255 matches
-
din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt decât să rămâie români. Cineva nu poate renega ceea ce nu-i al său; un român nu poate renega elenismul; el nu se poate decât lepăda de ceea ce nu numai nu e al său, dar e diametrul opus întregei lui naturi. Abia există în lume vreo deosebire mai mare decât între caracterul drept și deschis al românului și cel pervers
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
final, se va întoarce chiar împotriva muncii tale și o va acapara într-un lanț de constrângeri care sunt toate rezultatul traficului, al operațiilor intermediare. Pe planul spiritului, au existat intermediari timizi, începând cu epocile de decadență, mai ales cu elenismul. Față de creator, apar producătorii anecși de cultură: comentatorii și interpreții; primii, legați încă de actul creator, dar parazitând în jurul lui; ceilalți, producători de circuite secundare, minore, pretențioase și sentențioase. Și, în sfârșit, exemplarul ultim al decadenței zilelor noastre: prezentatorul. El
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor zei. Adevărul era că lumea în care trăiam "după revoluție" evacuase panteonul clasic și pusese în locul lui dezmățul unui elenism obosit. Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii ocupaseră piața publică și din vechile temple ale culturii zeii fugiseră. Nu mai știam prea bine cine ne sânt credincioșii. S-ar fi cuvenit, în răspărul acestei alte lumi, să intrăm din nou
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai degrabă în această a treia fază o incursiune în sfânta rază a Alexandriei? Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare: sensul feminin al Luceafărului, inițierea intelectuală, disociativă, a cercului Mercur, deopotrivă în dominația triumfală a Soarelui, este de un elenism de decadență. Un element modern însă care i se adaogă este tonul gros și buf în care e scrisă o parte din bucată. Ecoul faptei creatoare înregistrat cu un râs fonf al demiurgului! Îmi ceri lămuriri și asupra combătutei Uvedenrode
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
biscuiți, toți trei. — „Zilele mele cele mai prețioase sunt acelea în care las cercetarea estetică“, scandează, tărăgănat, doctorul. Cunoașteți versul? „Zilele mele cele mai prețioase sunt acelea în care las cercetarea estetică“, reia recitatorul... „În care abandonez frumosul și durul elenism,/ cu suverana-i atașare/ la perfecte și trecătoare albe membre. Și devin ce am vrut totdeauna să rămân: al ebreilor, al sacrilor ebrei fiu.“ Teribil vers, nu? „Al ebreilor, al sacrilor ebrei fiu...“ Kavafis. Kavafis al dumneavoastră... Marga privește spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Cibicioc, Paradisul statistic și Abecedar de povestiri populare a lui Ion Călugăru (adolescenți în timpul Primului Război Mondial) datorează mult tradiției hasidice galițiene. Colaborările lor la revistele Mîntuirea și Lumea evree stau, de asemenea, mărturie în acest sens (v. B. Fundoianu, Iudaism și elenism, ediție și prefață de Leon Volovici și Remus Zăstroiu, Editura Hasefer, București, 1998). Pe de altă parte, influența simbolistă și mai ales cea a lui Tudor Arghezi, cu aliajul de cruzime naturist-blasfemiatoare și disciplină formală, nu pot fi omise. Începuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
B., Écrits pour le cinéma: le muet et le parlant, texte strînse și prezentate de Michel Carassou, Paris, Plama, 1984 Fondane, B., Le Féstin de Balthazar, autosacramenta, text stabilit de Eric Freedman, Saint-Nazare, Arcane, 17, 1985 Fundoianu, B., Iudaism și elenism, ediție îngrijită, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zăstroiu, Editura Hasefer, București, 1999 Fundoianu, B., Strigăt întru eternitate, investigație documentară, alcătuire și îngrijire editorială de Geo Șerban, Caiet Cultural 2, editat de Federația Comunităților Evreiești din România, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dimensiune. Generalul Alexandru l-a pus Însă nemeritat În umbră pe eroul civilizator Alexandru, a cărui operă fundamentală n-o constituie expansiunea teritorială fabuloasă, ci așezarea lumii pe un alt vector al devenirii istorice. Chiar privit ca simplu agent al elenismului, el reprezintă enorm insa, nu vă voi insulta inteligența, detaliind ce a Însemnat pentru spațiul european (și nu numai) civilizația elenistică. Voi puncta doar câteva repere, devenite locuri comune În alexandrologie, care Îl legitimează pe regele macedonean drept o personalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
