314 matches
-
semnat de Mihaela Velea, discută despre Galeria Arta din Craiova. Această galerie, spațiu dedicat expunerii operelor artiștilor UAP, are la început de an un proiect expozițional grandios, prezentat de artiștii Elina Maria Laukkarinen din Finlanda și Mircea Cîrtog din România. Elina Maria Laukkarinen a studiat la Institutul de Design al Universității din Lahti, Studii Aplicate, secția Fotografie. Tema expoziției realizate de cei doi poartă numele de Lumea noastră. Se mai precizează faptul că "lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
realizate de cei doi poartă numele de Lumea noastră. Se mai precizează faptul că "lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele "generale" (la Mircea Cîrtog - care prezintă aici încercări de inovație în grafică) și cele cu nuanțe personale (la Elina Maria Laukkarinen)"645. Gheorghe Fabian prezintă în articolul Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
24-25. Tuulio, Tyyni, Pasărea cea mică (schiță), traducere de A. G. Stino, în "Cuget clar", an I, nr. 48, 9 iun. 1937, p. 760. Tyyni, Aale, Ploaia, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 27. Vaara, Elina, Lampa de alabastru și Cântec al zăpezii topindu-se, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, pp. 27; 31. Vala, Katri, Oaza, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 29. Viita, Lauri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 22. Suomela-Salmi, Eija, "Columna" - vingt ans, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 5. Suomela-Salmi, Eija, 30 ans de l'enseignement de la langue et culture roumaine à l'université de Turku, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 5. Syrjänen, Elina, Cursurile de vară de la universitatea din Timișoara, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 42. Syrjänen, Elina; Tuula T. Teiri, Limbajul lui M. Sorescu și dificultățile traducerii, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 23. Teiri, Tuula T., Noi și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
30 ans de l'enseignement de la langue et culture roumaine à l'université de Turku, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 5. Syrjänen, Elina, Cursurile de vară de la universitatea din Timișoara, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 42. Syrjänen, Elina; Tuula T. Teiri, Limbajul lui M. Sorescu și dificultățile traducerii, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 23. Teiri, Tuula T., Noi și Eminescu, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 5. Uuttu, Kari, Colecția de muzică românească de la Valkeakoski
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1944. Sadoveanu, Mihail, Mitrea Cocor, Helsinki, Kansankulttuuri, 1953 (traducere nemenționată; prefață nesemnată). Sadoveanu, Mihail, Kertomuksia (Povestiri), traducere (din limba rusă) de E. Salo, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1955. Sadoveanu, Mihail, Kukkasaari (Nada florilor), traducere (din limba rusă) de Elina Timonen, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1959 (prefață nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 27-29. *** Miorița, traducere de Pirjo Thorel, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 44. *** Miorița, traducere de Matti Miestamo și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 32. Păunescu, Adrian, Siemet kuin kranatteja (Boabele ca niște grenade), traducere de W. Hirsch, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 38. Petrescu, Camil, Viimeinen rakkauden yö, ensimäinen sotayö (Ultima noapte de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pp. 36-39. Sorescu, Marin, Sidoin (Am legat...), Pilvet (Norii), Vihreä lehti (Foaie verde) și Šakki (Șah), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, pp. 30-32. Sorescu, Marin, Joona (Iona - fragment), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 24. Sorescu, Marin, Joona (Iona, actul III și IV), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 14. Stanca, Radu, Argonautti (Argonautica), traducere de Adriana Stîngă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
13, sept. 1999, pp. 30-32. Sorescu, Marin, Joona (Iona - fragment), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 24. Sorescu, Marin, Joona (Iona, actul III și IV), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 14. Stanca, Radu, Argonautti (Argonautica), traducere de Adriana Stîngă și Anja Haaparanta, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 11. Stancu, Zaharia, Paljain jaloin (Desculț) și Isänmaa (Patria), traducere de Pirjo Raiskila, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Reprezentarea vizuală a sacrului, Adrian Stoleriu Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu 1 Moartea Elinei (trad. n.) 2 Balada episcopului Henrik (trad.n.). 3 Hemmingius traduce din latină în finlandeză unul dintre poemele conținute aici, In Vernali tempore, și îl intitulează Keväst ja kesäst (De primăvară și vară): Kylmän talven taucoman/ Päevän penseys soima/Vilun
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
top 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 33. 475 În original Püha Tõnu kiusamine. 476 TIFF - top 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 34. 477 Regia Elina Talvensaari. 478 Ioan-Pavel Azap, BIEFF 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 223, 16-31 decembrie 2011, p. 34. 479 Francisc Laszlo, Care-i "baiul" cu "țiganii"?, în "Tribuna", serie nouă, an VI, nr. 114, 1-15 iunie 2007, p. 12
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
