61,238 matches
-
simultan și chiar în măsuri diferite (polimetrie!!) ca să nu mai vorbim de celebra Fugă finală a întregului ansamblu. Fără îndoială, conducerea sa dinamică a transmis discursului impulsul energetic necesar și simfonia a fost foarte prezentă, chiar prea, obligând cântăreții la efort sau pe alocuri acoperindu-i. Echilibrul între fosă și scenă se poate remedia pe parcurs, și este important cu atât mai mult cu cât scriitura instrumentală este extrem de plastică, mobilă, aerată - mulți au văzut în ea chiar o filiație mozartiană
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
își concepe creația ca pe o mărturisire de dragoste, de înțelegere față de semeni, de familie-componentă importantă a Decalogului său etic și artistic - de tot ceea ce îl înconjoară. Personaje și obiecte prind contur în câmpul amorf și translucid al sticlei, întrupând efortul său de a-și găsi identitatea, de a-și conserva memoria afectivă și a rezista astfel absorbției timpului. Atașamentul său la realitate, la o lume a oamenilor și a obiectelor se petrece sub semnul aparenței sau, mai curând , al transparenței
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
pe care atunci nu ni-l reprezentam la dimensiuinile lui reale, îl învățam, din păcate, chiar de la marii noștri profesori, de la G. Călinescu și T. Vianu, de la Al. Rosetti și Iorgu Iordan, aliniați, în grade diferite, noului regim și încercând efortul de a deveni, chipurile, marxist-leniniști. O epocă tristă care a umbrit, în bună măsură, ultimele opere ale maeștrilor mei, iar mie și generației mele ne-a schilodit sufletele, obligându-ne la o fioroasă existență duplicitară." Dar Școala de literatură, din
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
eu oare să scap cu tot cu valiză? Poate că ar trebui să Încep de-acum un program riguros de menținere a formei fizice! Sau poate că va trebui să vin În țară cu valize din ce În ce mai mici, pe măsura capacității mele de efort, mereu diminuate? Sau Îmi fac probleme degeaba? Poate că peste Încă 10 ani de integrare și dădăceală europeană a României și-a Bucureștiului, Gara de Nord va fi vegheată de polițiști, gardieni publici, ori angajați ai serviciului personal de securitate, care-i
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
Bloom îl face pe fiecare geniu în parte să dezvăluie ceva esențial despre divinitate. Dacă, până la urmă, noi oamenii putem avea vreo formă de acces la natura divină, acest lucru este făcut posibil, în opinia lui Bloom, doar prin impresionantele eforturi creatoare ale geniilor literare. "Sefiroții sunt centrul Cabalei, pentru că ei vor să reprezinte fața ascunsă a lui Dumnezeu (God's inwardness), secretul caracterului și personalității divine. Ei sunt atributele geniului lui Dumnezeu, în orice sens în care eu folosesc cuvântul
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
marginea patului, cu spatele drept și cu cămașa de noapte ridicată pînă la genunchi, desculță și cu o margaretă de cîrpă prinsă în păr, cu mîinile în șold și cu șalul pe umeri. Stătea în poziția asta făcînd un oarecare efort și mă privea cu ochii provocatori și încrezători, de parcă mi-ar fi cerut să fiu de partea ei. N-aveam de unde să știu pe vremea aceea că poziția asta studiată și farmecu-i improvizat erau rezultatul mai multor ore de studiu
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
mai sus nu e o cacofonie, cum eronat s-ar crede, ci folclor contemporan... Desigur, o parte din optimism artistul a păstrat-o pentru sine recunoscând până la urmă că "Doi copii eu am avut/ Și din cântec i-am crescut." Efort frumos și sacrificiu pe măsură, deși dușmanii au avut dreptate, arde-i-ar focu' Gheenei! Dar câte-un text este și socio-instructiv și cu precizări clare, cum ar fi acesta în legătură cu atitudinea față de o fătucă oarecare: Aveți grijă s-o
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
ăla!" și trofeul ar fi trebuit depus urgent în brațele lugubrului personaj. (E drept că ea figurează la secțiunea "Top șoc", dar nu știu ce e șocant în astfel de gesturi care sunt regula comportamentală a pesediștilor și nu excepția!) Fără nici un efort, mi-au venit în minte cel puțin alte patru-cinci secvențe care-ar fi meritat cu prisosință să figureze în colecția de perle a "Adevărului". Cea mai gogonată dintre toate aparține unei femei — și probabil așa se explică reticența redactorilor: cum
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
lucru s-a văzut lesne, cu ochiul liber. A dispărut la noi - căci nu știu dacă și la alții - voința de a perpetua și activa eficient bruma instituțiilor existente. Recursul la faimoasele pachete de proiecte culturale ale organismelor europene sau efortul de a pune pe picioare instituții noi nu au niciodată în vedere programe editoriale de anvergură. Patrimoniul scris necesită, ca și cel plastic sau arhitectonic, protecție sistematică. Nu orice carte e un obiect de patrimoniu. Dar o ediție critică este
