2,028 matches
-
să fie lungiform, suficient de mare încât să poată fi văzut din orice loc al sălii de clasă, de preferință colorat și cât mai atractiv. Poate fi confecționat din lemn, metal, plastic și "personalizat" cu ochi, urechi, etc...Bastonul cuvântului ajută emițătorul să ia cuvântul, să se exprime, dar mai ales el garantează tăcerea receptorului (atras de baston). ● Eșarfa relațională, elementul cheie al comunicării relaționale Eșarfa este confecționată din pânză sau achiziționată sub formă de fular. În formă dreptunghică, de aproximativ 1,5
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
mijloace multimedia referitoare la contexte socio-culturale diferite; - construirea de ghicitori referitoare la diferite contexte sociale. 1.2. Explorarea modului în care se reflectă diversele aspecte ale realității în operele ficționale, în vederea înțelegerii formelor de exprimare a identității culturale - precizarea emoțiilor/atitudinilor/stărilor emițătorului; - identificarea unor valori, date, informații din texte nonficționale, continue sau multimodale; - realizarea unei hărți subiective a textelor de diferite tipuri, din care să reiasă contextul și care să reprezinte simbolic detalii; - valorificarea informațiilor extrase din texte multimodale (infografice, scheme, axe
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
solar sau o pompă din circuitul colectorului, care sunt introduse pe piață separat; - sistem de încălzire centrală cu apă înseamnă un sistem care utilizează apa ca agent de transfer de căldură pentru a distribui căldura generată la nivel central unor emițători de căldură, pentru încălzirea clădirilor sau a unor părți ale acestora; - biomasă înseamnă fracția biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură (inclusiv substanțe de origine vegetală și animală), din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv
ANEXE din 27 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278051]
-
categoria "Povești de dragoste." Scrierea Romeo și Julieta este deja o capodoperă a genului literar universal recunoscută istoric . 1. Analiza statistică Într-o limbă literară fiecare cuvânt are o imagine specifică. Prin exprimarea unei afirmații se transmite informație de la un emițător, creatorul, la receptor, cititorul. Cu alte cuvinte, de la poveste la cititor. Prin analiza frecvenței și naturii cuvintelor dintr-o scriere putem descoperi stilul si mesajul acestora. De aceea am folosit cuvinte din romanul Învierea din Iad și din piesa de
DISCURS ASUPRA METODEI de NICHOLAS ANDRONESCO în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380051_a_381380]
-
unei societăți din ce în ce mai bolnave, contaminată cu virusul distructiv al dezmățului, al pornografiei, al unei lumi în care violența, drogurile, crima, sunt din ce în ce mai prezente, dar și agresiv mediatizate? Pentru a reuși să înțelegem cât de puțin personajele principale din acest raport, emițătorul și receptorul, trebuie să fie foarte bine definite. Emițătorul Nu trebuie să uite niciodată că este formator de opinie! Mesajele transmise și publicate au menirea de a forma opinii și, poate, caractere, funcție de publicul țintă pe care și-l aleg
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
dezmățului, al pornografiei, al unei lumi în care violența, drogurile, crima, sunt din ce în ce mai prezente, dar și agresiv mediatizate? Pentru a reuși să înțelegem cât de puțin personajele principale din acest raport, emițătorul și receptorul, trebuie să fie foarte bine definite. Emițătorul Nu trebuie să uite niciodată că este formator de opinie! Mesajele transmise și publicate au menirea de a forma opinii și, poate, caractere, funcție de publicul țintă pe care și-l aleg sau care, întâmplător sau nu, va citi materialul, îl
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
De asemenea, în cele mai multe cazuri, dezamăgirea nu întârzie să apară în momentul în care descoperi că titlul respectiv nu are nicio legătură cu conținutul acelui articol. În acest fel, atenția receptorului este canalizată într-o anumită direcție, clar dorită de către emițător, de către autorul textului respectiv. Folosirea de către acesta a unor neologisme, cuvinte inventate sau construite prin derivații, sintagme, deturnează atenția cititorului de la anumite detalii, direcționând-o spre teme impuse de el, spre o anume înțelegere, reușind de cele mai multe ori să imprime
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
