398 matches
-
declanșează intracelular de către mecanismele de supraveghere internă sau de către lipsa unor factori trofici. Lipsa de nutrienți din mediul extern poate de asemenea să fie un stimul. Calea extrinsecă reprezintă activarea căilor pro-apoptotice de către semnalele ce provin de la alte celule. Proteinele efector ale căii apoptotice sunt o serie de enzime proteolitice numite caspaze<footenoteid="7">Caspaze inițiator (2 , 8, 9, 10), efector (3, 6, 7), non-apoptotice pro-inflamatorii (1, 4, 5, 11, 12, 14, 15)</footenote>. Denumirea provine de la faptul că ele au
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de asemenea să fie un stimul. Calea extrinsecă reprezintă activarea căilor pro-apoptotice de către semnalele ce provin de la alte celule. Proteinele efector ale căii apoptotice sunt o serie de enzime proteolitice numite caspaze<footenoteid="7">Caspaze inițiator (2 , 8, 9, 10), efector (3, 6, 7), non-apoptotice pro-inflamatorii (1, 4, 5, 11, 12, 14, 15)</footenote>. Denumirea provine de la faptul că ele au activitate proteazică selectivă la capătul C-terminal al reziduului Aspartat (C-Asp-aze). La om există 15 caspaze, dormante în citiosol sub
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de către nucleazele autonome, dintre care cea mai cunoscută este CAD (ADN-aza activată de caspaze), precum și o enzimă mitocondrială numită endonucleaza G. Aceste nucleaze au evoluat ca mecanism de apărare, pentru eliminarea ADN ului contaminat viral prin răspuns defensiv suicidar. Alți efectori importanți ale căii intrinseci sunt proteinele Bcl, ce pot fi grupate în trei subfamilii: Bcl-2 protectori, Bcl-2 ucigași (Bax și Bak) și Bcl-2 reglatori. S-a demonstrat recent că proteinele Bcl-2 protectori sunt responsabile, ca oncogene, de o serie de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
liganzi. Cuplarea modifică permeabilitatea canalului și produce un influx ionic în celulă, ce declanșează depolarizarea. Se mai numesc și receptori ionotropici. Pentru că de cele mai multe ori folosesc la transmiterea excitației de la o celulă nervoasă la alta sau de la celulele nervoase la efectorii musculari sau glandulari, liganzii canalelor receptor dependente sunt numiți și neuromediatori. Eliberarea acestora are loc la nivelul formațiunilor de comunicare numite sinapse, în partea finală a acestora, numită membrană post sinaptică.Cele mai multe din aceste canale sunt permeabile pentru cationi, activarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcției celulare, • îndepărtarea semnalului, ce de obicei întrerupe și răspunsul celular. Substanțele bioactive endogene cu rol de semnalizare intercelulară sunt denumite generic mesageri primari. Fiecare dintre sistemele de receptori prezentate mai jos acționează prin intermediul unuia sau mai multor sisteme de efectori intracelulari. Mecanismele sunt diverse, dar strategia este comună, cuprinzând: • recepția stimulului; • transferul semnalului către celulă; • amplificarea citoplasmică a semnalului; • modularea în timp a sistemelor de efectori; • adaptare prin intermediul circuitelor de feed-back negativ. Tipuri de semnalizare prin molecule solubile Oarecum în funcție de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sistemele de receptori prezentate mai jos acționează prin intermediul unuia sau mai multor sisteme de efectori intracelulari. Mecanismele sunt diverse, dar strategia este comună, cuprinzând: • recepția stimulului; • transferul semnalului către celulă; • amplificarea citoplasmică a semnalului; • modularea în timp a sistemelor de efectori; • adaptare prin intermediul circuitelor de feed-back negativ. Tipuri de semnalizare prin molecule solubile Oarecum în funcție de „distanța” la care acționează molecula semnal extracelulară eliberată de o celulă de control, există mai multe tipuri de semnalizare. In cazul moleculelor semnal numite hormoni, produși
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