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
suedeze: fîl. lic. Marianne Mellrad, fîl. lic. Medina Fodor de la Universitatea din Lund, Profesor dr. Ingmar Söhrman de la Universitatea din Göteborg, fîl. mag. Jan Landgren, fîl. dr. Ruth Nilsson și alții. Editarea Dicționarului suedez-român se datorează, nu în ultimul rand, eforturilor și devoțiunii doamnei dr. Sanda Munteanu care semnează Cuvîntul introductiv. Înscriindu-se în seria publicațiilor de referință ale prestigioasei Edituri Polirom, Dicționarul suedez-român / Svensk-rumänsk ordbok constituie o lucrare de referință de o autentică valoare științifică. El este un instrument de
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
sferturi, se oprește. Poate că s-a defectat deja. Salvator, Coppelius intervine și învîrte cheia, destinzînd resortul prea întins. Poate chiar o mîngîie pe creștet și/sau îi șoptește o amenințare. Iar Olympia n-are încotro. Cîntă toată aria, chiar dacă efortul o epuizează integral. Dar cînd termină, nu e decît o jucărie care s-a stricat iremediabil. Așa scrie în libretul clasic. Asta e interpretarea cea mai simplă. Evident, posibilă. Dar mi-e greu să nu mă întreb ce se petrece
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
fi privat de destin poate fi trăit ca o "libertate", singura ce ne permite "să fim noi înșine destinul". Este uimitor să constatăm că în plină "demolare" a omului (Primo Levi), Imre Kertész a știut să păstreze intactă printr-un efort supraomenesc, aproape mistic, această forță spirituală, reușind să o facă să vorbească, la sfîrșitul cărții Fără destin, despre "fericirea lagărelor de concentrare": Da, într-un anume sens, acolo, viața era mai limpede și mai simplă". Cu siguranță că aici stă
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
întreabă: "cu ce contribuie creșterea infinită a puterii și subordonării vieții morale (tratamentul funcțional al individului, al persoanei) pentru a face viața mai bună și mai bogată? (Totalitarismul modern ca imitație a unei culturi uniforme.) Și calitatea morală a vieții - efortul de a deveni mai bun - este încă o categorie la care merită să reflectăm - sau cultura interioară a omului a luat sfîrșit cu Tolstoi?" Imre Kertész se simte incapabil de a da un răspuns la această întrebare pe care nu
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
pildă, prin subtili pianissimi, celebra arie "Ella giammai m^amo", realizând o interpretare cu greu de atins. Luis Lima, cunoscutul tenor peruan, a întruchipat un Carlos sensibil, foarte interiorizat. Din păcate, în duetul final mi s-a părut obosit, făcând eforturi de a încheia partitura în mod onest. Are însă acute sigure și o tehnică ce-l menține încă în formă. Soprana italiană Miriam Gauci, Elisabetta, impresionează printr-o voce frumos timbrată, plină de sensibilitate și acuratețe în toate registrele. Violeta
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
al XVI-lea și al XVIII-lea. Al.C.: E adevărat, dar să știți că este cea mai bună, pentru că nu există alta. F.J.: Dar cum ați abordat această bibliografie unică în lume? Al.C.: Ei bine, e rezultatul unui efort colosal. Am fost ajutat de autorităti, în sensul că dacă îmi lipsea o carte o ceream de la autoritățile culturale franceze și o primeam în insulele Canare unde locuiesc. Recunosc că am muncit foarte mult. A trebuit să mă ocup de
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
întîlnit o vreme lucrînd la teatrul din Sibiu. Preocupările și talentul plastic, care îl dublează pe regizor, se văd imprimate și aici, existînd în acest agreabil spațiu intrat de aproape un an în circuitul teatral. Vă puteți imagina cu cîte eforturi și umilințe. Un aer proaspăt, încărcat de dorințe și de speranțe, deocamdată, de proiecte și de lucru efectiv se împletea cu fumul lumînărilor din sfeșnice. Dincolo de uși, Chioggia, cu mirosul ei de mare și de pește ne aștepta. Undeva la
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
fragmente religioase și laice. Liane Herman, cunoscută artista acompaniatoare și prietena apropiată a familiei, a citit o emoționantă evocare, subliniind ospitalitatea deosebită a dispărutei, devotamentul cu care l-a Îngrijit pe soțul ei atunci când era internat la „Beit Rivka”, și eforturile pentru a-l aniversa atunci când se Împlineau 100 de ani de la nașterea să. Ea a citit, În Încheiere poezia „Părinții” de Ana Blandiana, din care citez: „Părinții fac totul oricând pentru noi Ne nasc și ne cresc mai mari decât
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
ultima oară. Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și al Rolandei Cămin să nu fie uitate.
