211 matches
-
destul de explicit. Din punctul meu de vedere, o astfel de perspectivă se încadrează perfect, deși poate involuntar, într-o serie de tentative de minimalizare a potențialului politic al unor demersuri de artă angajată și de investire cu false veleități politice emancipatoare a unor demersuri în cel mai bun caz confuze. Suntem în plin post-modernism, filmele revoluționare sunt de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
potențialului politic al unor demersuri de artă angajată și de investire cu false veleități politice emancipatoare a unor demersuri în cel mai bun caz confuze. Suntem în plin post-modernism, filmele revoluționare sunt de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
educație sau măcar de invitare la reflecție politică. Dar câtă vreme accentul filmului este pus evident pe suferințele emoționale ale exploatatorilor, relațiile de dominare rămânând schematice și prezentate ca un dat, nu ca un proces istoric, care ar fi valențele emancipatoare ale unui astfel de demers? Pare că Gorzo și Lazăr s-au bucurat foarte mult să-i vadă pe acești exploatatori (dez)umanizați, alienați și suferinzi. Este și acesta un fel de pansament, dar tot nu răspunde la întrebarea de
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
același timp, relevanță actuala a feminismelor crescute în egală măsură din dezideratele recunoașterii, reprezentării și justiției sociale, este dată și de cantitatea și calitatea criticilor feministe la adresa acestui reflex. Din poziții asumate politic, feministele din spațiul islamic au produs narațiuni emancipatoare care reușesc să contracareze încercările de apropriere de către forțe opuse intereselor comunităților din care provin. Feministele americane de culoare au dezvoltat grile de înțelegere a multiplelor axe de opresiune la intersecția cărora sunt produse subiectivitățile genizate, rasializate și precarizate. În
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
feministele rome lucrează, printre altele, de semnificativ de mult timp, la crearea unor forme de cunoaștere care să elibereze femeile rome nu din „strânsoarea seculară a fustelor înflorate” (!), ci mai degrabă din cea a unor reprezentări cu pretenții de adevăr emancipator, fabricate de pe poziții exterioare, ale puterii și vizibilității. Giuvlipen, compania de teatru înființată în 2014 de actrițele rome profesioniste Mihaela Dragan, Zita Moldovan și Elenă Duminică, produce un tip de artă care contribuie semnificativ la acest efort de revendicare a
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
etc.) arătând o grijă mai mare la critică publică a acțiunilor politice, ale colegelor noastre. Și creând un context cât mai consistent pentru înțelegerea pozițiilor noastre și a felurilor în care le putem articulă, în interiorul unei mișcări cu aceeași direcție emancipatoare. 1 O expunere pe larg a felului în care a evoluat discursul UE privitor la romi, în articolul The Racialization of Romă în the „New” Europe and the Political Potențial of Români Women, de Enikő Vincze: http://www.analize-journal
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
teatrul care se adresează tinerilor?; ține el cont de schimbările structurale ale copilăriei?; își cunoaște copiii și adolescenții?; cât de conștient este acest teatru de rolul fundamental pe care-l poate avea în raport cu formarea lor, în spiritul atașării de povești emancipatoare, eliberatoare?; cât de mult își dorește să le diversifice orizontul experiențial, să le deconstruiască stereotipurile împrumutate, să le insufle posibilitatea unei schimbări pe care ei înșiși o pot genera, să îi confrunte cu realități inconfortabile, să le asculte propriile lor
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
ore, la negocierea salariilor, la protecția locului de muncă în caz de sarcină, moduri de a asigura îngrijirea copiilor în timpul orelor de lucru, precum și drepturi politice egale cu cele ale bărbaților. Munca femeilor a fost încurajată, atât dintr-o perspectivă emancipatoare (regimul raportează că „legată în lanțuri acasă, soția nu poate fi egală cu bărbatul”) dar și pentru a completa deficitul de forță de muncă cauzat de război și de foamete. Având în vedere că RSFSR (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
femeilor, lucru dificil de realizat într-o comunitate relativ conservatoare cum este cea din Jenin. Acest lucru a devenit cu atât mai dificil, după asasinarea lui Juliano Mer Khamis, presupus a fi ucis de către un fundamentalist care se opunea ideilor emancipatoare ale acestuia, mai ales în ceea ce privește rolul femeilor în societate și în cadrul familiei. Însă acest incident nu i-a oprit pe artiști să continue în demersul lor, deoarece, după cum afirmă actorul Faisal Abu Al-Heija: ""Cel mai important este să înțelegem că
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
subiecte, cât și relațiile sociale dintre ele, devine evidență nevoia de a simboliză și a face vizibilă noțiunea de feminin. Oricum, si poate că acum mai mult ca niciodată, activismul și analiza feminină trebuie să conducă înspre perspective de viitor emancipatoare.” Discuția va fi urmată de un dialog cu Magda Radu, curătoarea expoziției. Catherine de Zegher Catherine de Zegher este Directoarea Muzeului de Arte Frumoase din Ghent (Belgia) și membră a Academiei Regale de Stiinte și Arte din Belgia. În 2013
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
tablouri cu tușă dramatică, încărcate cu reminiscențele unei epoci opulente și glamour, putând fi foarte ușor interpretate într-o cheie contemporană. Transgresiunile temporale și narative permit, și ocultează, identificarea cu personajul istoric, fiind în același timp o meditație asupra puterii emancipatoare a dorinței. Still Life (FF) series - Still Life (raven), Still Life (chimera), Still Life (fashion bestiary) Cea de-a doua serie se joacă cu termenul care denominează însuși genul, „moartă” (still), care, istoric vorbind, presupune reprezentarea de obiecte neînsuflețite, animale
„Apparatus 22” la Târgul de Artă Contemporană Fresh Paint, din Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105683_a_106975]