260 matches
-
îludus', cât și în aceea de joc de strategie. Metafora este și ea prezentă în toate, mai cu seamă în forma ei creativă, cognitivă, autoreferențială; cu alte cuvinte, ea nu se referă la entități prealabil constituite, ci la entități care emerg chiar sub acțiunea procesului metaforic. Mai sunt și altele, dar ne oprim aici. Desigur, chestiunea comportă o dezvoltare mai amplă. În ce constă formula lui Lévi-Strauss ? Cuvântul îformulă' trebuie acceptat aici cu bunăvoință. Este vorba, într-o viziune teatrală, de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
totuși personajul e uman, atât de uman încât face plauzibilă o astfel de atitudine, exercițiu dificil, mai ales dacă e să ne gândim la baia de sânge de la începutul carierei de traficant de droguri a lui Tony, din care el emerge ca dintr-o experiență mistică. De data aceasta însă, violența cadrează cu cea descrisă de teoreticienele franceze: "înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și la noi
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
cât și dezvoltarea internă a individului sunt guvernate de noțiunea salvării personale și colective, implicând, adesea, ideea unei recompense în viața de apoi, și de imperativul unei vieți trăite în acord cu legile divine. Prin contrast, societatea pragmatică modernă, care emerge în urma exploziei tehnologice, se definește prin ideea unei recompense imediate, ante mortem, legile divine fiind substituite de imperative etice care vizează realizarea binelui colectiv de pe premisele prosperității materiale a fiecărui individ. Urmărirea Graal-ului sau a stării de satori nu mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
oamenilor devin ghidate de preocupări exterioare misiunii organizației. Discernem corupția în interiorul acestei categorii prin rezervarea conceptului pentru domeniul public. Pentru a discuta pe înțeles despre domeniul public, trebuie să existe o distincție între public și privat. Sectorul public trebuie să emeargă ca un sistem instituțional autonom care pretinde efectiv loialitate și obediență din partea cetățenilor. Acest aspect al problemei a fost înțeles bine de Samuel P. Huntington. Conform acestuia, „Corupția reprezintă o dimensiune a absenței unei instituționalizări eficiente. Autorităților publice le lipsește
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ce, dădea bani cu împrumut și nu-i mai vedea, cumpăra diferite obiecte de proastă calitate, dar care îți luau ochii la prima vedere, cu bani al căror preț nu-l meritau, pierdea în prostie uitându-și lucrurile pe unde emergea. Într-un cuvânt, era un dezastru. Biata mamă-sa nu știa ce să mai facă. Nu era zi în care să nu-i facă vreo „bucurie”. Odată a împrumutat de la o țigancă tânără, de vârsta lui, pe care o cunoștea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
misiune, își poate închipui o asemenea minciună. Vă simt părăsindu-vă trupurile, suflete atât de dragi mie, iar pe mine mă văd încercând să mă îngemănez cu ele, vrând să mor odată cu ele și să plec spre orizonturile spre care emerg, într-o încercare de a ne regăsi împreună pe vecie, în acel paradis trecut și viitor, în care timpul nu avea și nu are cum să existe. Unde sunteți, figuri dragi ale tuturor oamenilor? Unde ați plecat, secvențe minunate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
judecat ca politician sau strateg sau chiar ca ideolog decât dacă acesta este rolul definit pentru el ca parte a poveștii"563. Pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine distincțiile de mai sus, Lewis subliniază faptul că povestea ce emerge din discursurile lui Reagan îl angajează pe președinte în două modalități distincte care, împreună, "reușesc să cuprindă perspectivele criticilor" săi564. Astfel, îl avem, pe de o parte, pe Reagan-eroul-mitic, "outsider-ul politic plin de compasiune și dedicație [...] forța activă apărută
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
