603 matches
-
Fălcoianu, Stătescu, Costinescu, asemenea cu zeci de mii de franci lefuri anuale; cumulardul prinț Dim. Ghica, care e în același timp prezident la Societatea Dacia - România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava - Iași, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcție, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și În strânsă colaborare cu biserica, fiecare din aceste așezăminte având cel puțin un paraclis dacă nu chiar o capelă de incintă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se va Înființa sistemul național de sănătate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile și Militare (sub conducerea lui Carol Davila), sistem care va prelua rețeaua urbană de spitale (mai puțin cele israelite), va construi o rețea de spitale rurale și va introduce asistența ambulatorie prin crearea instituției medicului de plasă. În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cvasiinexistentă, de aici și modul de abordare a sănătății publice care nu devenise Încă o problemă publică și cu atât mai puțin o problemă de stat. Primele spitale pe teritoriul principatelor apar În secolul al XVIII-lea sub formă de eforii finanțate și susținute de fundații, prin donații și colectă publică. După instituirea regulamentului organic (1829) și mai cu seamă după revoluția de la 1848 orașele Încep să-și construiască așezăminte spitalicești, deservite de medici cu pregătire În unversitățile din Viena, Paris
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și Banat găsim cu mare dificultate contribuții ale etnicilor români. Absența precedentelor de prestigiu și de scară monumentală datorate etnicilor români fusese destul de dificil de surmontat și în vechiul regat în anii de început ai neoromânescului. Cum să faci primării, eforii ale spitalelor, palate de justiție și trezorerii când tot ce ai la dispoziție este o arhitectură "românească" domestică arhaizantă, vernaculară, din materiale perisabile, sau una de mănăstire sau urbană mai apropiată ca scară, dar ridicată de meșteri străini pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
referințe Petre Țuțea 138 referințe Poezia lirică românească tradusă în limbile engleză și franceză. Dificultăți de traducere 98 referințe Politica și media 24 referințe Politologie și sisteme politice 329 referințe Poreclele românești 89 referințe Prescripția extinctivă 44 referințe Primăria și Eforia Iași în presa locală 1293 referințe Probele și mijloacele de probă în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Școalelor. Om de cultură, valoros organizator, în perioada activității sale s-a remarcat prin măsuri energice de organizare: • Întocmirea unui catalog complet al fondului, primul de acest gen din țară. • Convinge pe epitropi să intre în relații de schimb cu Eforia Școalelor Publice din București. • Obligă autorii și editorii să depună bibliotecii câte cinci exemplare din cărțile publicate și un exemplar din periodice. • Redactează primul regulament pentru organizarea bibliotecii publice, acesta fiind primul regulament din țară. • Înființează cu Gh. Asachi o
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
poporul român ca botezul, eveniment indispensabil din viața fiecărui creștin. Principiul educației permanente de la școală, viață, biserică era intuit Încă de la data exprimării acestui punct de vedere - 1885. Motivul daniilor ne este ilustrat de către arhimandritul Eufrosin Poteca prin scrisoarea trimisă Eforiei Școalelor, datată 20 martie 1846, prin care Îi aduce la cunoștință oferirea sumei de 1 200 de galbeni pentru ca „omul bine Învățat este și temătoriu de Dumnezeu și iubitor de oameni. Unul ca acesta e vrednic folositor societății În ori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
În opinia lui Eufrosin Poteca În cursul pregătirii sale universitare urmate la Pisa În Italia, unde șapte dintre colegi Învățau datorită donației făcute de un episcop cu 250 de ani În urmă. Arhimandritul Eufrosin Poteca (1756-1859), primul bursier ales de Eforia Școalelor spre a studia În universitățile din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-a oferit În acest sens un exemplu. După o carieră didactică de aproape 11 ani, primește egumenia Mănăstirii Motru, dar nu-și uită vocația de dascăl și intelectual
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
