394 matches
-
care pornește autorul francez este una oarecum de bun-simț: în ciuda tuturor modificărilor pe care le-a adus ultimul secol în privința raporturilor dintre cele două sexe, iubirea este și astăzi o chestiune mai importantă pentru femei decît pentru bărbați. Oricît de emancipate ar fi, femeile sînt împotriva pornografiei, preferă tandrețea intimității sexuale, citesc romanțuri de amor și se îngrijorează dacă soții sau iubiții nu le mai rostesc șoapte dulci de dragoste. Inclusiv faptul că o parte dintre reprezentantele feminismului oficial sînt atît
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
-i sătui. Să-i văd mîncînd, da; era o dorință exacerbată de o disperare lăuntrică. Cei doi copii arătau ca tăvăliți prin cenușă și cu dîre de muci uscați pe obraji. Privirile ochilor mari și negri, de ființe damnate și emancipate totodată, de sălbăticiuni stăpînind un teritoriu vast, îmi pîndeau gesturile. Sugarul părea mort în ghemotocul lui de cîrpe murdare, scurs parcă din părul îmbîcsit de slin al mamei lui împletit în coade dimpreună cu fîșii de cîrpă roșie. O femeie
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
civil din anii ’70. De asemenea, nici taberele aflate în conflict nu sunt foarte clar precizate, fiind mai degrabă delimitate geografic. Există un Sud extrem de conservator, a se citi chiar primitiv dintr-o perspectivă occidentală, și un Nord ceva mai emancipat, pentru care definitorii sunt campusurile universitare; există naționaliștii musulmani și milițiile creștine, însă în privința atrocităților nu se face nicio diferență între cele două tabere. Denis Villeneuve ezită să precizeze contextul istoric, preferă primplanul dramatic și această opțiune transpare și în
Ex Oriente Incendium by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5408_a_6733]
-
a binelea rătăcite într-o epocă străină de firea lor, în care scriau Hortensia Papadat- Bengescu sau Camil Petrescu, și în care autorul lor nu putea face decât figura unui moralist naiv, duhnind de spirit popesc, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. Ce cale s-ar fi cuvenit să urmeze Agârbiceanu ca să scape de blestemul comparațiilor? Popa Man e simțită ca o combinație de Caragiale din Păcat, Slavici (tatăl ciudatului popă e un hoț de porci împușcat de
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
apoi pe continentul nord-american. Said e mai aproape de Hoffman decît de Simic, experiența exilului așa cum o descrie el e o experiență de maturizare personală, de trecere de la un sine naiv, absorbit în contextul care l-a creat, la un sine emancipat, chiar rebel uneori, capabil să decidă singur care sînt alianțele și loialitățile care îl vor defini ca făptură umană. Dacă Simic se autoportretizează ca un fel de trubadur fără griji, un rătăcitor fericit să pună capul pe pernă oriunde i
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
Dumitru Hurubă Schiuz my - vorba românului emancipat - am o întrebare: fuga de la locul faptei înseamnă concomitent lașitate și lipsă de responsabilitate ? (Voi reveni). Fiindcă nu-mi dau seama, iar prietenul Haralampy vorbește singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
ea oare în configurații, siluete, profiluri ori în tipare, modele, calapoade, șabloane lăuntrice proprii, în stare să le articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane s-a rezumat la defrișarea unor zone ale insolitului acustic predilect în ordinea timbralității, a anvelopelor sonore
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
un bărbat și o femeie, ambii la 30 de ani. Părăsită de un militant al cauzelor umanitare pierdute, o asistentă medicală își trece vremea mergînd la rendez-vous cu penibilii pretendenți rezultați în urma unui anunț matrimonial dat pentru ea de mama emancipată. De cîteva ori e cît pe ce să-și cunoască sortitul. Un Instalator hărțuit de mafioți, care aspiră să-și depășească neapărat condiția de îngrijitor la acvariu studiind biologia marină Hope Davis, fragilă blondă, și Alan Gelfant, atipic latin lover
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
atunci, el nu știuse că e nu numai un vechi prozator, dar chiar și un bun filosof, un brav descendent al lui Descartes, de pildă; vă dați seama, vreau să spun, că singura epocă în care antropoidul nostru întreprinzător și emancipat în care se simte în voie și calificat pentru orișice s-o nimeri, este inatacabilul, este pietroiul aforistic al epocii de piatră. Domnul Iliescu a fost, cam un sfert de veac, patronul unor astfel de brute, incomparabile cu dumnealui, desigur
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