știm foarte bine ce cuprinde. Imaginea de acolo a lui Alexandru cel Mare nu diferea În esență de ceea ce se știe Îndeobște despre el: un mare strateg militar, un organizator și un administrator eficient al teritoriilor stăpânite, un promotor al elenismului și al valorilor sale etc., etc. Ce nu știam nici eu și nici În studiile altor alexandrologi nu Întâlnisem era faptul că regele macedonean mersese mult mai departe cu dorința de a stabiliza și consolida viața socială a imperiului pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
au scumpit rău în timpurile din urmă, iar pământul nu mai rentează ca odinioară. Firește, făcuse aluzie că el ar fi amatorul și ea a înțeles. Era grec născut în țară. Nu știa grecește decât vreo zece cuvinte. Dragostea pentru elenism și-a manifestat-o botezîndu-și copiii cu nume eroice, băiatul Aristide și fata Elena. Altfel se naturalizase și spera că fiul său, făcând politică, va ajunge deputat. De aceea cheltuia cu el să studieze dreptul și-i împlinea toate dorințele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
considerat ca o adunare a opštinelor libere." 11 În Grecia, politicianul conservator și scriitorul Ion Dragoumis, extrem de dezamăgit de societatea greacă a timpului său, sprijinea și el restabilirea autorității comunale, în care vedea forma de guvernare firească pentru poporul lui. "Elenismul", scria el, "este o familie a comunităților grecești."12 Opinii similare erau exprimate și de scriitorii poporaniști bulgari, care criticau "sărăcia și ignoranța țăranilor bulgari, declinul vieții rurale patriarhale, dispariția industriilor casnice locale și răspîndirea carierismului și a corupției în cadrul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
orientale, în timp ce contactele devenite tot mai frecvente cu lumea orientală au reușit să deschidă într-un final porțile capitalei Imperiului cultului Belonei, de proveniență capadociană, și zeiței egiptene Isis. Elementelor religioase li s-au adăugat și penetrarea ideilor filozofice ale elenismului printre categoriile cele mai elevate ale Romei atrase îndeosebi de gândirea stoică; odată cu acestea au preluat și critica distructivă a divinităților și concepția deterministă a lumii. La Roma scepticismul propagat în cercurile romane de prestigiu referitor la credința în vechile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de bucurie: Adonis trăiește! Chiar și simbolismul acestui cult în care se exprima durerea pentru o moarte cu totul prematură și dorința arzătoare a unei învieri care ar fi readus întinerirea, trebuie să-i fi procurat mulți adepți în perioada elenismului târziu. În ciuda atâtor diversități de detalii, cele trei culte ale misterelor au vizibil o idee fundamentală în comun: moartea și continua reînflorire constatată în natură se condensează simbolic în mitul unei divinități tinere a vegetației, pe care o smulge o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu trebuia să existe și pentru ei, ca și pentru tânărul zeu al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită în mit, a unei asemenea speranțe escatologice trebuie să fi trezit interesul omului din perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită continuu de natura misterioasă și neobișnuită al ceremonialului de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de orice măreție pământească, era superior din acest motiv oricărui salvator imaginat sau predicat de religiile antice și care putea să ofere chiar și o izbăvire trecătoare. În fine, puternicul impuls spre monoteism, care apare evident în lumea religioasă a elenismului, a constituit un punct de plecare ideal pentru predicarea misionară creștină prin țările din lumea clasică, întrucât plinirea timpurilor (Gal 4, 4) s-a înfăptuit și pentru aceste popoare. 3. Situația politico-religioasă din Imperiul roman 3.1. Concepția creștină despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acorda astfel cu teoriile filozofice și religioase ce proclamau egalitatea tuturor oamenilor în baza dreptului natural, teorii care se propagau de multă vreme dinspre Orientul elenistic spre toate straturile sociale, din orice parte a Imperiului. Prin urmare, sinteza culturală a elenismului s-a datorat comunicării negustorilor cu popoarele aflate în calea comerțului lor și soldaților în timpul staționări lor în zonele orientale. Extinderea creștinismului poate fi înțeleasă prin istoria religioasă a antichității: decăderea cultelor naționale și răspândirea celor aparținând misterelor, eterogenitatea popoarelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