munca profundei transformări"704 își găsește atmosfera propice, cea a "criticismului permanent" sau a "scepticismului nelimitat"705, critica libertății nu are în vedere vreun obiectiv predeterminat. Dimpotrivă. Rezultatele criticii sunt mereu provizorii, nesatisfăcătoare în sine, întrucât "noile relații sociale care emerg dintr-o reacție la un demers critic constituie ele însele noi forme de putere"706, care, ca atare, devin prerogativul scepticismului într-o formulă a sa reînnoită. Ray McKerrow remarcă faptul că scepticismul lui Foucault se diferențiază radical de cel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile nu sunt creative prin ele însele ci, devin astfel, dacă sunt activate de motive si atitudini creative (P.P. Neveanu, 1971, 1978); 2) la creativitate contribuie toate procesele psihice, începând cu senzațiile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală În situațiile de acțiune ale vieții. Opusul libertății este constrângerea. Constrângerea ca interdicție care impune individului și/sau Cetății norme care-i Îngrădesc sau chiar Îi suprimă libertatea. Dacă libertatea semnifică faptul de „a fi tu Însuți
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
metode abordează divergențele în modalități cu totul deosebite. Modelul superioritate-inferioritate oferă doar două posibilități: ori am dreptate eu, ori tu. Ne aflăm într-un sistem cu numai două dimensiuni. Prin contrast, modelul echivalențelor ne poate oferi 1.001 soluții, care emerg dintr-un mod de gândire ce transcende restricțiile sistemului bidimensional. Soluțiile sunt create de înțelegerea fundamentelor ambelor părți implicate în conflict. În timp ce în modelul superioritate-inferioritate centrarea se face pe soluție, în modelul echivalențelor se face pe procesul de descoperire a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
induc un isomorfism între diferitele domenii ale cunoașterii, determinînd astfel o structură fractală a Realității. Deci, acești trei stîlpi ai cunoașterii transdisciplinare sunt sursa unor noi valori, datorită caracterului gödelien al naturii și al cunoașterii. Un nou principiu de Relativitate emerge din coexistența între pluralitate complexă și unitate deschisă: nici un nivel de realitate nu constituie un loc privilegiat din care să putem înțelege toate celelalte niveluri de realitate. Acest principiu de relativitate este fondator al unei noi perspective asupra culturii, religiei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de trecere reversibilă, existențială și culturală se desfășoară, deopotrivă în termeni discursivi sau ideologici și în termeni iconici, ca o restructurare permanentă a percepției asupra corpului și a conștiinței umane. Concomitent cu apariția calculatorului digital, a cyberspațiului și a biotehnologiilor, emerge o percepție asupra ființei umane înțelese drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică, pentru a numi cele mai răspândite ipostazieri ale corporalității și identității conturate în spațiul virtualității. Este ceea ce numim ontologie virtuală, cadru existențial care este conectat unei ideologii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinii i se atribuie funcții organice, în protezarea cibernetică, sau chiar o viziune vitalistă, în viața artificială, în timp ce perspectiva asupra ființei umane este reconstruită în funcție de noile tehnologii ale corporealității virtuale. În această direcție, o serie de constructe, în aparență paradoxale, emerg în modelele actuale ale tehnoculturii, precum sintagma „natură asistată de calculator”. Natura reconstruită în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu este socotit ca evoluând din discursul ciberneticienilor, ci mai degrabă istoria ciberneticii este considerată ca fiind marcată de apariția postumanului. Clarificând cele trei valuri ale ciberneticii 18, autoarea concluzionează asupra faptului că postumanul, ca întrepătrundere între subiect și tehnologie emerge din impulsuri umaniste. În concepția sa, știința informaticii a menținut încă de la început o orientare liberal-umanistă în cadrul postumanului, atribuind mașinii caracteristici moral-umane (spre exemplu cazul lui Norbert WienerĂ 19. Prin urmare, raportarea ciberneticii la ideea postumanului este judecată drept una
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
188Ă. Corpul motoriu și perceptiv devine aproprierea spațiului și a obiectului, elementul originar prin care spațiul există pentru subiectul uman. Filosoful respinge orice considerare a percepției sau a conștiinței drept universală și abstractă, deoarece are convingerea că percepția și conștiința emerg în urma experienței trăite a subiectului-corp în spațiu. Nu conștiința este cea care direcționează situarea trupului în lume, dimpotrivă, această situare este produsă de conectarea însăși a corpului la lume. Așadar, separarea ontologică subiect-spațiu sau eu-lume nu mai funcționează: corpul-subiect și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
