2,768 matches
-
o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții în care alții sunt liberi să și le urmărească pe ale lor” (Barry
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fi avut șapte. — Nesimțiți ăia care nu așteaptă. Doamna are cinci, intră acum, e o fericită. Toți o priveau ca și cum ea ar fi avut cheia fericirii și o ținea ascunsă. Ceilalți ar fi vrut ca numai ea să plătească pentru egoismul său; în schimb ea se rușină de numărul ei, așa cum te rușinezi de rasa ta inferioară sau de faptul că stai la bloc. M-am trezit de la patru ca să fiu aici, în curând o să mi se facă rău și nu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și prin războaiele care s-au perindat În istorie. Dar - adaugă filosoful - natura urmărind ea Însăși un scop moral, vine În atingere cu ceea ce omul ar trebui să facă după legile libertății sale! Natura, prin Înseși legile sale, face ca egoismele reciproc distrugătoare, să se anihileze, omul devenind prin aceasta: dacă nu un om moralmente bun, cel puțin un bun cetățean! Reținerea reciprocă are același rezultat? Kant conchidea că: natura vrea ca Dreptul să ajungă, În cele din urmă, puterea supremă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui Paulsen cuprinde: egoismul, depersonalizarea. Paulsen consideră că sistemul datoriilor trebuie dezvoltat din sarcinile care rezultă pentru viața morală din relația cu binele suprem. Se deosebesc două grupuri: datorii individuale și datorii sociale. Virtuțile sunt diferite laturi ale vieții morale sau capacități ale caracterului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voinței de putere, dă posibilitatea conviețuirii pașnice În societate; nedreptatea are efectul de nedespărțit de Însăși natura sa, că provoacă dușmănie și război”. În opoziție cu dimensiunea pozitivă altruistă și comunitară a datoriilor și virtuților, este dezvăluit În esența sa egoismul, prin care Paulsen Înțelege „restrângerea voinței la micile interese ale eului izolat”, care are efecte tulburătoare sau distrugătoare asupra vieții ambianței „În măsura În care nu se poate evita să se impună ca nedreptate și ostilitate; egoismul se manifestă tulburător și distrugător și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
virtuților, este dezvăluit În esența sa egoismul, prin care Paulsen Înțelege „restrângerea voinței la micile interese ale eului izolat”, care are efecte tulburătoare sau distrugătoare asupra vieții ambianței „În măsura În care nu se poate evita să se impună ca nedreptate și ostilitate; egoismul se manifestă tulburător și distrugător și pentru viața individuală: În măsura În care exclude participarea la viața generală și la marile și permanentele sale valori și scopuri: viața egoistului este În mod necesar o viață săracă și amărâtă, chiar și atunci când aparent nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individuală: În măsura În care exclude participarea la viața generală și la marile și permanentele sale valori și scopuri: viața egoistului este În mod necesar o viață săracă și amărâtă, chiar și atunci când aparent nu se distruge din cauza conflictului cu voința generală.” Contrar egoismului ar fi completa depersonalizare, nimicirea eului: „subordonarea la ceea ce este În vigoare și la general”. Împotriva acestei ipostaze social-umane, cu tenta ei de Înțelegere psihologică, Paulsen distinge „forța afirmării propriei personalități contra a ceea ce domină din afară, fie sub forma
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
stabilirea normei de viață umană. Această insuficiență a diverselor motive, luate izolat, apare deja Într-o anume măsură În critica atât de ușor de făcut a diverselor sisteme care au pretins că au fondat Etica pe unul din aceste motive: egoism, instinct social, compasiune etc. Observația directă este și ea deja suficientă pentru a arăta că, În prezența unei multiplicități a motivelor, adică a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de a reactualiza mereu, nu i-am putea nicidecum acorda unuia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
metaempiric, singurul care poate să-i asigure autonomia și pacea conștiinței și care Îl poate pune Într-o ideală armonie cu ansamblul umanității. De aici decurge subordonarea plăcerii ideii de datorie, a pasiunii de rațiune, al corpului de spirit, al egoismului de dragostea față de aproape, ca să ne servim, așadar, de expresii care aparțin limbajului comun dar care, În același timp, conțin un profund sens filosofic. De aici și interzicerea, În funcție de nenumărate reguli, a tot ceea ce constituie un exces, un abuz sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dacă viața și acțiunea umană nu ar avea nici un fel de efecte nu ar fi vorba despre nici o apreciere, iar dacă bunăvoința și onestitatea ar avea, potrivit naturii lor, un efect tulburător sau distrugător asupra vieții, și dacă În schimb, egoismul și falsitatea ar acționa În sensul conservării și al potențării, aprecierea ar fi inversă. Considerațiile obiective nu sunt totuși independente. Rămâne și cealaltă parte, cea subiectivă, relație independentă față de cea dintâi. Judecata asupra persoanei care acționează și asupra valorii sale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
gând iscoditor care o îndemna să vadă cum se aranjase Ina, cum trăia, care era viața ei de zi cu zi, își înfrâna cu greu pornirile de a-și satisface curiozitatea feminină. Se simțea roasă de gelozie și de un egoism înrădăcinat. Ca un ecou obsedant, seara aceea îndepărtată în care-l vizitase pe Alex revenea din când în când, tulburându-i liniștea, amintindu-i câtă ură adunase o dată cu închiderea ușii în urma ei și cum zgomotul strident al yalei o scosese
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să se poarte ceilalți cu mine. Orice aș spune în legătură cu acest subiect nu aș putea sublinia îndeajuns importanța altruismului și iubirii semenului nostru. Dar ca să iubești pe altul trebuie să te iubești suficient de mult pe tine însuți, până la limita egoismului. Eu cred că adevăratul scop al vieții, este doar să fii fericit, să te bucuri de viața ta, să ajungi într-un loc de unde să nu încerci să ajungi alt undeva. Chiar dacă mulți oameni, în aceste timpuri consideră fericirea ca
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
completează reciproc. De când am devenit psiholog, am observat o oarecare reținere din partea cunoștințelor mele. O reținere nejustificată, pentru că eu sunt aceeași persoană, dar transformată în mod pozitiv. {i ceea ce am învățat, nu intenționez să țin doar pentru mine într-un egoism tacit, doar pozitivitatea, sănătatea și fericirea mea actuală face diferența dintre Eu (vecina, colega de muncă, soția, verișoara, mătușa, etc) și eu psiholog. E același lucru, doar am mai adăugat un pic de pasiune și fericire vieții, eu sunt și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
face nimic pentru victimă. Trei iulie Mi-a murit Încă un prieten. Avea T. B.C., boala mizeriei și a lipsurilor. Locuia retras, singur și-și scrisese pe perete o frază a lui Soloviov: ,, O singură posibilitate de viață există pentru omdezrădăcinarea egoismului,,. Pe scaunul bizantin, cu șezutul Îmbrăcat În catifea verde, se află un dicționar al paranormalului, cea mai recentă și mai complexă lucrare de acest gen. Te așezi În fiecare după-amiază turcește direct pe parchet când aburii cartofilor fierți În coajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
obține un avantaj pentru tine distrugând liniștea sufletească a Antoniei, dacă-ți închipui că-ți poți relua fericit viața alături de ea după... — Ah, taci odată, am spus. E destul că viața mea de familie e distrusă. Acum mă acuzi de egoism pentru că stau pe gânduri dacă să dau în vileag sau nu un adulterin care a dat de belea. — Adulterinul ești tu, replică Palmer. Nu te mai gândi la tine, gândește-te la Antonia. Te implor, Martin, gândește-te bine. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mea spre o lume mai blândă, pe care Palmer o remarcase, era exact trăsătura care murise în mine. Nici chiar în cele mai bune momente ale sale nu fusese o trăsătură angelică; mai degrabă o formă mai puțin agresivă de egoism. Și totuși niciodată nu mă trădasem așa că nici Antonia, nici Alexander nu știa ce gândesc cu adevărat. Și simțeam o oarecare satisfacție la gândul de a le ascunde asta. Nu puteam ierta nici faptul că blândul Alexander îmi punea coarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
simte și dorește oricine altcineva în afară de propria lor persoană? Madam Nimkin, muiere ticăloasă, îmi amintesc de tine, aveam doar șase ani, dar îmi aduc aminte de tine și mi-e clar ce l-a omorât pe Ronald, pe viitorul pianist: EGOISMUL ȘI PROSTIA TA DE TOT RAHATUL! — Și cât ne-au costat lecțiile lui, se smiorcăie doamna Nimkin... Ah, nu știu, zău, ce mi-o fi venit s-o țin pe-a mea una și bună? Poate că are intenții bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
le educ sau să le mântuiesc. Și nici cu ele n-a mers. Kay Campbell, prietena mea din colegiu, de la Antioch - ar fi putut exista o ființă mai exemplară decât ea? Onestă, pașnică din fire, fără strop de ciudățenie sau egoism în ea - o făptură pe de-a-ntregul lăudabilă și meritorie. Și cine știe pe unde o fi acum! Sal’tare, Dovlecel! Ești minunata soție a vreunui șeigheț norocos de prin centrul Americii? Ce altceva ar putea fi? A fost redactor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe care îl ținea în colivie. Carol era pregătită să rămână gravidă. Acest gând devenise un fel de refugiu, ca să nu observe cum, în mod misterios, frecușul lui Dan îi micșorase pântecele. O îndepărtase de dăruirea maternă complet lipsită de egoism. Dar după cum mergeau lucrurile în căsnicia ei, cu siguranță că avea foarte mult de așteptat. După doi ani la Londra, Dan a fost promovat șef al echipei de grafică. Nu era deloc rău pentru un tip de douăzeci și patru de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
genul acesta - și îi făcea lui Alan felații riguroase, chestie la care Naomi consimțea doar ocazional. Bineînțeles că Alan își exersa gândirea magică, încercând să influențeze cursul canonizării sale. Recunoscându-și greșelile, voia să evite acuzațiile de ipocrizie sau de egoism. Nici măcar în sinea lui nu putea lua o poziție față de adulter, pentru că i se părea o chestie mult prea incitantă. Sybil și asistentele erau de domeniul trecutului și, în ultima vreme, sexul cu Naomi se cam împuțise. Se împuțise măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Alan era omul unui singur contact. Nu că ar fi fost el vreodată chiar promiscuu. Poate că ar fi fost mai bine pentru toți cei implicați să fie așa. Mai degrabă, am putea spune că reușise, dintr-un soi de egoism sentimental, să poleiască fiecare dintre aceste contacte astfel încât să poată susține relația aferentă timp de mai multe luni; și, în două cazuri, pentru mai mulți ani. Prin urmare, fiecare penetrare a lui Bull se răsfrânsese asupra lui Alan la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se face prin acumulare, nu prin distrugere de valori, și revoluția, oricât de blândă ar fi ea, poate distruge numeroase valori ”; Adevărata revoluție, de care are nevoie societatea actuală, e revoluția spiritului, care trebuie să arate individului un ideal superior egoismului biologic, care să-l facă pe om să simtă solidaritatea lui cu umanitatea întreagă, înfățișându-i noblețea și demnitatea muncii ca scopuri imediate ale vieții sale. Dacă sufletul omenesc e capabil de schimbare, de evoluție, și dacă progresul social e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
rele cât și pe cele bune.” În România există încă mulți români cinstiți și cu bun-simț. Dar lipsa conștiinței civice cvasi generale, ca să nu folosesc un termen demonetizat și combătut - patriotismul -, trădează totuși deficiențe morale. Ca și comoditatea, lașitatea, individualismul (egoismul) rămâne o trăsătură negativă a personalității. Stresul cotidian și lipsa de timp nu sunt motive plauzibile, pentru că dezinteresându-ne de problemele comune din societate, rămânem la periferia vieții publice și la cheremul celor care își aplică propria lege iar prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atrage după ea o povară greu de suportat: grija de a nu fi înșelat sau prădat, de a înmulți acești bani sau a cheltui, de a-i ascunde sau de a-i lăsa cuiva. Așa se ajunge ușor la materialism, egoism extrem și zdrobirea adversarilor. Se poate recunoaște un om ahtiat după avere și putere, când acesta nu-și dorește înnobilarea spirituală decât pentru a epata în jurul său. E vanitos și-i place mult să vorbească despre el însuși. Oamenii care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mod special dintre cele ce nu aveau nevoie de prea multă grijă. De altfel, în camerele astea nu sunt urme de câini, pisici sau păsări: ești o femeie ce tinde să nu-și multiplice obligațiile; asta ar putea să însemne egoism, dar și concentrare în alte zone mai puțin superficiale, faptul că nu ai nevoie de substitute simbolice pentru pornirea naturală de a te ocupa de alții, de a participa la poveștile lor, în viața reală, dar și în cărți... Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]