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
Provincia Corvina", în Seria "Șapte plus unu", alunec cu mai mult interes spre cele 12 frumoase sonete, frumoase chiar dacă aerul lor specific impus de forma fixă, de rigoarea ritmului care împinge/ menține cadența în monotonie, cere la început un mic efort de adaptare. Transcriu aici Noapte de Sânziene: "La balul verii, gazdă e vișinul bătrân,/ Cu plecăciuni de ramuri primește invitații,/ Pe vișine - lumina de pe un alt tărâm,/ Amar și dulce gustul, săruturi și libații.../ Tu ai venit cu părul de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
occulta virtus în natură, care urăște, consumă ca focul orice formă izolată, neangrenată într-un întreg: totul e în legătură cu toate". Mixtura dintre idealism și persuasiunea mobilizatoare e incontestabilă. Încheierea unui eseu dedicat lui Sartre are o factură învederat convențională: "Totuși, efortul său din ultimii ani de a lichida o moștenire idealistă și a consolida noua sa orientare era prea susținut pentru a nu putea fi recunoscut. Analizîndu-și fără cruțare începutul rătăcirilor sale în lumea cuvintelor, el ne prezintă o aventură personală
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
există un rol pe de-a întregul rotund, incitant. Din păcate, deși s-a repetat ceva vreme, actorii trupei nu pot să se ridice integral la valoarea căutărilor și cerințelor lui Alexandru Darie. Rămîn cu cîțiva pași în urmă, în ciuda eforturilor pe care nu mă îndoiesc că le fac. Ei nu-și încarcă visceral și emoțional interpretările. Atunci, sîngele ce curge pe scenă devine un act în sine, forțat și gratuit, și nu urmarea firească a ceea ce s-a întîmplat, a
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
în adâncimile feluritelor straturi. Să deschidem, într-o paranteză lămuritoare, un provizoriu inventar: de la "nexul miraculos al genezei civilizației europene" la "farsa" romanescă a lui Umberto Eco; de la "frica în antichitatea greco-romană" la rebeliunea romantică, ultima un produs al titanicului "efort creator al omului" modern (p. 174), care a aflat în Roma antică "străvechiul leagăn al romantismului poeților damnați" (p. 181); de la unidirecționala odiseică Ithacă la aceea zilnică, perpetuă și a noastră, a tuturor, prin intermediul unui singur gest: "călătoria"; de la... Cred
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
în șantier" un nou roman? - Un nou roman, nu, nu încă. Îmi trebuie în general mai mult timp - trei, patru ani - ca să trec de la un proiect pur romanesc la altul. Dar am început o carte bizară. De câțiva ani fac eforturi ca să descriu meticulos fiecare cameră de hotel în care stau. E ca un exercițiu de gimnastică... Am făcut zeci de descrieri, din toată lumea. Un fel de procese-verbale. Acum încerc să-mi imaginez, pornind de la fiecare dintre aceste descrieri, o aventură
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Când abordează, sub forma unui amplu studiu introductiv la ediția "Pléiade", romanele lui André Gide, Maurice Nadeau se arată din nou pasionat de propria construcție ca "artist" a scriitorului, marcat de conștiința măștii și a spectacolului, angajat într-un tensionat efort de a se "obține" pe sine. Notând că prozatorul nu are harul observatorului detașat al celorlalți, că rămâne mereu întors spre propria subiectivitate, problematizând-o și propunând "atitudini de viață ce presupun alegeri prealabile ce pot fi constant repuse în
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
anume trebuie să privești, să vezi, cum "să știi să vezi", după cum sună titlul unei celebre cărți italienești. Și dacă acest lucru nu se face metodic, în școală, atunci cînd vei dori să înveți singur, o vei face imperfect. Fără efortul școlii și în lipsa unei predări sistematice a istoriei artei în licee, mă tem că viitorul muzeelor este în pericol... Oamenii ar trebui să viziteze mai mult muzeele, expozițiile, să aleagă ce anume le place, să citească lucrările consacrate acelor lucruri
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]