de verdictul de punere a speculației în slujba revelației. Ministrul (servul) credinței e conceptul, inteligența avînd servitute față de har. Pe cît de firesc suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea azi. Între timp, filosofia sa emancipat de teologie și, în consecință, și-a tăiat craca metafizică de sub picioare, preschimbînduse într-o disciplină stearpă menită conțopiștilor cu apucături de logicieni. Din nou se confirmă ponciful că modul de a formula o chestiune e ghidată de concluzia la
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
ieșirea din anii 80, și poate chiar mai-nainte, au lăsat și ei în urmă copii, mai degrabă împinși de ambiția multiplicării decât de-o datorie față de specie, țară și familie. Iar băieții optzeciștilor au semănat integral cu mamele - foarte emancipați și cu un dispreț definitiv față de sexul lor. Unul dintre acești băieți are chiar în clipa asta examen la istorie. Subiectul e amplu: Emanciparea femeilor în secolul 19. El scrie de zor, revoltat de toate umilințele pe care le-au
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Băiatul plămădit din sângele unui bunic revoltat și tăcut și dintr-un tată extrem de egoist era foarte mulțumit de subiectul de examen, pe care se hotărâse să-l abordeze excentric, pentru că el era, de asemenea, născut de o mamă foarte emancipată. Devotat până-n rărunchi cauzei femeilor din secolul 19, lăsa să-i curgă sucul dulce al inimii prin vârful cam mocirlos al pixului albastru. Iar când soarele ajunse la ferestrele înalte ale amfiteatrului, băiatul fu deja învăluit în pături fierbinți, ca
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
mă gîndesc în primul rînd la mișcările din Occident, unde feministele ies în stradă, fac gălăgie și cer mai multe drepturi decît se cuvin chiar celor mai frumoase femei din lume. Adevărul e că mie mi-au plăcut întotdeauna femeile emancipate, cu care poți discuta orice problemă, care nu au prejudecăți. Femei cu minte mobilă, care să fie foarte bune și la masa de scris, si la gătit, si la... lucrurile esențiale. Am avut alături asemenea femei și știu prea bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
în șir în posteritatea ta, te citesc și te recitesc, femei cochete pe care nu le-ai întîlnit se îndrăgostesc de tristețea ta cronică pe care o cunosc în traduceri franțuzești, englezești în biblioteci și în grădinile universităților americane, tinere emancipate îți parcurg jurnalul cu strîngere de inimă pentru potretele femeilor care defilau în viața ta. E vineri shabbat și seara se prelinge încet pe străzi, călduroasă Tu din București ai fi fugit imediat la Balcic Eu mă grăbesc să iau
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
care mă iubea sincer, se mira deseori: - Mă, cum de nu-ți crapă pământul sub picioare de deștept ce ești? - Sărut-mâna, și eu mă mir, tușică. Mă miram cu adevărat, însă nu rezolvam nimic, fiindcă prostia e ca un TBC emancipat, de fapt un fel de rudă prin alianță cu TBC-ul, deosebindu-se de acesta că nu te omoară, ci te înalță. Dacă ești atent! Deci, o întreb pe musafiră: - De fapt, ce dorești, doamnă? Am luat-o la per
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
despre aspectul feminin erau fie o confidență între femei sau creația poeților și a romancierilor, această epocă marchează o cotitură în istoria presei feminine. Les années folles reprezintă și un nou mod de a discuta despre feminitate. Pe lângă imaginea femeii emancipate, care luptă pentru drepturile ei și este conștientă de noul rol pe cere trebuie să-l îndeplinească în societate, presa interbelică oglindește imagini și articole ale femeii gingașe, sensibile, pure, delicate, preocupată de modă și gastronomie, de decorațiuni interioare, de
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
a atins superioara frumusețe a cele de azi. Era și firesc să se păstreze pentru zi o îmbrăcăminte comodă, căci azi femeile sunt cu totul intrate în lupta pentru existență." Concursurile de frumusețe unde și România se alinia țărilor europene emancipate, având o reprezentantă, pe domnișoara Marioara Gănescu un alt fenomen tipic al "modei feminine", au declanșat articole polemice în epocă. Bilete de papagal este una din piblicațiile care au luat atitudine împotriva acestor căutări ale celei mai frumoase femei. Tudor
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
faptul că unele sau altele dintre momentele trăite sunt într-o asemenea măsură conforme cu literatura, cu ceea ce se spune în cărți, încât pot trece drept "minciuni". Cu alte cuvinte, fatalitatea că lumea nu mai poate oferi decât repere livrești, emancipate parcă de texturile care le-au consacrat, îl împinge pe scriitor să caute un adevăr al său, situat în interstițiul dintre lume și cărți.
