2,689 matches
-
deschisă oricărui cetățean român, fără a fi nevoie de „privilegiul” unei origini anume sau de intervenții excepționale. Din gest sancționabil, emigrația devenea pentru toți cetățenii României, un drept pentru care se poate lupta pe teren birocratic. Când venea vorba de emigrarea cetățenilor români (evrei, germani și a cei câteva mii de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care se poate lupta pe teren birocratic. Când venea vorba de emigrarea cetățenilor români (evrei, germani și a cei câteva mii de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care încercau să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de mărci germane pentru 5 persoane: eu, soția mea, cei doi copii și mama mea. Cu alte cuvinte, 4.000 de mărci vest-gemane de personă. Suma a fost virată la Schweizerische Geselschaft Bank din Zurich, pe un cont numit ROMEX”. Emigrarea legală a devenit însă o opțiune pentru mulți români, iar autoritățile române pentru a descuraja acest fenomen au luat o serie de măsuri care vizau rudele rămase în România; deseori se făceau presiuni asupra lor - interceptarea scrisorilor și a convorbirilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în monografiile așezărilor, în lucrări de doctorat sau de licență din domeniile filologie, geografie sau istorie, precum și în publicațiile CRLR. Pentru o mai bună înțelegere a caracteristicilor acestui grup etnic, am realizat o prezentare de natură istorică legată de contextul emigrării și de semnificația termenului “lipovean”. Sunt tratate pe scurt componentele cadrului natural care reprezintă “suportul” societății umane și care au constituit elemente de atracție pentru așezarea unor grupuri umane orientate spre un anumit specific al activităților economice. După momentul stabilirii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea geografică a populației 1. Contextul emigrării și stabilirii rușilorlipoveni în România și în localitățile supuse studiului Comunitatea reprezintă o formă complexă de organizare umană, concretizată prin relații sociale stabilite între persoane care ocupă un spațiu comun și între care s-a creat o comuniune de valori
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
orice lipovean este din punct de vedere confesional [...] un starover, însă nu orice starover este un lipovean” și că „vechii credincioși din Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina etc. nu pot fi considerați lipoveni, ci pur și simplu ruși-staroveri. 1.2. Contextul emigrării și stabilirii în România Prezența staroverilor pe teritoriul românesc se datorează persecuțiilor de natură religioasă începute în Rusia în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Injustețea așa-zisei reforme este foarte sugestiv ilustrată de către Chirilă F.Ă2000) care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vândute în cantități mari negustorilor evrei care se ocupau mai departe de vânzarea cu amănuntul. La începutul secolului XX autoritățile românești erau îngrijorate în legătură cu propaganda făcută de oficiali ruși în satele din Moldova și în special în județul Iași pentru emigrarea lipovenilor în țara de origine (“Opinia”, Iași, nr.521, 1908). Ca urmare a acestor demersuri, într-o primă etapă au fost convinse să emigreze 20 de familii din Iași și circa 200 din Dobrogea. Reprezentanții comitetului care se ocupau de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
renți, hotărâră să se retragă din afaceri cât încă nu era prea târziu și să fugă unde or vedea cu ochii. În mai puțin de o săptămână, ambasadele străine la București înregistrară un număr cu multe zerouri de cereri de emigrare, ceea ce avu ca urmare o grevă de o am ploare nemaiîntâlnită în rândul funcționarilor care pur și simplu nu mai pridideau cu munca, în condițiile în care salariile nu mai fuseseră indexate de pe vremea lui Dej. Ambasadorii și consulii înșiși
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
continuând comunismul în forme, așa zis democrația, de fapt, aceeași în mânușa de catifea care continuă să sugrume veselă, libertatea, constiinta, voința poporului transformat în asistați, analfabeți, bețivi, curve. Acum nu se mai bagă în lagăre, se creează condiții de emigrare, prin distrugeri economice, a șomajului generalizat, a păstrații promovării pe PCR, pile, cunoștințe, relații. ANEXE Dosar nr. 12803/245/2011 R O M A N I A JUDECĂTORIA IAȘI SECȚIA CIVILĂ Ședința publică de la 21 noiembrie 2011 Instanță constituită din
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Crețu, profesor de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie germană, care numără, în 1930, 59 de persoane, în 1956 nu mai figurează în statistici, ca urmare a emigrărilor și repatrierilor. