1,904 matches
-
20 (a obținut, printre altele, de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „Herder“ al Universității din Viena, Premiul „Cununa de aur“ la Struga). Dintre volumele sale de poezii merită amintite: „Sensul iubirii“, „Dreptul la timp“, „O viziune a sentimentelor“, „11 elegii“, „Oul și sfera“, „Necuvintele“ ș.a. A scris și eseuri, evocări și confesiuni (adunate în volumele „Cartea de recitire“, „Respirări“, „Antimetafizica“) și a publicat (împreună cu Gh. Tomozei) un volum pentru copii, „Carte de citire, carte de iubire“. Poezia lui a fost
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Joi, 27 februarie Ion Irimescu Acum 100 de ani s-a născut sculptorul român Ion Irimescu. Artist polivalent, a creat multe compoziții pe teme mitologice și religioase. Simțul său deosebit pentru decorativul formei este ilustrat de lucrări ca „Odihnă“, „Floarea“, „Elegie“, „Maternitate ș.a. Fiind preocupat de aspectul spiritual al lucrurilor și al oamenilor, el a reușit să creeze portrete memorabile ale unor mari personalități ale culturii și artei românești. Vineri, 28 februarie Gheorghe Marinescu Se împlinesc 140 de ani de la nașterea
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A scris poeme filosofice, balade pe teme folclorice, ode, elegii, idile și epigrame, reunite în volumele „Poezii alese“ și „Colecție din poeziile domnului marelui logofăt Iancu Văcărescu“. Marți, 4 martie ANTONIO VIVALDI Se împlinesc 325 de ani de la nașterea compozitorului și violonistului preclasic italian Antonio Vivaldi. A compus câteva sute
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
din victima. Filmul lui Ceylan are mister și lirism, fior de groază și poezie... M-a fermecat! Pe locul secund propun alte trei titluri: Primul e “Actorul”, superbă evocare a trecerii cinematografului de la mut la sonor. Semnat de Michel Hazanavicius, elegia această inițial miluita cu o proiecție în afara concursului, s-a văzut acceptată, totuși, în competiție cu mai puțin de o săptămână de la deschiderea ostilităților festivalului și are șanse serioase că și Le Havre, înnoitoare comedie a finlandezului Aki Kaurismaki că
Duminică seara la Cannes vom avea palmaresul. De Ce nu mă hazardez în pronosticuri? () [Corola-journal/Journalistic/26361_a_27686]
-
un maniac al potrivirilor stricte din care se va naște, spontan, farmecul unei povești întâmplătoare. Un mecanic fin (a fost, inițial, acordor de piane) al imprevizibilului. Însă e limpede că e mai mult de atât. Iar povestea lui e o elegie pentru scris, în toate detaliile lui, pentru toate meseriile, mărunte și necunoscute, unele, pe care le implică. De la agenți literari, la copiști, la anticari, la ziariști de scandal și ziariști pur și simplu. Acordori perfecți ai unor piane la care
Straniul caz al domnului Gwyn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2587_a_3912]
-
jumătate om, jumătate roți), iei în stăpânire nu doar spațiul, ci și orizontul care-l include... Că biciclismul are un viitor în lumea de azi, fiind un vehicul al comunicării metafizice între ființe raționale, sper c-o demostrează și aceste elegii velocipediste ale lui Marcel Tolcea, din volumul Bicicleta Van Gogh. Dacă va exista vreodată o Republică a bicicletelor, textul imnului ar trebui să fie unul din următoarele poeme: Portretul Doamnei B. Dulce bicicletă cu ochii albaștri,/ Roți cu spițe ai
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
o întrebare care denotă o criză (adică însăși materia poeziei), dar care refuză s-o transcrie. O numește metaforic și o analizează pe urmele unei bune tradiții. Cea mai elocventă piesă a volumului e din acest punct de vedere o elegie de la p. 82: „Nu lumea,-mi spun adesea, - ține la tine. Tu ții,/ Uitat prin năzărirea de fum a senectuții !/ Ar trebui un cântec...» al pietrelor de prund/ Când valuri pier `n spumă, din «jocul» lor «secund»./ Dai la o
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
de viață. Dar nici nu le-aș fi putut omite, împrejurările ținând de însăși substanța cărții. Voi explica mai jos cum anume. Prima astfel de împrejurare o reprezintă un eveniment anterior cu nouă ani scrierii acestor poeme: aparția volumului 11 elegii (1966) de Nichita Stănescu. Ridicat în slăvi de critică, el a rămas, până astăzi, cel mai reprezentativ volum al poetului, dacă nu cumva al generației șaizeci în ansamblu. (Sunt critici, încă tineri, care își întemeiază și acum admirația pe lectura
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
de critică, el a rămas, până astăzi, cel mai reprezentativ volum al poetului, dacă nu cumva al generației șaizeci în ansamblu. (Sunt critici, încă tineri, care își întemeiază și acum admirația pe lectura oraculară a acestei cărți). Aura glorioasă a Elegiilor a dăunat însă, cred eu, receptării poeziei lui Nichita Stănescu, redus la această formulă abstractizantă, din care imaginația comentatorilor a stors tot ce se putea stoarce. Citite într-o grilă metafizică astăzi repugnantă, aceste poeme au infuzat, o dată pentru totdeauna
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
lucrări să merite „adnotate”; e de presupus că antedatarea face parte din aceeași strategie polemică). Doar două zile pentru un ciclu întreg ! Pare că Petre Stoica vrea să depășească recordul legendar al lui Nichita Stănescu, care și-ar fi scris Elegiile tot într-o asemenea grabă inspirată. Micul afront pe care-l detectez eu aici nu pare o simplă reacție spontană, ultragiată. Asemenea gelozii (sau inaturi, ca să rămânem în zona Banatului) sunt, de obicei, lipsite de interes. Petre Stoica încearcă să
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
schimbi la timp obiectul și, fără alte eforturi, banalul reportaj se ridică la metafizică. Pledoaria aceasta indirectă ne obligă să fim atenți la deghizamente: câte dintre poemele celeste nu vor fi fiind, de fapt, de o frapantă tranzitivitate? Ca și Elegiile lui Nichita Stănescu, nici aceste Adnotări nu sunt numai unsprezece. Volumul are peste 50 de pagini, numerotate în fel și chip după poziția în sistemul imaginat de Petre Stoica. Unele poeme sunt, în chip evident „ciorne” ale „definitivelor”. Folosesc ghilimele
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
spațiu), între plus și minus, rațional și irațional. În versurile mele nu fac decît să țin cont de această realitate a pragului. Așa percep eu realitatea, înnoită natural, fragmentar (subînțelegînd însă întregul ei, fie și suprarealist, abrupt, rupt): în secvențe, elegii, ipostaze, videoclipuri, arte de avangardă. Dacă suntem ceea ce gîndim, n-ar trebui să fiu luat și eu așa cum sunt? Am ars, într-o viață de om, etape la masa de scris, în regula acestei gîndiri „pe prag”.” O poezie-film, poezie-clip
Noutăţile editurii Editura Cartea Românească la Librăriile RALU [Corola-blog/BlogPost/99717_a_101009]
-
tempore” și din lucrările expuse vin spre noi personaje-metaforă: sânzienele diafane în strălucirea de aur a verii, zmeii cu chipuri trudite că ale lui Hefaistos, cu aripi “tehnologice” și mantii învolburate, Leviatanul și îngerii îndrăzneți, insinuanți sau luptători din seria “elegiilor”. “Hyperborea” este o expoziție-manifest a artistului Tudor Plăieșu, în care își găsesc expresie credo-ul sau artistic, temele și preocupările sale plastice: clar-obscurul, monocromia, tehnica en grisaille, drip painting (stropirea), portretul și gestualismul abstract. Lucrările sunt realizate într-o tehnică
o nouă expoziţie de pictură semnată Tudor Plăieșu [Corola-blog/BlogPost/97973_a_99265]
-
un soi de lene sau poate-un fel de silă și sictir.” (din poezia Recurs la Geneză; Atenție: virgula de la finalul primului vers aparține subsemnatului). Totuși, nu pot să nu remarc vreo două-trei poezii reușite, unele chiar excepționale: Damen tango, Elegia butoiului, Blestem și, mai ales, Sînt tînăr, Doamnă... Din toată poezia lui Mircea Dinescu, cu câteva excepții (unele amintite mai sus), eu unul am rămas doar cu „Scîrța, scîrța, scîrța, scîrța” (Cîntec de Doamne-iartă). La început l-am acuzat pe
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
de 19 ani, cerând-o în căsătorie, dar, îi despărțeau prejudecăți de ordin moral, realitatea senectuții și apoi refuzul părinților ei. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, în septembrie 1823, poetul n-ar fi scris și tulburătoarea sa „Elegia de la Marienbad”, care este un zguduitor „cântec al dorului și al renunțării” (Tudor Vianu). Acest poem este o creație de vârf al liricii goetheene, și în același timp operă de referință a literaturii universale, poemul exprimând tragedia unui spirit care
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
goetheanismul scriitorului român, atât de teoretizat la noi, de la studiul lui H. Sanielevici, din „Noua revistă română” (nr.3, 1900), până la cărțile lui Ion Roman, din 1981, ori Zoe Dumitrescu Bușuleanga, în 1986, dedicate relațiilor lui Eminescu cu literatura germană. Elegia lui Goethe debutează sub semnul descoperirii iubirii pământene cu aceea divină, în geografia unui cosmos înghețat, ce oferă însă granița permanenței. Acest poem a fost scris pe o hârtie specială, încadrată într-o ramă de marochin roșu. Și i-a
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu care ideea de pretext se atomizează, deoarece poezia emană din străfundurile conștiinței. Numai într-o astfel de perspectivă devine limpede cum „Oda”, în comparație cu „Elegia” lui Goethe, trăiește în alt spațiu ideatic și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim prea puține lucruri comune între „Odă” și „Elegie”. De unde și constatarea unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură universală și al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate din realitate
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ELEGIE Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Și-abia acum cănd nu te văd pe tine Măncarea-mi pare fără sare Și orice curcubeu fără culori Și fiecare gănd ce-mi vine doare
ELEGIE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377210_a_378539]
-
dintr flori Și zămbetu-ți lipsește humii Și chinuitelor splendori Încat nici nu mai simt de sunt ,sau mor Și nici măcar dacă te doare Sau te încăntă chinul meu, Imagine cu chip de floare Și-amare cantități de dor . Referință Bibliografică: Elegie / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ELEGIE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377210_a_378539]
-
ars poetica a paradoxului sub zodia căruia ființează poetul proiectat dincoace și dincolo de istorie. Este neșansa asumată a scribului de a fi cutia de rezonanță a solitudinii "în inversul propriei existențe". Nu putem încheia aceste scurte impresii fară să amintim elegia "Trist de tristețea cuvintelor". Cartea este depoziția unui poet cu voce arhaică, alexandrină despre sine și strategiile de rezistență și ascundere "în trecut", în numele poeziei. Lamento, rugăciune, penitență, delir oniric a la Gellu Naum, dar și "dreptul la singurătate", cum
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
Stănescu este cel mai relevant. Intrând pe scena poeziei noastre, el o schimbă, făcând-o să-i semene și să se raporteze, de acum înainte, la diversele lui experiențe și experimente. Lirica românească se abstractizează și se modulează după viziunile, elegiile, jocurile și capriciile acestui autor pe cât de original, pe atât de influent. Lecția despre poezie e ținută, practic, pe versurile lui. În schimb, poeți la fel de originali - dar într-un alt sens liric - precum Leonid Dimov, Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu, Emil
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
mic soare, Doamne, pentru sufletul meu. [...] sunt un broscoi speriat, sunt o vrabie rănită. Mi-au furat toate cuiburile. M-au ajuns toate praștiile. Doamne mic, ridică-mă și fă-mă fericit ș...ț ca pietrele prietenele." (din Rugă, în Elegii pentru ființe mici) Implorarea lui Eugen Ionescu, la maturitate Ne pas se dissoudre surtout, ne pas se dissoudre. Rester, résister, etre encore..." (din Journal en miettes) Pe vremuri rugăciunea era legată de tot ce ține de cunoașterea umană. Chiar în
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
înalte cu o modestie și o discreție, aș zice, monahală. Și în același timp, poetul autentic și foarte cultivat, prin cunoștință multiple din literatura română din care citează de la Eminescu la Nichita Stănescu, apoi de la Homer la Kafka, Rilke (cu Elegiile Duineze) sau Marguerite Yourcenar, cu referiri la artele plastice de la Bruguel la Dali, cu un elogiu al lui Bach etc., se înșiruie în registrul modernismului cu un ermetism de o mare finețe, deși cu încifrări spirituale sustrase profanilor".
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
Labiș, Grigore Hagiu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu ș.a. Ca să mă refer numai la poeți. Și, negreșit, este și autocritic. Fiindcă dezavuează intimismul în poezie, generator de sentimentalism nimicitor de artă, Nichita se ferește de indiscutabila plagă în 11 Elegii, deși recunoaște că această carte s-a născut dintr-o imensă tristețe personală. Succesul ei i se pare disproporționat; de aceea se hotărăște să publice mai rar: "Excesul de publicitate este la un moment dat indecent față de propriul tău cititor
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]