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
cum știe El, prin tangente care îi aparțin exclusiv...”. Iată ce înseamnă metafizica gestului. Omul nu este Prometeu. Aceasta este o prejudecată de sorginte renascentistă, dar degradată îngrozitor în epocile de dictatură ateistă care susțin teoria individului atotputernic și deplin emancipat. De fapt, pascalian vorbind, omul este suplu și fragil ca o salcie. Puterea lui constă de aceea în capacitatea de-a face niște gesturi. Gesturile au metafizică. În felul acesta omul urcă spre cer și se poate - vorbă mare! - mântui
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
insinuări până în anii '80, în romanele lui Marin Preda, Augustin Buzura sau Paul Georgescu. Personajele acestora din urmă (tânărul activist Niculae Moromete din Marele singuratic, medicul Ion Cristian din Orgolii, fost ilegalist) cred în posibilitatea unui "mai bine", sunt comuniști emancipați, melioriști pașnici, dar nu reformatori radicali, direcți și transparenți în negație. De aceea literatura lor nici nu ajunge la disidență, fiind doar subversivă, insinuantă, oblică, avându-și, fără îndoială, eficiența ei în eliberarea "gândirii captive". Disidența exprimă o ruptură și
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
în epoci revolute. Antenele receptoare sunt transferate acum mamei, Maria Badislav, prezentată ca o modestă țărăncuță care-și face noviciatul de orășancă în Bucureștiul anilor patruzeci-cincizeci. Alte percepții, alte fantasme. Imaginația se rotește amețitor peste atelierul de croitorie cu ucenice emancipate, o patroană mustăcioasă și mașini de cusut carnivore; peste cabaretul de lux cu simpaticul jazzman negru descins tocmai din New Orleans și o Marlene Dietrich versiune dâmbovițeană sublimă și perversă; peste cartiere desfigurate de bombardament; peste case de mahala cu
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
Zorina Regman, distinsă profesoară, mult devotată, o viață, literelor românești) a fost un fruct exemplar al satului nostru, în nuanța sa ardeleană, deși s-a ignorat ca atare, voindu-se (mic bovarism!) un "cerchist", pur și simplu, adică întru totul "emancipat" sub raportul "actului de creație", salvat de presupusul "handicap" al mediului natal. Încercînd a-l restitui tiparului său originar, sîntem convinși că-i circumscriem importanta personalitate literară în chip propriu. În legătură cu creația de cultură a ardelenilor, Nicolae Balotă vorbea despre
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
bogații tot mai puțini și tot mai bogați. Ei au zis că nu-i adevărat, e pe dos”, spune dl. Niculescu. Adrian Niculescu spune că economia de piață - termenul pe care îl preferă în detrimentul capitalismului - este cheia inconturnabilă a societăților emancipate, opulente, și trebuie umanizată în interesul celor mai mulți. Fuziunea dintre liberali și socialiști este o chestiune ce ține de conjunctură, dar faptul că se realizează în prezent nu are nimic inedit. În jurul anului 1890, spune Adrian Niculescu, s-a produs pentru
Adrian Niculescu: Un socialist este un comunist democrat. Fuziunea cu liberalii, un lib-lab by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79628_a_80953]
-
integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale", poetul nu-și putea renega producția anterioară, id est vocația avangardistă. Drept care a devenit un pledant în favoarea unei ideologizări "limitate", "inteligente". Un reprezentant al unui marxism "emancipat", care să evite "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", susținînd "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic". Deoarece doar
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
originalitate" al comunismului românesc este atins în ceea ce autorul numește ,stalinismul național" (fiind, din acest punct de vedere, în deplin acord cu Vladimir Tismăneanu). Spre deosebire de titoism (o fomulă ,opresivă, dar nu represivă", scrie TonyJudt), de gulaș-comunismul maghiar sau de cel emancipat, din Cehoslovacia, românii au împărtășit soarta albanezilor, aceea a unei ,societăți închise, sărăcite, aflată sub dictatura absolută a unui partid local autocrat, paranoic și atotputernic." ,Calea independentă" a României, începând cu 1958, n-ar fi, în aceste condiții, decât încercarea
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]