2,936 matches
-
apariția cărții Exilul românesc la mijloc de secol XX - Un alt fel de „pașoptiști” români în Franța, Canada și Statele Unite. Cezarina Adamescu, spune despre cartea lui Octavian Curpaș că lucrarea se constituie, într-un anume fel, într-un ghid al emigrantului, o carte de învățătură, o lucrare de referință, cu soluții practice pentru împrejurări deosebite, chiar cu rețete de succes probate de cei care au reușit să răzbată și să-și făurească un nou destin. Simona M. Botezan, Washington D.C., scrie
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_lui_octavian_curpas_incarcata_de_patos_si_daruire.html [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
de vorbă, să le redea cu măiestria scriitorului plin de talent și istețime. Cartea lui Octavian Curpaș, încărcată de patos și dăruire, emoționează. Aceasta va rămâne în istoria literaturii universale ca un document în care întâlnim un anumit tipar al emigrantului de la mijlocul secolului al XX-lea, cu limba, tradițiile, obiceiurile, istoria și cultura țării din care provine. Emigrarea, aspirațiile mărețe și afirmarea într-o lume surprinzătoare - aflată mereu în schimbare - poate fi un exemplu pentru noua generație. Referință Bibliografică: Cartea
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_lui_octavian_curpas_incarcata_de_patos_si_daruire.html [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
câteva ori. Nici despre căsnicie nu pot spune altceva, câtă vreme nu m-am căsătorit cu cea pe care am crezut-o iubirea vieții. Să fi fost țară și neamul în care m-am născut ? Nici macar, eu fiind acum un emigrant. Eventual aș fi putut fi chiar eu cu adevărat important pentru mine, dar văzând cele mai sus-zise încep să cred că nu asta-i răspunsul. E tristă concluzia la care aș putea ajunge și-mi dau seama că încă mai
CATEVA ZILE DIN VIATA MEA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_zile_din_viata_mea.html [Corola-blog/BlogPost/345023_a_346352]
-
slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cea protestantă. În anul 1534, John Spreter, un important reformat, a pus bazele religiei protestante în acest oraș. Până în secolul al XIX-lea, în orașul Trossingen au locuit numai protestanți, însă dezvoltarea industriei de muzicuțe a atras tot mai mulți emigranți. Noii veniți au avut o contribuție importantă la evoluția culturală și religioasă a zonei. Majoritatea emigranților au fost de religie catolică, stabilirea în Trossingen a coincis cu răspândirea treptată a doctrinei lor, culminând în 1935, cu inaugurarea Bisericii catolice „Sfânta
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
acest oraș. Până în secolul al XIX-lea, în orașul Trossingen au locuit numai protestanți, însă dezvoltarea industriei de muzicuțe a atras tot mai mulți emigranți. Noii veniți au avut o contribuție importantă la evoluția culturală și religioasă a zonei. Majoritatea emigranților au fost de religie catolică, stabilirea în Trossingen a coincis cu răspândirea treptată a doctrinei lor, culminând în 1935, cu inaugurarea Bisericii catolice „Sfânta Tereza”. Astăzi, aproximativ 44% dintre localnici sunt de religie protestantă, iar 28% sunt catolici. O semnificativă
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
coincis cu răspândirea treptată a doctrinei lor, culminând în 1935, cu inaugurarea Bisericii catolice „Sfânta Tereza”. Astăzi, aproximativ 44% dintre localnici sunt de religie protestantă, iar 28% sunt catolici. O semnificativă schimbare în structura demografică și religioasă au avut-o emigranții din fosta Uniune Sovietică și România. După 1990, aceștia au fondat biserici ortodoxe și evanghelice, având o prezență importantă în oraș. Mulți cetățeni români, cât și de origine maghiară, care provin din România, au un statut respectabil pe aceste meleaguri
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
este cetățean german de etnie maghiară. Această biserică este formată de cel puțin șase naționalități, care găsesc aici odihnă sufletească și spirituală. Majoritatea membrilor din aceasta biserică provin din România și sunt de diferite etnii, lor alăturându-li-se și emigranți ruși și de pe teritoriul ex-iugoslav. De aceea slujbele religioase sunt oficiate în limba germana. Pe lângă aceste religii, un rol important îl ocupă și cea islamică, prin marele număr de emigranți din Orientul Mijlociu. Comunitatea Română din Trossingen În Trossingen trăiesc foarte
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
și sunt de diferite etnii, lor alăturându-li-se și emigranți ruși și de pe teritoriul ex-iugoslav. De aceea slujbele religioase sunt oficiate în limba germana. Pe lângă aceste religii, un rol important îl ocupă și cea islamică, prin marele număr de emigranți din Orientul Mijlociu. Comunitatea Română din Trossingen În Trossingen trăiesc foarte multe familii care provin din România și s-au stabilit pe aceste meleaguri. De-a lungul anilor, mulți au renunțat la cetățenia română în schimbul celei germane. Dar inima și gândul