avut altă limbă, nu româna, poate era mai bine. Dar și româna e bună, mi-am spus, tot mai sunt câteva cărți pe care le pot citi. S.A.: Și eu mi-am dorit uneori să am ca limbă maternă germana, elina sau latina. M.I.: Mi-aduc aminte că m-am gândit și eu la așa ceva. Dar, ce să facem, asta e viața, citim în ce limbi putem! Mai important mi se pare să citim mereu... Să știi însă că n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
University Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană actuala, limba slavă oficială în Macedonia și nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române. Greacă veche/elina (l.m.): mileniul ÎI i.C. - sec. IV i.C. Sec. XVI-XI i.C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de litere de origine feniciana. Poemele homerice Iliada și Odiseea (sec. IX- VIII i.C.) în dialectul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acum. Prăznuiau și oamenii timpului său Buna-Vestire a soarelui nou, bucurie a păstorilor și plugarilor trecutului, tot la aceeași dată de 25 martie. În aceeași zi de aprilie cădea sărbătoarea plugarului din părțile noastre de lume; căci Gheorghie înseamnă, în elină, lucrător de pământ; și lucrătorul de pământ, cu ajutorul suliții soarelui, biruiește balaurul iernii și al inerției solului. Mai mult: la aceleași epoci schimbătoare și consacrate, se serba atunci, ca și acum, ziua învierii lui Mitra, ori a lui Osiris, după ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezente în pictura murală a mai tuturor lăcașurilor de cult ortodox din arealul românesc. Despre Înflăcăratele vămi ale văzduhului și dreapta judecată a lui Dumnezeu și Viața Sfîntului Vasile cel Nou a lăsat mărturie ucenicul său Grigore, carte tradusă din elină în română de Protosinghel Rafail. A cincisprezecea ediție este retipărită și corectată de diacon Gheorghe Bărbuț și a apărut la Editura Pelerinul român, Oradea, 1993. Sfîntul Vasile cel Nou a trăit în vremea împăraților Leon Înțeleptul și Alexandru, dimpreună cîrmuitori
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59. Prin 1857 responsabilii politici ai Belgiei au considerat că programele, cu deosebire cele de istorie, erau prea încărcate, astfel că s-a procedat la o restrângere a disciplinelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1 1904-1905 (istorie) Stănculescu, Jean (Ion, Ioan) (Făcăeni). 1 Dintre titularii de doctorat evocați de noi în rândurile de mai sus reținem numele lui Dimitrie Burileanu. Licențiat în litere la Paris, Burileanu ajungea profesor definitiv de istoria, limba și literatura elina la Universitatea din București (1906), pentru ca mai apoi să fie ales senator din partea Partidului Național Liberal (1913) și, în fine, numit Director general al învățământului superior (1922- 1923, 1927)57. A publicat mai multe lucrări de specialitate, dintre care amintim
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul și filologul Gheorghe Ionescu - Gion, profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București) sau academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele studenților care au obținut un titlu de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles, putem afirmă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul avocat Mihail Dimitrie Cornea, pe istoricul și filologul Gheorghe Ionescu-Gion, pe profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București), pe academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și Grigore Bejan. Încercarea noastră de a reconstitui și carierele celor care nu și-au găsit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea evreu care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană (ebreo), rusă (yevrey), sârbă, bulgară și greacă (evréos). Denumirea israelian desemnează pe cetățenii statului evreiesc modern Israel, majoritatea evrei, dar
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
intitulată Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii românești, tipărită la Râmnic în anul 1787. Tot în același an se tipărea a doua ediție la Viena, fapt ce explică larga ei utilizare și circulație. Poliglot - stăpânea greaca, elina, italiana, franceza și turca - Ienăchiță Văcărescu s-a gândit că școala românească are nevoie de acest instrument de predare învățare. Adresându-se episcopului Râmnicului, Filaret, el arăta că limba română nu beneficiase până la acea dată de nicio gramatică, neștiind că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în discuție marchează un proces de amplificare și diversificare a școlilor și preocupărilor pedagogice în cele trei mari provincii istorice românești. Astfel, în Țara Românească și Moldova apar numeroase școli elementare, în care limbile de predare predominante erau latina și elina. Limba elină devine aproape exclusivă începând cu secolul XVIII, când în cele două state se instalează domniile fanariote. Câțiva dintre domnii fanarioți - Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore al II-lea Ghica, Ioan Callimachi, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ipsilanti - au continuat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
luminatul domn Constantin Brâncoveanu. Această instituție de rang ridicat avea să funcționeze de aici înainte pe patru cicluri, câte trei ani fiecare, cu o durată maximă a studiilor de până la 12 ani. Procesul de predare-învățare se desfășura nu numai în elină, ci și în greacă, latină, franceză și italiană. Un hrisov domnesc emis de Constantin Racoviță amintește că în Țara Românească ,,oricine va năzui la învățătură, toți să fie primiți să învețe carte”, favorizând accesul larg la învățătură chiar și a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]