389 matches
-
am analizat în capitolul Elementele fondului intim-străin. Libertatea, care face și ea parte din elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea o determinație fatală a ființei noastre, este, spre deosebire de toate celelalte limite care ne constituie de la bun început, o limită emancipată, "insurecțională", o limită capabilă la rândul ei să creeze limitații. Limba română are privilegiul de a exprima, prin aceeași familie de cuvinte, activitatea libertății și rezultatul acestei activități: "hotărîrea", ca esență a libertății (aleg, decid, hotărăsc), se soldează de fiecare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că oameni care dobândesc cunoștințe științifice despre societate și procesele sociale, vor fi mai bine "echipați" pentru ca să înțeleagă propriile lor vieți. În acest sens, sunt exemplare spusele unui sociolog american care s-a referit la sociologie ca la o "perspectivă emancipată" care poate elibera oamenii de orbirea produsă de forțele sociale care acționează asupra lor și pe care aceștia nu le înțeleg. Prin toate acestea, sociologia diferă de alte modalități de descifrare a acestor probleme pentru că oferă înțelegeri și explicații pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru 72 împlinirea firească prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație este pe același plan cu bărbatul, devine o pledoarie pentru o egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
531, dar o înțelegem în sensul că scriitorul italian este mai puțin înclinat să confere operelor sale un caracter didactic, cât să se intereseze mai mult de literaritatea lor, să le facă cât mai plăcute și accesibile unui public divers, emancipat, dezinhibat. Autorul Decameronului nu este un spirit democrat și tolerant doar cu cei simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru 72 împlinirea firească prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație este pe același plan cu bărbatul, devine o pledoarie pentru o egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
531, dar o înțelegem în sensul că scriitorul italian este mai puțin înclinat să confere operelor sale un caracter didactic, cât să se intereseze mai mult de literaritatea lor, să le facă cât mai plăcute și accesibile unui public divers, emancipat, dezinhibat. Autorul Decameronului nu este un spirit democrat și tolerant doar cu cei simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atașat valorilor tradiționale s-au descris ca fiind femei mai puțin autonome, mai docile și mai casnice decât spuseseră cu 3 săptămâni înainte, în prima fază a experimentului. Cele care se așteptau să intre în contact cu un chipeș student emancipat s-au descris ca fiind mai autonome, mai puțin dependente și mai puțin interesate de „cămin” decât afirmaseră anterior. Dimpotrivă, fetele care trebuiau să întâlnească studentul neatrăgător (fizic comun) nu au prezentat nici o diferență între cele două faze ale experimentului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este puțin probabil ca diferențele dintre bărbați și femei, diferențe privind teama de violență să dispară o dată pentru totdeauna. De altfel, cercetarea prezentată mai sus a fost efectuată pe adolescenți olandezi. Și știm că Olanda este una dintre cele mai emancipate țări din lume în privința egalității bărbați/femei 2. În ciuda acestui fapt, adolescentele se tem în continuare mult mai mult decât omologii lor masculini. În cele din urmă, în viața de toate zilele, unii cred că femeile sunt emotive și că
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Limitată prin datele biologice, Sylvia Plath suferă cumplit că Într-o lume din care convențiile Încă n-au dispărut (suntem În anii ’50) trebuie să poarte povara, umilitorul neajuns al feminității. Trăind Înaintea vremii sale, s-ar vrea o ființă emancipată, o egalitaristă, o feministă avant-la-lettre, În fine, omul descătușat de puritanismul găunos al unor vremi care Încă n-au intrat În modernitate: S-a injectat În mine prea multă conștiință pentru a rupe, fără efecte dezastruoase, cu tradiția; Îmi e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
provoacă lui Robinson "hotărârea inexorabilă de-a lăsa Whitebird-ul să plece, iar el să rămână pe insulă cu Vineri", refuzând deci reintegrarea în societatea din care a plecat. El ia însă acestă decizie fără a ști că, de fapt, Vineri, emancipat și egocentric, se va furișa pe corabie înainte de venirea zorilor și-l va părăsi fără nici un regret. Mai îngăduitor, Tournier își rezervă totuși dreptul de a modifica destinul solitar al protagonistului față de care manifestă o duioșie explicită și îi aduce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
schimbat mentalități și modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul sau altul dintre aspectele sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea umanistă (evidențiază rolul experiențelor câștigate anterior în definirea managerilor și a liderilor, în școală sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ridicole prejudecăți ale unor timpuri barbare. Datoria unui tineret cult este de a lupta din toa te puterile pentru dobândirea drepturilor și emanciparea economică a femeilor, această dezmoștenită jumătate a omenirii. Femeia română speră mult în tineretul cult și emancipat de prejudecățile timpului.” Cele de mai sus publicate în Paloda din 10 septembrie făceau referiri și la faptul că scrisoarea pr imit ă a fost zgomotos și entuziast aplaudată. Dar ceea ce li s a părut la toți curios era faptul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Băse, acum când trăim vremuri pedeliste, adică tradus în limba plastică a poporului, vremuri de rahat. In țară nu mai curge lapte și miere, ci doar necazuri, țigări și scrumiere. Băieții și fetele, bărbații și femeile, moșnegii și babele emancipate, au sau n-au cafea, își aprind țigările. Poți oare să ai inima ceea câinoasă, ca să le spui chiar de la obraz, dragi români, eu m-am lăsat, așa că vă rog, stingeți țigările. Vreți oare să mă supăr pe voi? Și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care consumatorul se impune ca stăpân al universului îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist. Apare astfel un homo consumericus de un al treilea tip, un fel de turbo-consumator decalat, mobil și flexibil, în mare măsură emancipat de prejudecățile vechilor culturi de clasă, imprevizibil în ce privește gusturile și cumpărăturile. De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-a trecut la un hiperconsumator avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Obsesia de a te simți inferior altora din cauza potopului de sondaje, de cifre și de măsuri cu care toată lumea este acum la curent? Indiscutabil, există și astfel de efecte. Dar în ce proporții? Aceasta e întrebarea. Oare la orizontul sexului „emancipat” nu există decât „depravare” și „iad”? Să privim problema și sub unghiul raporturilor dintre cele două sexe. Este adevărat că, în fața unor femei mai libere, mai „experimentate”, dar și mai exigente, bărbații pot să-și facă unele griji în legătură cu virilitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
e aceeași care domină și în spațiul fermei Alvig din Strigoii. Și aici s-ar părea că morții au pus deplină stăpânire pe cei vii. La Rosmersholm, răposata Beate și-a condamnat succesoarea să-i repete destinul: în ciuda oricărei răzvrătiri, emancipata Rebekka e sortită să nu fie decât dublul unei moarte care i-a acaparat ființa și îi dirijează viața. În Strigoii, Ibsen dezvoltă aceeași temă a eșecului în lupta cu fantomele: tema puterii strivitoare a morților asupra celor vii și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-i da din nou viață aducându-l la suprafață. Această Contraistorie nu se vrea un sfârșit, ci un început, o invitație la constituirea istoriografiei ca o disciplină necesară în predarea filosofiei. Ea ocazionează exploatarea unui zăcământ nou destinat unor dascăli emancipați, pentru a purifica de miasme predarea filosofiei în ultima clasă de liceu și la universitate, pentru a deschide larg ferestrele bibliotecilor în care se adună comentarii inutile asupra monumentelor filosofiei dominante, pentru a pune pe rafturi și lucrări alternative prezentând
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]