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
capitala a Americii, dar Philadelphia va fi aceea culturală. în următorul an capitala se mută în districtul Columbia. Thomas Jefferson numea New York-ul drept un loc al depravaților! New York începe să strălucească abia la începutul secolului al XIX-lea, mulțumită emigranților europeni, a oamenilor de afaceri din epoca numită de aur. Se construiesc acum case și blocuri înalte în care-și au sediul firme de renume pe 5th Avenue și de-a lungul Broadway-ului, de la City Hall până în Union Square. în
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
ajuns la South Ferry, de unde ne-am îmbarcat pe vasul ce leagă Manhattan-ul de Staten Island - singurul lucru gratuit la New York! Și aveam ce vedea: am trecut la 50 de metri de statuia Libertății și Insula Ellis, unde erau primiți emigranții în secolul trecut. Nu ne-am mai oprit aici deoarece muzeul era închis pentru renovare și deci nu am putut gusta minunea franceză pe dinăuntru. Statuia Libertății - simbol al libertății americane impresionează și azi prin istoria ei, alături de aceea a
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
6 ani de către instructori. Aveam să văd astfel de inițiative meritoase peste tot in New York, la Metropolitan sau la Cloister, unde elevii erau aduși în grup organizat de către profesori, studiindu-se autorii și tablourile lor. Sălile cu mobilier vechi al emigranților, adus din Europa, concertele membrilor filarmonicii din Brooklyn întregesc ceea ce se cheamă atragerea publicului. Peste tot lucrările sunt donate și li se păstrează numele donatorilor la loc de cinste! Aveam să constat acest lucru în tot New York-ul, pe bănci
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
nu trebuie ratat Atlantic City, mai ales că plecarea se face în fiecare zi de la terminalul de autobuze de pe 8 Avenue/42, costul fiind numai 28 $, din care 15 ți se înapoiază la casino. După o serie de peripeții cu emigranți americani negrii, care nu mă lăsau să filmez din Greyhound-ul ce alerga năucitor pe autostradă spre Newark, ajungem în două ore și jumătate în ceea ce se cheamă fierbinte și excitant, cel mai ”cool” loc de pe pământ, Atlantic City. Cazinouri, pline
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
noastră postrevoluționară, prin strădania oamenilor politici și a președinților pe care i-a avut , a căpătat forma acelei familii în care copilul nu este dorit și iubit, ci obligat să plece în lumea largă. Poporul român nu a fost unul emigrant, ba din contră, a fost foarte legat de pămîntul său, ca nici un alt popor de pe acest pământ poate. Dacă azi se rupe de el, o face de nevoie. Iar interesele care l-au adus în această situație îl depășesc pe
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
Picasso”, în articolul: „Români de geniu, în America zilelor noastre”. Mariana Cristescu semnalează un fenomen îngrijorător: „În fiecare an, mii de tineri români, din motive financiare ori de dragul aventurii, aleg calea bejeniei. Cei mai mulți se pierd în masa informă, umilită, a emigranților. Există însă și învingători: cei hărăziți de Dumnezeu, care se înalță, se impun oriunde, adăugând geniului seriozitate și muncă. Și, nu în ultimul rând, dimensiunea morală a actului creator”. Autoarea reclamă „Nevoia de... modele!” a tineretului: „În acest hățiș mizer
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
surpriză: tatăl său, ginecologul Jack Suchet, născut în Africa de sud, se trage dintr-o familie de evrei lituanieni. Bunicul patern, Isidor, și-a schimbat numele din Suchedowitz (de fapt “șohet”- măcelar ritual) în Suchet. Iar bunicul matern, James Jarché, era un emigrant rus, fotograf la Sudiourile Tour Eiffel, căsătorit cu Amélie Solomon, deasemenea născută în Rusia. Actorul a studiat la London Academy of Music and Dramatic Arts, a jucat în zeci de filme pe marele și micul ecran, a primit Ordinul Imperiului
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1401677726.html [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
prea mult!” Cine era Nichita Tomescu? În luna noiembrie 1952, în sala parohiei Saint Vincent-Ferrier se desfășura prima adunare generală a Asociației Române din Canada (ARC), creată în scopuri cu precădere culturale și de conservare a identității etnice a românilor emigranți din acea parte a lumii; printre membri fondatori ai acestei asociații se număra și Nichita Tomescu, alături de nume de marcă ale diasporei românești din Canada: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana (prietenul care i l-a prezentat pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unitenone.html [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
sunt disponibilizate greu de fiecare țară pentru că sunt puține și la apeluri la comun pe mecanism, unde ceri tuturor și aștepți să vezi dacă se oferă voluntari, e posibil să nu reacționeze lumea. Asta s-a întâmplat deja în cazul emigranților”. Arafat continuă și explică ce soluție a găsit guvernul, în loc să apeleze la mecanismul european comun: „De aceea am spus să apelăm pe bilaterale unde vorbim direct cu colegii din țara respectivă și le spunem orice, ca plătim tot, doar să