când rediscută problematica identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în ipostaza de eliberare a eului de problemele unității. Mai concret, noile poziții identitare care emerg în contextele biotehnologiei și ale ciberneticii sunt surprinse în ambivalența caracteristică printr-un discurs psihologic, psihanalitic și politic al „dorințelor digitale” (vezi Kemp, 2000aă. De la femeia angajată în spațiile informatice de tipul cyberflâneuse (vezi Hartmann, 2000Ă la femeile care, utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care emerge din condiția marginalității. Procesul de accentuare a diferenței dintre bărbați și femei, de la diferitele moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune online este socotit unul esențialist și exclusivist (promovând punctul de vedere al femeii universaleă și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în primele 6 ore de la debutul perforației tubului digestiv constituie imperative pentru o rezolvare cât mai favorabilă a afecțiunii. <rerflist> 1. Agresta F, Ciardo LF, Mazzarolo G, Michelet I, Orsi G, Trentin G, Bedin N: Peritonitis: laparoscopic approach. World J Emerg Surg 2006, 24(1):9. 2. Aldridge KE, Ashcraft D, Cambre K, Pierson CL, Jenkins SG, Rosenblatt JE: Multicenter survey of the changing in vitro antimicrobial susceptibilities of clinical isolates of Bacteroides fragilis group, Prevotella, Fusobacterium, Porphyromonas, and Peptostreptococcus species
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
WD: Long term outcome, adhesions, and quality of life after laparoscopic and open surgical therapies for acute abdomen: Follow-up of a prospective trial. Surg Endosc 2005, 19(1):81-90. 160. Malangoni MA, Inui T: Peritonites- the western experience. World J Emerg Surg; 2006, 1: 25-32. 161. Malangoni MA: Aztreonam in treatment of intra-abdominal infections. Urology 1988, 31(6 Suppl):28-32. 162. Manikal VM, Landman D, Saurina G, Oydna E, Lal H, Quale J: Endemic carbapenemresistant Acinetobacter species in Brooklyn, New York
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Sanjay Gupta, Robin Kaushik: Peritonites the Eastern experience. World J of Emergency Surgery 2006; pp. 1-13. 230. Sârbu V și col: Urgențe Medico Chirurgicale Abdominale. Ed. Medicală, București; 1999,37-41. 231. Sartelli M: A focus on intraabdominal infections. World J Emerg Surg; 2010, 5(9): 2-20. 232. Scheetz MH, Qi C, Warren JR, Postelnick MJ, Zembower T, Obias A, Noskin GA: In vitro activities of various antimicrobials alone and in combination with tigecycline against carbapenem-intermediate or-resistant Acinetobacter baumannii. Antimicrob Agents Chemother
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Millar M: Anaerobic sepsis due to multidrugresistant Bacteroides fragillis: microbiological cure and clinical response with linezolid therapy. Clin Infect Dis 2005, 40:67-68. 280. Warren O, Kinross J, Paraskeva P, Darzi A: Emergency laparascopy - current best practice. World World J Emerg Surg 2006, 31(1):24. 281. Way L: Surgical diagnosis and treatment. Lange Medical Book 1991, pp 540-543, 527-551. 282. Way LW: Current surgical: diagnosis and treatment. Lange Medical Book 1991; 456-469. 283. Weber JT: Community-associated methicillin-resistant Staphylococcus aureus. Clin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
susține același proiect colectiv, dar din rațiuni diferite, chiar contradictorii; la nivel societal, consensul se realizează întru câtva fortuit; prin urmare, nimeni nu face compromisuri, nu abdică de la principiile și valorile proprii; dar, printr-o generală coincidentia oppositorum, binele public emerge pașnic, fără a eșua prin diluarea consensului final (regula celui mai mic multiplu comun). Charles Fourier, utopist cu acte în regulă, avea în vedere o laborioasă armonizare a pasiunilor individuale, potrivit unui calcul precis. La Rawls, utopia apare spontan! Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poate fi cunoscut numai dacă ne identificăm, imaginar, cu mișcarea însăși, altfel supus, plasându-ne în trecut: Esențialmente virtual, trecutul nu poate fi sesizat de noi că trecut decât dacă adoptăm mișcarea prin care se explicitează într-o imagine precisă, emergând din tenebre la lumina zilei [s.n.]. Zadar i-am caută trasă în ceva actual și deja realizat: ca si cum am vrea să vedem obscuritatea de sub lumina 27. Nu este, de aceea, câtuși de puțin surprinzător, cum poate părea la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]