1,271 matches
-
climă și energie din Pachetul UE privind schimbarea climatică? Tema 12 Politica socială Obiective: Înțelegerea impactului integrării europene asupra statelor naționale ale bunăstării Explicarea succesului limitat al politicii sociale europene Însușirea submodelelor sociale europene Cunoașterea condițiilor în care se manifestă emergența unei politici sociale europene pe mai multe paliere Cuvinte-cheie: statele europene ale bunăstării modelul social european Carta Socială submodelele sociale europene dumping social politica socială pe mai multe paliere 12.1. Introducere UE are o implicare redusă în politica socială
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de domino rămasă a statului serviciilor publice. În concluzie, guvernele naționale au un control diminuat asupra multor politici care în mod tradițional au susținut statele naționale ale bunăstării: moneda, politicile macroeconomice, finanțele publice, politicile impozitării și serviciile publice. 12.4. Emergența politicii sociale europene pe mai multe paliere Asistăm în prezent la o transformare a relațiilor dintre state și la globalizarea sistemului de piață, această transformare fiind accelerată de criza economică. În UE, atât suveranitatea cât și autonomia statelor membre s-
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
al XX-lea, care au demonstrat existența unor noi principii ce au răvășit logica binară, permițând consacrarea logicii trinare a terțului inclus care permite existența unui termen T care să fie în același timp și alb și non-alb. Coroborată cu emergența diferitelor niveluri ale realității economice, sociale și politice, precum și cu complexitatea tuturor domeniilor cunoașterii actuale, această logică este una dintre pietrele de temelie ale transformărilor radicale ale gândirii contemporane. Modul nostru de a gândi trebuie să evolueze de la „sau asta
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
interioară). Factorii de perturbare genetici sau ereditari, ca și consecințele unor maladii ale sistemului nervos central cu alterări de substanță cenușie implantează în interiorul structurilor factori care „îngheață” evoluția stadială a acestora. Nonevoluția structurilor modifică funcționalitatea intrastructurală și interstructurală, nepermițând diferențierea, emergența și specializarea. Consonanța sau coechilibrarea constituie, după principiile ciberneticii, indicatorul fundamental de măsurare a nivelului de organizare a sistemului psihic. În momentul în care se constată o asonanță sau un dezechilibru al sistemului, vom avea o altă formulă de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
consideră că explicațiile alegerii raționale a instituțiilor sociale bazate pe câștigul în eficiență socială nu se susțin atât timp cât sunt fundamentate pe intențiile actorilor sociali. În ce privește teoria alegerii publice, aceasta se concentrează explicit pe maniera în care deciziile colective conduc la emergența regulilor formale într-o societate. Schimbarea în instituții și stabilitatea instituțiilor Dezvoltarea socială constă adesea în schimbare instituțională. Există patru mari tipuri de schimbare instituțională: formarea instituțională, dezvoltarea instituțională, dezinstituționalizarea, respectiv reinstituționalizarea (Jepperson, 1991). Formarea instituțională este o ieșire din
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reflecțiile cele mai clare ale globalizării la nivelul mișcărilor sociale - aderenții acesteia find capabili să se mobilizeze împotriva reuniunilor capitalismului global din toate colțurile lumii. Schimbarea este promovată însă, în continuare, și de m.s. de nivel local, regional sau național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly (2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestuia. De pe pozițiile neoiobăgiei Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești (Costea, Larionescu și Tănăsescu, 1996, p. 341
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este de a se extinde datorită creșterii serviciilor publice. Pentru satisfacerea reală a cererilor societății este nevoie de o bună funcționare a serviciilor publice. Reforma administrației publice reprezintă un pas firesc în adaptarea aparatului de stat la realitățile sociale, la emergența dezvoltării sociale, proces în cadrul căruia statul are încă un rol-cheie. Reforma - România în perioada de tranziție - Iulian Stănescu Termenul de reformă (r.)se referă la un program de dezvoltare ce presupune schimbări instituționale în domeniul politic, economic, social sau cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În ciuda creșterii economice, aceste societăți rămân organizate pe vechile principii, neorientate către dezvoltare socială durabilă, ci doar către creștere economică ce aduce, de multe ori, cu sine o polarizare socială accentuată. Diferența dintre dezvoltare, supraviețuire și creștere este dată de emergența unor niveluri noi și superioare de organizare socială. În cazul dezvoltării, nu este vorba doar de o creștere cantitativă a activităților economice și de atingerea țintelor propuse, ci mai ales de o schimbare calitativă în modul în care activitățile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
constata creativitatea, Paul Popescu-Neveanu afirmă că aceastea se manifestă În: - activitate, În măsura În care aceasta este generatoare de nou; personalitate, ca formațiune sintetică ce se exprimă În construcții creative; - grup care prin interacțiunile sale poate duce la cele mai fecunde efecte de emergență creativă. Una din concluziile cercetătorilor noi o reprezintă disocierea creativității de aptitudinile celui care creează importante, dar nu decisive - și mai cu seama de performantele "inteligenței"- N.Cox a fost printre primii care a evidențiat importanța motivației, străduinței, a forței
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