GDP cuplat. In fapt receptorul activat funcționează ca factor de schimb nucleotidic (guanine nucleotide exchange factor, GEF) pentru subunitatea α. Forma α-GTP nu are afinitate pentru complexul βγ și se disociază de acesta, ambele având astfel posibilitatea să activeze proteine efector. La exercitarea efectului asupra proteinei-țintă subunitatea α-GTP se transformă în α-GDP. Se poate spune că proteina efector are asupra subunității α o acțiune de tip GAP (GTPase-activating protein).<footenoteid="17">Există și GAP specializate, care ar putea limita spațial și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru subunitatea α. Forma α-GTP nu are afinitate pentru complexul βγ și se disociază de acesta, ambele având astfel posibilitatea să activeze proteine efector. La exercitarea efectului asupra proteinei-țintă subunitatea α-GTP se transformă în α-GDP. Se poate spune că proteina efector are asupra subunității α o acțiune de tip GAP (GTPase-activating protein).<footenoteid="17">Există și GAP specializate, care ar putea limita spațial și/sau ca amploare transducția </footenote>, energia eliberată aici fiind de fapt cea care asigură transducția semnalului. Ulterior
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care poate să-și manifeste această activitate numai în cadrul ciclului descris (fig. 43), în care legarea GTP în locul GDP este condiționată de interacțiunea ansamblului α-βγ cu receptorul activat (*), iar hidroliza GTP este condiționată de interacțiunea α cu efectoru (**)l. Proteinele efector sunt de obicei enzime ce catalizează formarea de mesageri secunzi (adenilat ciclaza, guanilat-ciclaza, fosfolipaza C, etc.), dar pot fi și canale ionice sau alte proteine. Pentru subunitatea α există mai multe izoforme: • αs stimulează adenilat-ciclaza, cu formarea de AMPc din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
produce dimerizarea (lipirea fizică) a celor două subunități, ceea ce produce juxtapoziția domeniilor intra-celulare, ceea ce duce la unificarea domeniilor kinazice. Acest fenomen duce la fosforilarea reziduurilor tirozinice de la nivelul regiunii C-t, creând situri de legare fosfotirozinice pentru toate proteinele efector ce prezintă domenii denumite PTB (phosphotyrosinebinding) sau SH2. Activarea RTK activează proteinele efectori în două moduri: fie cuplarea PTB a unei enzime produce fosforilarea și activarea ei (de ex. fosfolipaza C, ce activează calea IP3-DAG), fie se apropie proteinaefector de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulare, ceea ce duce la unificarea domeniilor kinazice. Acest fenomen duce la fosforilarea reziduurilor tirozinice de la nivelul regiunii C-t, creând situri de legare fosfotirozinice pentru toate proteinele efector ce prezintă domenii denumite PTB (phosphotyrosinebinding) sau SH2. Activarea RTK activează proteinele efectori în două moduri: fie cuplarea PTB a unei enzime produce fosforilarea și activarea ei (de ex. fosfolipaza C, ce activează calea IP3-DAG), fie se apropie proteinaefector de substratul său (de exemplu Ras-GTP aza), cu activarea căii respective. RTK sunt proteine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
segmente transmembranare unice la domenii citoplasmice diferite. Ei prezintă prelungiri ca niște degete ce apucă și înglobează ligandul , iar mularea segmentelor transmembranare pe molecula de ligand produce activarea unei fosfolipaze membranare ce hidrolizează sfingomielina, producând mesagerul secund ceramida. Alte proteine efector ale acestor tipuri de receptor activează factorul transcripțional NFκB, iar ligandul Fas activează caspazele-inițiator. 5.9.7. Receptorii de tip Toll Denumirea provine de la prima proteină de acest fel, descoperită la Drosophila și denumită cu termenul toll (germ,); deosebit, interesant
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de evoluție: fie trece în mitocondrie și prin oxidare regenerează oxaloacetatul, fie se decarboxilează în citosol sub acțiunea enzimei malice la acid piruvic, care se carboxilează în mitocondrie la oxaloacetat, furnizând NADPH necesar sintezei de acizi grași. Citratul este un efector metabolic extrem de important și eficient al glicolizei și al metabolismului lipidic prin reglarea activității fosfofructokinazei. În condiții anabolice, semnifică sinteză suficientă de ATP (se acumulează în mitocondrie la concentrații mari de ATP în ciclul Krebs și iese în citosol) și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
reducerea gradului de obezitate și insulinorezistență, iar gradul de scădere a hiperglicemiei a fost consecința îmbunătățirii secreției de insulină. Obezitatea și insulinorezistența se asociază cu creșterea concentrațiilor serice ale acizilor grași, și se acceptă totuși ideea că aceștia sunt principalii efectori pozitivi ai expresiei genelor UCP2 atât în celula beta-pancreatică cât și la nivelul altor țesuturi (figura 6) (9, 16). Creșterea activității decuplante are două consecințe importante: - scăderea producției de specii reactive de oxigen, ceea ce ar avea un efect protector împotriva