didactice: „ ... mă voi păzi de orice rău, care poate să-mi aducă rușine și voi face tot binele ce voi putea ca să-mi dobândesc cinste și bună recomandație de la domnii profesori și mai vârtos de la d. directorul și de la cinstita Eforie”. Nerespectarea condițiilor de mai sus atrăgea cu sine pierderea bursei. Garantul acestei promisiuni era chiar tatăl bursierului, care contrasemna acest document, am putea spune oficial, depus ulterior În cancelaria Colegiului spre păstrare și utilizare la momentul potrivit. Pentru a ne
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
118 preoți sunt necesari eparhiei. Colaborarea bilaterală dintre biserică și școală prevedea desigur educarea tinerilor, dar și formarea lor ca buni creștini respectând cu strictețe sărbătorile din anul bisericesc prin participarea la Sf. Liturghie. Începând cu anul 1853, datorită stăruințelor Eforiei școalelor pe lângă domnitorul Țării Românești, religia este introdusă În programul gimnaziului considerând „cultura sentimentului religios În om, obiectul unei Îngrijiri stăruitoare din partea civilizației moderne”. O inițiativă similară acestor ierarhi a avut-o și Episcopul de Râmnic la 23 aprilie 1855
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
pentru organizarea de școli sătești de către preoții din Gorj, Dolj, Mehedinți, Vâlcea și Romanați. Preoții urmau a fi retribuiți din sumele ce se adunau pe anul curent și ulterior, din taxa de 2 lei pe familie care intra În casa Eforiei școalelor.. Numărul Înmulțirii daniilor oferite școlilor, era atribuit de către Eufrosin Poteca, necesității de oameni pregătiți, bine Învățați „pentru toate pozițiile sociale”. Relația dintre școală și biserică ne este frumos reliefată de către Episcopul Romanului, Melchisedec Ștefănescu Într-un discurs ținut În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
responsabilitate morală ce poate fi satisfăcută numai prin urgentarea și intensificarea acestei integrări, a cărei primă formă cea mai facilă și mai răspândită este imitația: Acestei puternice și luminate Europe, din care facem parte geografic așa cum scria un membru al Eforiei școalelor, din 1832, C. șuțu și pe care dorim s o imităm în instituții, în fericire, în științe. Tinerimea plecată la studii pentru a aminti o imagine a timpului este în situația albinei care culege din sânul străinătății... miere... învățătura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
15.VI.1878, București), poet. Fiu al Măndichii (n. Popescu) și al unui Zamfir, Z. a absolvit Colegiul „Sf. Sava” din București. Cu ajutorul lui Ion Heliade-Rădulescu ar fi urmat literele și filosofia la Paris și Viena. A fost funcționar al Eforiei Spitalelor Civile până la moartea sa, survenită într-o casă de sănătate din București. Scrie și publică versuri în ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
multora dintre acești pacienți. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Prof. Dr. doc. Gheorghe Bungetzianu) A ocupat prin concurs următoarele funcții într-o carieră medicală strălucită: reușit al doilea la concursul de Internat al Așezămintelor Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
al doilea la concursul de Internat al Așezămintelor Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic secundar 1943; medic specialist ftiziolog 1946; medic primar 1951; doctor în medicină 1966; doctor docent 1971; medic primar gr. I 1972; 1937-1941 - extern si intern în diverse servicii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic secundar 1943; medic specialist ftiziolog 1946; medic primar 1951; doctor în medicină 1966; doctor docent 1971; medic primar gr. I 1972; 1937-1941 - extern si intern în diverse servicii spitalicești; 1944-1947 - intern Sanatoriul TBC Filaret; 1945-1950 - consultant
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
LIBER" - Ș.A. "EUXIN" - Ș.A. "FALEZĂ" - Ș.A. "HIDROEDIL" - Ș.A. "INSTALAȚII" - Ș.A. "LITORAL CONSTRUCT" - Ș.A. "METACHIM" - Ș.A. "MODERN" - Ș.A. "PLASTICĂ" - Ș.A. "PRODSEM" - Ș.A. "PROIECT" Ș.A. "RECORD" - Ș.A. "ROMMEGA" - S.R.L. "SPICUL" - Ș.A. "SCUT" - Ș.A. "TAM" - Ș.A. "VILA" - Ș.A. Localitatea Eforie Nord "COMIXTUR" - Ș.A. EFORIE TECHIRGHIOL Localitatea Mangalia "CORAL" - Ș.A. "METTEXIN" - Ș.A. "UNIVERTIS" - Ș.A. Localitatea Medgidia "HERMES" - Ș.A. Localitatea Năvodari "NĂVODARI" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Constantă "ALIMENT CONEX" - Ș.A. "AUTOPRECOND" - Ș.A. "COMATEC" - Ș.A. "COMSERVICE" - Ș.A. "GENERAL TAXI" - Ș.A. "MODEL" - Ș.A. "TOMIS" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