al XVII-lea; și albia lui obișnuită - Descartes, Pascal, Malebranche, dar și moraliștii Molière sau La Fontaine și apoi, mai puțin cunoscută, o extraordinară filiație libertină, mai bine zis reversul Marelui Secol: via Marie de Gournay, o verigă fundamentală în emergența acestei linii de forță uitate, Francois La Mothe Le Yayer, moștenitor pe de o parte al „Librăriei”, autor al Micilor tratate scrise în spiritul Maestrului compuse aproape exact pe principiul capitolelor Eseurilor: voluptuosul Charles de Saint-Evremond, autor al unor bijuterii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și răul, voința lui. și epicurism, exegeză, fideism, și hedonism, islam, cuceriri, emergență, Isus, epicurian, epocă, filosof, hedonist, inventat, împărăția terestră, Mesia, mort și înviat, scrieri, înviere, Lumea de dincolo, infern, paradis, ceresc, terestru, magie, mântuire, creștină, pentru gnostici, prin sărăcie, Spiritul Liber, terestră, minuni, panteism, Sfântul Pavel, păcat abolit, indulgențe, de moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar fi beneficiat de o necesară marcare în textul demersului a unei circularități a premizelor, așa cum, la intervale se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
analiza unor discursuri diferite literar, fisofic, religios, grafic, etc., creează posibilitatea evidențierii acelor componente transferabile, comune acestor discursuri, care postulează ideea unei ,,societăți, tipuri de discurs, care au în comun un anumit număr de proprietăți referitoare la condițiile lor de emergență, de funcționare și circulație"160. Alăturarea diferitelor tipuri de discurs, de exemplu cel literar al lui Blecher, cu trimitere la alte discursuri literare Papadat-Bengescu, Bacovia, Mann, Kafka cu cel filosofic Jaspers, Husserl, Kierkegaard, Heidegger și cu cel grafic/ pictural al
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în anumite sectoare cartea s-a menținut pe poziții puternice, nu la fel se întâmplă în cazul pornografiei, unde influența ei s-a redus considerabil. De fapt, dacă trebuie să acordăm o importanță considerabilă transformărilor tehnologice începând cu tiparul în emergența și evoluția literaturii pornografice, n-ar trebui totuși să subestimăm importanța interdiscursului în care această literatură este inclusă în fiecare epocă în parte. M. Foucault, urmărind posibilitatea de a studia "interdicțiile care afectează discursul despre sexualitate", subliniind astfel că este
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
economice, demografice, militare) la care se adaugă organizarea internă, vocația pentru muncă a poporului, toate acestea produc modificări la nivel global, orientând direcția și dimensiunea fluxului unor materii prime (petrol, minereuri), produse alimentare, produse manufacturate. Este de așteptat ca, pe măsură ce emergența Chinei este înțeleasă, modelul ei de dezvoltare economico-socială să genereze idei pentru alte țări, idei stimulate și de ritmul de creștere economică a țării din ultimii zece ani (o creștere în medie cu 10% a PIB-ului anual), sau de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din câteva argheziene „flori de mucigai”, dar și din unele texte ale suprarealiștilor, apoi un altul, mai apropiat de ermetismul barbian. Părăsite, aceste modalități vor furniza elemente în structurarea formulei originale din Întunecatul April. O frapantă noutate o constituie aici emergența eului empiric în eul liric și intensitatea emoției, comparabilă doar cu aceea din bacovianul Plumb. Sensibilitatea reacționează la acel misterium tremendum pe care-l reprezintă moartea, la propriul ego multiplicat, „ipocrit”. Alături de angoasă, în care se aliază groaza și repulsia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
operează o distincție funcțională între "forma dialogată" și "dialogism", prima fiind proprie dezbaterii filosofice autentice, în care se confruntă două moduri de a gândi (dialogurile socratice ar fi modelul), iar a doua reprezentând o dimensiune a textului polemic în care emergența interlocutorilor ar funcționa ca un artificiu al scriiturii, destinat să pună în relief discursul autorului. 2.6.2. Discursul argumentativ. Fiind un discurs argumentativ, discursul polemic comportă o cercetare dublu orientată: către aspectul rațional (logica argumentării, coerența și coeziunea textului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
observație comună și încercând să prezinte unele dintre repercusiunile sale asupra antropologiei, această carte nu este decât un moment dintr-un parcurs marcat de efortul constant de a gândi lumea prezentă. Această voință de a surprinde și de a înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
arhaice" sau "primitive" pe care cuceririle coloniale le-au inferiorizat. Cadrele teoretice și categoriile conceptuale ale științelor sociale sunt făurite în acest context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui Karl Polanyi nu este tocmai original: marea transformare pe care o evidențiază mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prezervare / sărăcire / degradare indusă de puncțiile capitaliste. Prin contrast, lucrările în care influența lui Balandier se reflectă cel mai limpede, fie că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intern; piețele structurează din interior spațiul și timpul și sunt evenimentele centrale ale vieții colective. Târgurile anuale atrag mulțimi considerabile. Distincția dintre interior și exterior din situația precedentă nu poate fi percepută... Un contrast puternic se manifestă de asemenea odată cu emergența unei categorii de notabili comercianți prezenți în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
distanță. Așadar, această diferențiere ierarhică ce se constituie în economic (comercial) își află legitimitatea în afara lui, în spațiul politic; ceea ce ne permite să explicăm de ce toți notabilii efectuează deplasări de registru, plasându-se în spațiul politic. Astfel, decolonizarea a determinat emergența unui spațiu politic local în care notabilii vor fi actorii unei concurențe având ca obiect proximitatea mai mare sau mai mică pe care fiecare dintre ei o are față de noua putere politică instalată în capitală; în primul rând comuna, apoi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]