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
printr-un control strict al ventilației. Sistemul de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări de compoziție chimică în lichidul cu care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
totuși sinteza necesită obligatoriu și bioxid de carbon, care carboxilează acetil-CoA la malonil-CoA, reacție catalizată de acetil-CoA carboxilază (carboxiligază), o enzimă care conține biotină. Carboxiligaza este enzima cheie a biosintezei acidului palmitic, reglată atât allosteric (citratul fiind cel mai important efector allosteric pozitiv iar radicalii acil-CoA fiind efectori negativi) cât și hormonal (raportul supraunitar insulină/glucagon din vena portă fiind stimulator iar catecolaminele și raportul subunitar insulină/glucagon având efect inhibitor). 2.2.1.2. Sinteza intrahepatică de trigliceride se desfășoară
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
carbon, care carboxilează acetil-CoA la malonil-CoA, reacție catalizată de acetil-CoA carboxilază (carboxiligază), o enzimă care conține biotină. Carboxiligaza este enzima cheie a biosintezei acidului palmitic, reglată atât allosteric (citratul fiind cel mai important efector allosteric pozitiv iar radicalii acil-CoA fiind efectori negativi) cât și hormonal (raportul supraunitar insulină/glucagon din vena portă fiind stimulator iar catecolaminele și raportul subunitar insulină/glucagon având efect inhibitor). 2.2.1.2. Sinteza intrahepatică de trigliceride se desfășoară numai pe calea glicerol fosfatului ca majoritatea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
evoluția acestora spre diabet clinic manifest (Giulietti et al., 2004). Baza moleculară a protecției oferite la șoarecii NOD de administrarea de 1,25(OH)2D3 pare să implice o remodelare a repertoriului de celule imune, cu eliminarea unor limfocite T efectorii, deși nu poate fi exclus nici efectul protector direct asupra celulelor ?-pancreatice. S-a arătat astfel că la șoarecii NOD tratați cu 1,25(OH)2D3 apare tranziția de la sinteza predominantă a citokinelor de tip Th1 (IL-2 și IFN-? ) către
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
țesuturi, în perioade de 5-10 ani și când întâlnesc cu antigen specific se activează. Funcțiile limfocitelor Împreună cu macrofagele, limfocitele și plasmocitele formează sistemul imunitar. Seria limfocitară are un rol important în producerea răspunsului imun, prin funcțiile sale de reglare și efectorii strict specifici. Funcțiile efectorii cuprind două aspecte: secreția de anticorpi, realizând imunitatea umorală - în care celulele efectoare sau imunocitele sunt plasmocitele, limfocitele și formele intremediare (limfoplasmocitele), ele sintetizând imunoglobulina care acționează ca anticorpi (aglutinare, precipitare, neutralizare); și imunitatea mediată celular
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
5-10 ani și când întâlnesc cu antigen specific se activează. Funcțiile limfocitelor Împreună cu macrofagele, limfocitele și plasmocitele formează sistemul imunitar. Seria limfocitară are un rol important în producerea răspunsului imun, prin funcțiile sale de reglare și efectorii strict specifici. Funcțiile efectorii cuprind două aspecte: secreția de anticorpi, realizând imunitatea umorală - în care celulele efectoare sau imunocitele sunt plasmocitele, limfocitele și formele intremediare (limfoplasmocitele), ele sintetizând imunoglobulina care acționează ca anticorpi (aglutinare, precipitare, neutralizare); și imunitatea mediată celular - în care, răspunsul este
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
limitată, viteza de reacție se micșorează cu timpul și după un anumit interval, încetează. 6.5. Factorii care influențează activitatea enzimatică Viteza reacțiilor enzimatice este influențată de o serie de factori și anume: concentrația substratului, concentrația enzimei, pH-ul, temperatura, efectorii enzimatici. 6.5.1. Influența concentrației substratului Concentrația substratului este unul din cei mai importanți factori care influențează viteza reacției enzimatice. Dependența vitezei de reacție de concentrația substratului au fost redate matematic de către Michaelis și Menten (1913) care au arătat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]