România a cerut ajutorul UE abia în a 6-a zi după tragedia de la clubul Colectiv by http://uzp.org.ro/romania-a-cerut-ajutorul-ue-abia-in-a-6-a-zi-dupa-tragedia-de-la-clubul-colectiv/ [Corola-blog/BlogPost/93579_a_94871]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) Autor: Alexandru Vaida Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului O scurtă biografie de emigrant S-a născut la Oradea, tatăl avocat, mama solistă la opera din Cluj, având și un frate mai mare, violonist. După terminarea liceului Emanoil Gojdu din Oradea în 1953 se înscrie și termină cu laude Facultatea de Istorie a Universității
IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) de ALEXANDRU VAIDA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_vaida_1398777360.html [Corola-blog/BlogPost/348014_a_349343]
-
care i s-a făcut o festivitate impresionantă. A continuat să promoveze artele și literatura prin articole și interviuri acordate publicațiilor din Elveția și România, ca „Aargauer Zeitung” sau „Gazete din Ardeal”, s-a angajat pentru integrarea și înțelegerea față de emigranți și diferitele culturi, a făcut numeroase traduceri germano-române pentru persoane private și asociații umanitare, ca „Amnesty Internațional” sau „Caritas Schweiz”. Legăturile cu pretenii s-au remarcat prin generozitate și înțelegere. S-a bucurat totdeauna de atașamentul și vizitele frecvente ale
IN MEMORIAM SERGIU VAIDA (1934-2014) de ALEXANDRU VAIDA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_vaida_1398777360.html [Corola-blog/BlogPost/348014_a_349343]
-
parte din pleiada de cărturari și patrioți transilvăneni care au contribuit la lupta pentru întregirea neamuui, înfăptuirea idealului de veacuri al românilor, Unirea cea Mare de la 1918. La intrarea României în războiul din 1916-1918, participă circa 30 de mii de emigranți ardeleni, din care unele regimente au fost integral nimicite. Ion Muțiu, după ce a făcut școala de ofițeri, s-a înrolat cu gradul de sublocotenent în armata română participând la luptele de la Mateiaș-Dragoslavele-Predeal și Predeluș, ulterior la luptele de la Mărășești, săvârșind
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
cu picioarele pe pămînt...”. Philippe (Francois Cluzet), este un aristocrat foarte, foarte bogat, dar care își poate folosi doar capul, în urma unui accident de parapantă, așa că e nevoit să angajeze un asistent personal. La interviu vine și Driss, un tînăr emigrant de culoare abia ieșit din pușcărie, care știe din start că nu are cum să fie el alesul, așa că face glume și ironii pe seama lui Philippe, o curtează pe secretară și șutește un ou cu mare valoare sentimentală pentru Philippe
Intouchables by http://www.zilesinopti.ro/articole/2515/intouchables [Corola-blog/BlogPost/99454_a_100746]
-
an, Alben și soția lui mergeau în Corsica, la familia Florei. Avusese mână bună nea Brăilă! Dar vremurile erau tulburi, veșnica neîncredere dintre Occident și lagărul comunist crea situații în care, inevitabil, ori de câte ori apăreau semne de întrebare, acestea planau deasupra emigranților veniți din Est... Prin momente de acest gen au trecut și nea Mitică și Stoian Brăiloiu. Poveste din Corsica - bănuit pe nedrept Dumitru Sinu își amintește de un episod care a schimbat traiectoria vieții lui Stoian Brăiloiu și pentru-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/12/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-6/ [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
de Gaulle. Se anunțase vizita oficială a conducătorului rus Nikita Hrușciov, un lucru inedit pentru politica acelei perioade postbelice, frământate de atâtea schimbări. Generalul de Gaulle, precaut, inițiază o campanie de prevenție împotriva unor evenimente nedorite, mai ales în rândurile emigranților proveniți din țările comuniste. Francezilor le era frică să nu apară probleme din partea acestora, temându-se pentru viața lui Hrușciov și au întocmit liste de suspecți pe care i-au interogat zile întregi. „Eram în vizită în Franța, venisem din
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/12/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-6/ [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
în Polonia, se vorbesc atât de puține limbi străine? Oare filmele americane și franceze sunt dublate sincron la ei la TV? Sau poate pur și simplu programa lor școlară nu include franceza sau engleza? Iată ce scrie în internet un emigrant român, legat de dificultățile inerente la stabilirea în străinătate: „În Australia mi-a fost greu mai ales în ultimele luni, când am avut cele mai dificile momente, clipe în care mă simțeam foarte singur. Noii mei prieteni de aici au
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_poliglo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354605235.html [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]