5,421 matches
-
ocupă în existența fiecărei publicații un loc special. Potrivit unei definiții clasice, acest tip de articol prezintă (ar trebui să prezinte) punctul de vedere al publicației respective în legătură cu o problemă care ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că din volum lipsesc primii doi ani din activitatea de editorialist a directorului publicației noastre (Nicolae Manolescu a început să scrie editoriale încă din anul 1993) se explică
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că din volum lipsesc primii doi ani din activitatea de editorialist a directorului publicației noastre (Nicolae Manolescu a început să scrie editoriale încă din anul 1993) se explică prin aceea că textele au fost preluate din versiunea electronică a „României literare”, inaugurată în anul 1995. Ca editorialist, Nicolae Manolescu are cîteva teme predilecte de reflecție. Se poate spune că, într-un fel
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
încă din anul 1993) se explică prin aceea că textele au fost preluate din versiunea electronică a „României literare”, inaugurată în anul 1995. Ca editorialist, Nicolae Manolescu are cîteva teme predilecte de reflecție. Se poate spune că, într-un fel, editorialele sale sînt o combinație a preocupărilor publicistului Nicolae Manolescu din rubricile care l-au făcut celebru: Cronica literară, Ochiul magic și Teme. Cele mai multe dintre texte se află la confluența dintre literatură și politică și discută dintr-o perspectivă morală rolul
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
treia categorie de însemnări o constituie polemicele directe, reacțiile la diverse puncte de vedere apărute în presa culturală din țară și străinătate. Se poate vorbi și despre o tehnică standard, marca Nicolae Manolescu, de construcție a acestui tip de articole. Editorialele încep, invariabil, cu enunțarea abruptă a motivului care a determinat în săptămîna respectivă scrierea unui anumit text. Pretextul poate fi un articol de ziar („Un număr din «Dilema» a stîrnit polemica în jurul lui Eminescu”), lectura unei cărți recent apărute („Dubla
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
perspectiva timpului prezent, a sensibilității și complexității vieții intelectuale contemporane. Demonstrația, mereu impecabilă din punct de vedere logic, se încheie întotdeauna cu o concluzie scurtă, clară, menită să lumineze retrospectiv textul, dincolo de care nu prea mai rămîne nimic de spus. Editorialele devin astfel săptămînale exerciții de silogism, de unde și numele acestei cărți, inspirat după arghezianul Manual de morală practică. Citite în succesiunea lor, editorialele lui Nicolae Manolescu se constituie într-un breviar al temelor care au dominat dezbaterea publică românească în
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
concluzie scurtă, clară, menită să lumineze retrospectiv textul, dincolo de care nu prea mai rămîne nimic de spus. Editorialele devin astfel săptămînale exerciții de silogism, de unde și numele acestei cărți, inspirat după arghezianul Manual de morală practică. Citite în succesiunea lor, editorialele lui Nicolae Manolescu se constituie într-un breviar al temelor care au dominat dezbaterea publică românească în anii tranziției (în cazul de față, din 1995 încoace). Probleme precum colaboraționismul scriitorilor cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
regimului comunist doar din perspectiva rasismului înseamnă a îngusta nepermis zona cercetării și a oferi un nesperat culoar de fugă odioșilor responsabili comuniști. În plus, un asemenea demers ar suna aproape ca o jignire pentru milioane de victime ale comunismului. Editorialele lui Nicolae Manolescu au un merit fundamental. Acela că îndeamnă la reflecție. Fiecare dintre ele ar merita o discuție separată. Toate textele acestui volum pun în mișcare mintea cititorului, oferă unghiuri de privire surprinzătoare care schimbă, uneori spectaculos, percepția comună
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
separată. Toate textele acestui volum pun în mișcare mintea cititorului, oferă unghiuri de privire surprinzătoare care schimbă, uneori spectaculos, percepția comună asupra unor persoane, lucruri sau situații despre care se crede îndeobște că se știe totul. Lecția implicită a excelentelor editoriale ale lui Nicolae Manolescu este aceea că un spirit liber trebuie să se ferească de ideile de-a gata, indiferent de unde ar veni ele, să problematizeze în permanență și să spună cu voce tare ceea ce gîndește, indiferent de reacția celor
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată preda studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de detenție și moarte. Citiți Memoria! * PAradigma (nr. 12, dec. 2003) îl evocă, în editorialul semnat de dl Ieronim Tătaru, pe Ovid Densusianu, de la nașterea căruia s-au împlinit 130 de ani. Lingvist, filolog, istoric, critic literar, poet, promotor al simbolismului, Ovid Densusianu a fost profesorul, la Universitatea din București, mai multor generații de romaniști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
promotor al simbolismului, Ovid Densusianu a fost profesorul, la Universitatea din București, mai multor generații de romaniști, lingviști ori literați. Evocarea dlui Tătaru, unică în presa culturală, e binevenită și repară o nedreaptă uitare. * Crăciun în zona cenușie se cheamă editorialul dnei Tania Radu din LA & I din 22 decembrie 2003. Se înțelege despre ce este vorba. Editorialul se încheie așa: „Nu ninge. Totul e gri. Cinstit ar fi să recunosc că mai e și drumul spre alb, nu doar spre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