inițiativa pe care mi le probasem. Așa eram construit și, pesemne, pe acest motiv rezistam. Am căutat întotdeauna posturile în care produceam ceva, inovam, restructuram. În radio și televiziune am produs mereu formate și emisiuni noi, am înființat posturi și emițătoare noi și am organizat redacții întregi. Organizând începuturile ei, la Editura „Eminescu” am inventat colecții noi, vandabile, care aduceau fonduri pentru a publica poezie și debuturi la care se pierde. În cinematografie dădeam soluții tehnice prin care grăbeam producția sau
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
fenomen dacă m-ă exprim cu metafore: „în jocul lor zglobiu, fulgii de nea acoperă câmpia cu pânze sclipitoare”. Desigur, se presupune că receptorul mesajului cunoaște sensul metaforelor, sau măcar le intuiește cu inteligența sa. De aici ideea că, atât emițătorul de mesaje, cât și receptorul trebuie să citească literatură, să citească poezie. Poeții se întrec în a căuta metafore cât mai expresive, bogate-n idei, cu multiple sensuri descriptive și sugestive, ușor absorbite de mintea și sufletul receptorului. Uneori, ei
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
de evaluare centrate deopotrivă asupra rezultatelor și procesului învățării: portofoliul, proiectul, hărțile conceptuale, eseul de cinci minute, posterul, jurnalul reflexiv Un alt subcapitol are ca obiect Structurarea lecțiilor de redactare. Se specifică aici, că „față de redactarea tradițională, când elevul era emițătorul, iar profesorul receptorul mesajului, prin abordarea modelului comunicativ-funcțional, se schimbă în permanență statutul emițătorului și al receptorului, elevul construind texte diferite în condiții diferite”. Autoarea, în subcapitolul 6 se ocupă de Exemple de scrieri școlare și anume: Autobiografia imaginară, în
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
aveau implatat în coadă un asemenea dispozitiv, trebuiau oferiți spre adoptare numai unor persoane de interes, care lucrau în armată, guvern sau chiar pe la Casa Albă! Operația chirurgicală era simplă și Buzov reușise deja să implanteze două astfel de mici emițătoare, în vârful cozilor a doi dintre cățelușii Terieri pe care îi avea în adăpost! Aparatul era de fapt un minuscul microfon, capabil să transmită la distanță orice fel de discuție purtată de cineva în jurul cățelului. Dar cu toate că sistemul era destul de
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
detecta cu destulă ușurință micul aparat de ascultare implantat de el în coada câinilor! Dar era totuși întrebarea dacă cineva avea un astfel de detector și când sau cu ce ocazie, ar putea fi folosit acesta pentru a detecta micile emițătoare din coada acestor căței Terieri! Ajuns în camera închiriată recent la o casă privată, s-a trântit greu în patul mult prea strâmt pentru el: Cele peste o sută de kilograme ale lui îl trăgeau cu putere în jos! Telefonul
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
ci și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia de ultrasunete este întreruptă. Laringele este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
intenționat de transfer de informație și înțelesuri între indivizi, grupuri, niveluri sau subcomponente organizaționale și organizații în întregul lor. Componentele de bază ale comunicării pot fi prezentate ca răspunsuri la o serie de întrebări: Cine (,,emițătorul”): Cine este, cu precizie, emițătorul mesajului? Este o persoană, un grup sau o structură organizațională? Care este nivelul de cunoaștere a conținutului? Care sunt elementele culturale care pot influența comunicarea? Ce (,,mesajul”): Ce dorește emițătorul să comunice? Care este conținutul exact al mesajului? Ce dorește
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
o serie de întrebări: Cine (,,emițătorul”): Cine este, cu precizie, emițătorul mesajului? Este o persoană, un grup sau o structură organizațională? Care este nivelul de cunoaștere a conținutului? Care sunt elementele culturale care pot influența comunicarea? Ce (,,mesajul”): Ce dorește emițătorul să comunice? Care este conținutul exact al mesajului? Ce dorește receptorul să știe? Ce informații pot fi omise? Ce informații trebuie introduse pentru ca mesajul să fie clar, concis, amabil, constructiv, corect și complet? Cum (,,codul” și ,,canalul”): Cum voi comunica
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
cunoaștere a conținutului? Care sunt elementele culturale care pot influența comunicarea? Unde și când: Când și unde va fi transmis mesajul astfel încât să fie receptat și utilizat? De ce: Care este scopul urmărit în comunicare (informare/ influențare/convingere)? Ce efect dorește emițătorul să obțină? Acesta din urmă, efectul, este esențial pentru judecarea oricărei comunicări (din punct de vedere managerial), existând mai multe trepte de efectivitate: *Receptarea comunicării: pentru ca profesorii din școală să poată desfășura o activitate planificată trebuie, în primul rând, ca