de președinte; 6. Directorul general sau administratorul instituției de Stat care servește interesul similar celui servit de asociația sau fondația adusă înaintea comisiunii; 7. Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare un membru delegat de președinte; 8. Un efor al Eforiei spitalelor civile; 9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din țară numiți de ministrul justiției și prin decret regal; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi dintre cei mai reputați
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
Ca și nămolul. Să vedem, dar nu chiar direct. Întâmplarea (oare?) face să fi intrat În posesia unor probe de apă de mare, dar și a unor animale ale zonei - midii, o scoică de-a dreptul banală. Taman din zona Eforiei. Mă interesa cu totul altceva de la micul golf În care pescarii aruncau tot ceea ce nu corespundea standardului, iar marinarii ceea ce le prisosea: Într’un cuvânt, deșeuri. Natura le pusese bine la dos, la dospire, astfel Încât ajunseseră un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 9 aprilie 1910 Capitolul 1 Regimul silvic Articolul 1 Sînt supuse regimului silvic și se vor administra conform legei de față: a) Pădurile ce aparțin Statului, Domeniului Coroanei, Casei școalelor, Casei bisericii, județelor, comunelor, Eforiei spitalelor civile din București și Epitropiei Sf. Spiridon din Iași; ... b) Pădurile așezămintelor de binefacere, de cultură națională, ale bisericilor de mir, ale comunităților, ale fundațiunilor publice și private, ale societăților anonime și ale ori-căror persoane juridice; ... c) Pădurile pe
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
putinu, mai cu sema în ramulu financialu și carii voru fi ajunși în erarhia serviciului pînă la funcțiunile de membrii la Curtea de apelu, presiedinti de Tribunaluri, procurori de Curți, membrii la fosta Comissiune centrală, membrii seu directori la fosta Eforie a scoleloru, directori de Ministere, prefecții de Districte și cassieri Centrali. Articolul 66 Unu regulamentu specialu va regulă aplicațiunea legei de fatia. Titlul U IX Despre statului curtei și retribuțiune Articolul 67 Retribuțiunile membriloru Curtei de compturi sînt ficsate după
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
trebuintiele diverseloru ramure de administrațiune publică. Membrii șei se voru alege dintra persoanele care au ocupatu fonctiunile, de Miniștrii de Agenți ai terrei pe lange puterile străine, de Membrii ai Comissiunei centrale, fostei înalte Curți sau a Curtei princiare, fostei Eforii a scoleloru, de Membrii ai Curtei de cassatiune și ai Curtei de compturi, de Presiedinti, Membrii seu Procurori ai Curtiloru de apelu, de Directori de facultăți, de Inspectori generali, de Prefecți și de Ingineri-capi. Aceștia cată să aibă unu serviciu
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
lăutarilor, din primii ani ai veacului până la sfârșitul lui 1839. În 19 decembrie 1839 făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l plătească Eforiei sau necazuri prilejuite de situația materială. Vasile Barbu fusese timp de patru decenii lăutarul cel mai apreciat și stimat din Iași, cu relații consolidate la marile curți boierești. Retragerea sa din funcție nu a fost Însă definitivă, pentru că În 1842
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
au înființat primele specialități medicale: chirurgia, medicina internă și oftalmologia. De aici au provenit trei miniștri: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit și mulți miniștri ai Sănătății. În 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unități fiind dați de boierime. Epoca modernă și conteporană a generat reforme și-n sănătate, cu baze științifice de învățământ medical. Florence Nightingale (18201910)(fig.3) a revoluționat modul de îngrijire al bolnavilor; îngrijirile nu trebuie
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
președinte al Camerei. Brătianu la mine între orele 11 și 12. După-amiaza singur, scris. Stöhr. Seara cu Elisabeta, piquet. Vineri, 7/19 februarie Mohorât. Înainte de amiază Brătianu la mine. După-amiaza citit. Orele 5-7 Kalinderu. Ora 8½ vizitat noua baie a Eforiei pe bulevard. Sala este iluminată electric. Acolo D. Ghica, Vernescu, Orescu, Robescu, S. Mihăilescu etc. Rămas o jumătate de oră. Văzut mașina pentru iluminat electric și construcția. Ora 9¼ înapoi. Scris. Sâmbătă, 8/20 februarie Foarte mohorât. Nici un ministru. După-amiaza
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]