lingviști ori literați. Evocarea dlui Tătaru, unică în presa culturală, e binevenită și repară o nedreaptă uitare. * Crăciun în zona cenușie se cheamă editorialul dnei Tania Radu din LA & I din 22 decembrie 2003. Se înțelege despre ce este vorba. Editorialul se încheie așa: „Nu ninge. Totul e gri. Cinstit ar fi să recunosc că mai e și drumul spre alb, nu doar spre negru. Recunosc, dar nu simt.” Ce, dacă a nins imediat după asta? Tot nu simțim că ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
comemorării voievodului. O întrebare care i-a făcut să frisoneze, fără îndoială, pe concetățenii noștri, deoarece asta e marea problemă a românilor, după mintea redactorului TVR. * În EVENIEMNTUL ZILEI, Cornel Nistorescu titrează, fără menajamente: “Ziua lui Ceaușescu - ziua lor”, în editorialul său din 26 ianuarie. Iată cum explică Nistorescu acest titlu: “De ce nu ne-am încheiat socotelile cu Ceaușescu și epoca sa? O categorie social politică a avut tot interesul ca acest lucru să nu se producă. Astăzi, de ziua lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
să ne pună în gardă contra extrapolărilor abuzive. Articolul dlui George face parte dintr-o serie polemică, ținta fiind un studiu al dlui Ciprian Șiulea dintr-o carte (Retori, simulacre, imposturi) pe care am semnalat-o eu însumi într-un editorial de anul trecut. Între altele, dl Șiulea are meritul de a dovedi eroarea celor care au tras concluzia că, respingîndu-le ca forme goale, Maiorescu a fost contra formelor europene, mai exact, occidentale, împrumutate de generația pașoptistă, comportîndu-se ca un autarhist
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
cele mai efervescente epoci din istoria literaturii neoelene. Al treilea titlu, Bibliografia lui K.P. Kavafis (1886-2000), realizată de Dimitris Daskalopoulos și apărută în 2003 prin grija Centrului Limbii Grecești din Salonic, reprezintă fără îndoială unul dintre evenimentele cardinale ale anului editorial 2003 din Grecia. Ediție monumentală (1 270 pagini), rod al unei munci de peste un sfert de veac, lucrarea alcătuită cu migală admirabilă de Dimitris Daskalopoulos (bibliograf cu „state vechi”, Daskalopoulos a alcătuit lucrări similare consacrate unor mari scriitori precum Yorgos
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
dnii Manolescu, Liiceanu și Pleșu sau dacă se cuvine să-și arate uimirea față de afirmația - și pe ce ton melodramatic! - că România literară ar fi publicat „lucruri îngrozitoare” despre „mine și despre familia mea”. Cu și fără exactitate Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel analizează discursul politic din ultima vreme al lui CVTudor. Potrivit analistului, “Corneliu Vadim Tudor este creatorul celui mai paradoxal curent politic postcomunist din lume - extremismul laș (...) Creatorul PRM și-a pus pecetea inconfundabilă asupra partidului. El
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
și adevăr istoric. Dacă membrii, simpatizanții și votanții lui Vadim acceptă așa ceva, este problema lor. Dar dacă noi, toți ceilalți, adică majoritatea covîrșitoare acceptăm așa ceva, înseamnă că acest cancer ideologic afectează fibra morală a națiunii.” Am citat pe larg din editorialul lui Dan Pavel din cel puțin două motive: pentru exactitatea diagnosticului și pentru valoarea de avertisment a textului. În privința opiniei analistului că “dacă noi toți ceilalți acceptăm...” Cronicarul se teme că destui dintre cei care îl votează pe CVT nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
remarca lui Traian Băsescu referitoare la premierul Năstase, după accidentul de vînătoare al ministrului Agriculturii: potrivit liderului PD, premierul a trecut la “remanierea prin împușcare”. Chiar dacă e neadevărată, cu siguranță că vorba lui Băsescu va face carieră. * ADEVARUL publică un editorial semnat de Rodica Ciobanu despre proiectul de autonomie a județelor Harghita, Covasna și Mureș realizat de Consiliul Național Secuiesc, organizație dezavuată de UDMR și nerecunoscută de guvernul de la Budapesta. Dincolo de faptul că proiectul nu are nici o șansă de a fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
s-a hotărît, se pare, să devină memoria noastră literară: după Tolstoi, iată, Camus împlinește și el o vîrstă rotundă, 90 de ani. Dl. Ieronim Tătaru îi închină scriitorului și eseistului francez (7 noiembrie 1913 - 4 ianuarie 1960) un admirabil editorial. Noi, ca noi, dar oare francezii și l-or fi amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept.-oct. 2003 din revista sibiană Euphorion, o pagină din jurnalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
81 de combinații posibile” (computergames.ro); „M-am gîndit că țara e săracă și n-are bani. Ce-ar fi să socotim ce se cheltuiește. Am facut o socoată cu personalul, cu încălzire, iluminat și telefon” (EZ, 12.02.2002, editorial). Expresive sînt în special aparițiile în expresii și locuțiuni - a pune la socoteală, a da socoteală etc.: „nu-i greu de pus la socoată mobilul. Iar mobilul șunt banii!” (cotidianul.ro /anterioare/1999); „După toate dezvăluirile (care pot fi probate
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
dispoziție de CNSAS. La o recentă Întîlnire a „României literare”, dl Nedelcovici s-a referit la el și la consecințele deschiderii arhivelor fostei instituții comuniste * „Un fel de sondaj, neoficial, desigur” a condus-o pe dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]