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
atât distanțarea afectivă de elevi sau de colegi, printr-o formalizare excesivă a comunicării cât și transformarea lecției într-o ,,șuetă amicală’’ al cărui subiect nu contează prea mult. În ceea ce privește relația emițător-receptor, comunicarea poate fi: unidirecțională (cu ,,sens unic”), atunci când emițătorul și receptorul au poziții fixe; bi/multidirecțională (cu ,,dublu/multiplu sens”), atunci când emițătorul (emițătorii) și receptorul (receptorii) își schimbă, succesiv, rolurile. Comunicarea educațională nu poate fi, în nici o situație, unidirecțională: relația de formare trebuie să se bazeze pe valorizarea reciprocă
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
se folosesc, îndeosebi, pentru a comunica, limbajul (vorbit sau scris), curierul, telefonul, faxul și serviciile poștale iar, mai rar, avizierul, teleimprimatorul, presa scrisă, radioul, televiziunea și Internetul. Alegerea mijlocului de comunicare se face în funcție de natura mesajului, de poziția receptorului față de emițător și de condițiile în care are loc comunicarea. IV. 2. Bariere (blocaje) în comunicare și remedii pentru înlăturarea lor Într-o comunicare eficace este necesară respectarea anumitor cerințe. Dintre acestea menționăm: Pentru emițător claritatea mesajului; exprimare corectă, deschisă, directă (pentru
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
în funcție de natura mesajului, de poziția receptorului față de emițător și de condițiile în care are loc comunicarea. IV. 2. Bariere (blocaje) în comunicare și remedii pentru înlăturarea lor Într-o comunicare eficace este necesară respectarea anumitor cerințe. Dintre acestea menționăm: Pentru emițător claritatea mesajului; exprimare corectă, deschisă, directă (pentru a se evita distorsionarea mesajului sau pentru a o reduce); utilizarea unei forme adecvate de comunicare și a unui limbaj adecvat (riguros din punct de vedere știintific și corect din punct de vedere
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
complexe; încurajarea feed back ului din partea receptorului; asigurarea unui climat adecvat (în cazul comunicării interpersonale directe). *Pentru receptor atenție din partea receptorului; ascultarea eficace (mai importantă, uneori, decât transmiterea eficace); efortul de a înțelege semnificația mesajelor primite; cunoașterea limbajelor utilizate de emițător; În calea comunicării pot interveni anumite bariere (obstacole, blocaje). Le voi prezenta pe cele mai importante însoțite de remediile posibile pentru prevenirea și/sau înlăturarea lor. Bariere / Remedii B. Distorsionarea mesajului datorită zgomotelor, folosirii unor cuvinte și expresii nepotrivite etc.
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
transmiterea acestora în momente nepotrivite). Atenție la selecția mesajelor și la succesiunea lor (să fie transmise numai unora și într-o anumită ordine) Asupra comunicării își exercită influența (în sens pozitiv sau negativ) mai mulți factori care Țin atât de emițător și de receptor, cât și de canalele de comunicare și de mediul ambiant. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și analizați pentru a preveni perturbările și blocajele în comunicare. CONCLUZII Numărul mare de școli din orașul Pașcani, scăderea
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
unitate în diversitate" pe care o impune acest dicționar primul și, după știința noastră, unicul în domeniu -, ca și pentru a nu-l deruta pe cititorul deja avizat, am tradus un termen ca sender fie prin "trimițător", fie prin "remitent", "emițător", "locutor", "destinator", "expeditor", după cum sursa la care se face trimiterea este Propp, Greimas, Jakobson, Bahtin, Genette ș.a.m.d.; mi-am mai dorit să fac astfel o reverență cărturarilor (Mihai Pop, Ștefan Stoenescu, Maria Carpov, Ion Pop) care și-au
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unul din modurile de bază de a combina secvențe narative. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ. ambreior [shifter]. Un termen sau o expresie al cărei referent este determinabil numai în funcție de situația (EMIȚĂTOR, DESTINATAR, timp, loc) enunțului său (Jakobson): "Eu" și "tata" sînt ambreiori. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Jakobson 1971. amplitudine [amplitude]. Vezi ÎNTINDERE. ¶Chatman 1978. anacronie [anachrony]. O discordanță între ordinea în care (se spune că) au loc evenimentele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]