II-III ne-a fost prezentată o dezbatere a problemelor de caracter moral, analiza care ne rezultă este destul de diferită față de cea plină de severitate a unor scriitori latini, precum Tertulian sau Ciprian. Spiritul creștin al alexandrinului este pătruns de un elenism specific, cu toate influențele stoice și platonice revăzute în lumina unei gnoze diferite de cea concepută de cultura greacă clasică, dar și față de cea înțeleasă de sectele gnostice. Autorul este înclinat spre sincretismul ocult dintre cultura greacă și mesajul creștin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noapte, apoi își petrec primele ore ale dimineții unul în brațele celuilalt, fără ca apoi să se mai întâlnească vreodată... Poezia lui Cavafis este simplă, realistă, fără metafore dar intens lirică și cu o încărcătură emoțională deosebită. Unii îl apreciază pentru elenismul generalizat care a idealizat tot ce este grec; alții, ca Yourcenar, au înțeles că a fost îndrăgostit de civilizațiile în declin, după ce acestea își atinseseră zenitul, în special culturile antice elenistică și bizantină, pe care Cavafis le-a preamărit. Și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tr. Charles Kormos, Oxford, 1991; ed. (Ideologia naționalistă și „problema evreiască”), București, 1995. Ediții, antologii: D. Teleor, Sonete patriarhale, pref. edit., București, 1981; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, pref. edit., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Omăt); B. Fundoianu, Iudaism și elenism, București, 1999 (în colaborare cu Remus Zăstroiu); Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din România, pref. edit., București, 2001 (în colaborare cu Costel Safirman); Întâlniri la Ierusalim, București, 2001 (în colaborare cu Costel Safirman). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Două studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
-lea î.C., ucis în împrejurări pe care nu le mai putem evalua. Membrii grupului ce trăia în pustiu erau saducei care erau în contradicție cu sadu-ceii de la templu din cauza compromisurilor pe care aceștia din urmă le-au făcut cu elenismul; întrucât erau saducei era logic ca și ei să intre mai târziu în polemică cu fariseii. Respingeau lumea din exterior, dar totodată aveau o atitudine pacifistă, deși în scrierile lor se poate observa o deosebită agresivitate verbală și ideologică. După
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
esenilor/terapeuților din Egipt! Pre limba acestor lifte, hoția se cheamă înțelepciune. Filon este apologetul care a apărat cu fanatism miturile și profețiile ivrite, interpretate alegoric nu prin conținutul filozofiei elenistice ci mai mult el a încercat o iudaizare a elenismului alexandrin. Edersheim, într-un remarcabil studiu cu privire la acțiunea lui Filon scrie: ,,Abia dacă se poate spune că în această privință, esența și spiritul proveneau din iudaism iar forma din Grecia. Mai degrabă, pare de multe ori că esența a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice B. Lăzăreanu (Eminescu și Ronetti-Roman), Paul Zarifopol (Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și iudaismul în civilizația umană). În 1933, A. se alătură celorlalte publicații antihitleriste, tipărind articole în care se insistă asupra pericolului pe care îl reprezenta venirea lui Hitler la putere în Germania. T. Arghezi scrie în articolul Punctul mortal: „Hitler
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
au încercat circumscrierea aspectelor esențiale ale râsului de-a lungul istoriei civilizației - de la Platon și Origen la psihanaliza freudiană și „mecanica vie” a lui Bergson -, B. își focalizează instrumentarul analitic asupra scrierilor patristice răsăritene, reconstruind, pe fondul confluenței spirituale dintre elenism și tradiția vetero- și neotestamentară, atitudinile culturale și mentale ale Bisericii Ortodoxe în privința deriziunii. Râsul are o funcție fundamental religioasă, afirmă autorul: în economia raportului dintre sacru și profan, hohotul de râs, indiferent că este vorba de parodie, imitație sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
este complex și s-a manifestat, în primul rând, datorită universalismului spiritului grec și mesajului evanghelic, dar și grație vastelor dimensiuni terestre ale Imperiului roman. Scythia Minor a beneficiat de universalismul culturii grecești și de cel al latinității prin romanizare. Elenismul și latinitatea se întâlneau însă, în Scythia Minor pentru că ea era o ,,cale de circulație a civilizației“. Grecii Asiei Mici și ai altor părți ale lumii făureau, prin coloniile lor, o complexă operă de cultură și artă. Pe malul stâng
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
i organice �ntemeind un imperiu, o asemenea deviere nefireasc? �va epuiza acest? na? iune� ? i o va face s? decad?. Iorga a invocat multe exemple din istorie: sub Alexandru cel Mare, grecii au cucerit Orientul Mijlociu ? i au adus aici elenismul, dar ? i?au ucis vechiul spirit, care nu a mai �nviat de atunci. Imperiul lui Attila, ca ? i cel al lui Genghis? Han s? au destr? maț. Gre? eala lui Napoleon a constat �n a fi utilizat resursele na? iunii franceze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]