai captivant, dar și corect. Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Canada, el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cotituri... Venind în urma încercării de grupare de la Darul vremii (1930), gruparea Abecedarului reușește, cu un program mai închegat și obiective mai precis definite, - să polarizeze creația ardeleană postbelică și să-i ofere câteva soluții estetice semnificative." (Mircea Zaciu). În 1941, editează împreună cu Octavian C. Tăslăuanu și Dan Botta, revista Dacia, publicație cu titlu semnificativ, în acei ani de grea cumpănă pentru integritatea teritorială a României, amintind de cunoscuta revistă a lui Kogălniceanu și fixând în articolul Cuvinte de început, și programul
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
prestidigitație a datelor. Sarabanda continuă însă să ne joace feste și azi, prin articole și monografii, nu numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date. începând cu volumele editate în 1992 și până în 2006. (Jurnalul portughez și alte scrieri), ni se spune: "între anii 1939 și 1940... ține cursuri de filozofie și
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date. începând cu volumele editate în 1992 și până în 2006. (Jurnalul portughez și alte scrieri), ni se spune: "între anii 1939 și 1940... ține cursuri de filozofie și istoria religiilor la Universitatea din București". Inexact - precizez eu. După martie 1938, Eliade n-a mai ținut
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot În opera poetului, Înconjurând, Însă, un chip feminin intr-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată prima dată de Nerva Hodoș În 1902.Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, În editarea lui Perpessicius: Stau În cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.), atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât Și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>. Acestei prime etape succede Ecclesiastul, care eliberează sufletul de atașamentul față de lumea vizibilă: „aprinzând prin aceste lucruri dorința sufletului încă adolescent (νεάζοντος) după omul interior ..., ea face să-i
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
-se în fondurile de la Mănăstirea Neamț și de la Mănăstirea Bogdana și chiar în Athos, așa cum se poate vedea din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul Macarie Bogus, continuă tradițiile cântării bizantine, editând recent două CD-uri cu Cântări pentru Postul Mare și Cântări închinate Maicii Domnului și am ascultat corul mixt ce însoțește răspunsurile la liturghiile duminicale și ale marilor sărbători, după ce cântările vecerniei și ale utreniei tradiționale au fost înălțate de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
etc., întreaga concepție despre ceea ce trebuia indicat în scris aparținea altei epoci. Despre modificările de note nu mai vorbim. Ediția Czerny este tipică pentru ceea ce nu trebuie să facă un editor (ca și un artist) cu muzica pe care o editează/interpretează. Falsificări asemănătoare apar mai târziu și în editarea compozitorilor clasici. Aici deformările sunt altele, nu mai puțin nepermise: modificarea și completarea indicațiilor existente, mai ales în ce privește frazarea-articulația (disprețuind semnele de strictă articulație existente și considerând fiecare arc de legato
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii, Prezbiterienii, Baptiștii, Congregaționaliștii, Romano-Catolicii, Luteranii și multe alte denominațiuni au editat multe cărți de imnuri sau cărți de cântări (numai cu text fără linia melodică), iar editurile și diferite publicații au scos colecții ecumenice pentru uzul tuturor denominațiunilor și pentru toate circumstanțele liturgice, cum ar fi Ecumenical Praise sau Faith Looking
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic, director al revistei LAMURA, editată la Craiova) -, Doina Cernica și Maria Toacă, membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ca întotdeauna, sobrietate, eleganță, substanță și acel ceva, indefinibil, care te răscolește până la sentimentul pomenirii cuiva foarte drag, foarte apropiat. Vibrația ceremonialului religios a fost intensificată de cuvântul aparte al starețului (...) și de prezentarea volumului Eminescu.Viața de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, editat de Fundația <Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga-Maica Benedicta>”. Sintetizând cuvântul arhimandritului Melchisedec -, Doina Cernica reține că acesta ,,a fost pătruns de amărăciunea încercată și de Eminescu (...) văzând că acei care ne conduc neamul și care trebuie să lucreze pentru
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
F.T.: Indiscutabil. Iată că în pofida concurenței făcute de televiziune, de ziare și reviste, cartea bună își află drum către cititori. Chiar și fără o „campanie de promovare”, pentru care nu avem, din păcate, fonduri. Cu toate acestea, vom continua să edităm volume tematice, deși, repet, observăm cum asociații sau fundații care nu contribuie prin aproape nimic la așezarea societății românești pe temeliile solide atât de necesare reconstrucției se bucură de sprijinul substanțial al statului prin declararea lor „de interes public”, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în mod special, la cartea preotului Ioan Graure “Cinstirea părinților” și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În altă ordine
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
să aibă un nume, i-a dat un titlu gravat în Timp: Antologia scriitorilor români contemporani de pe toate continentele. Din această lucrare densă și bogată în conținut, reiese că aproape toți antologații de pretutindeni, care își au volume proprii sunt editați în România, ceea ce concluzionează că oriunde ne-am afla în această lume, cordonul ombilical ne ține binelegat de rădăcina Limbii Române. Selecția lucrărilor introduse în antologie, atât a celor de pe ochiul genului liric, cât și a celor de sub sprânceana genului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
Cărțile prezentate cu această ocazie au fost următoarele: Anca Sîrghie, Lucian Blaga și ultima lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu); Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal); Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015. Cu acest prilej, după cuvântul de deschidere amfitrioana i-a prezentat pe invitați. Muguraș Maria Petrescu a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Lucian Blaga și ultima lui muză a început la Salonul Hunedorean al Cărții de la Deva, din 9 octombrie a.c. Apoi, actrița Gabriela Neagu a recitat versuri din poezia blagiană inspirată de Elena Daniello. Vorbind despre Radu Stanca - profil spiritual, volum editat de Marin Diaconu și Anca Sîrghie (Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015), Dumitru Batâr a evocat personalitatea dramaturgului, aducând în prezent momente trăite de cei doi odinioară. Această carte vine ca o continuare a volumului Dăltuiri din 2012
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]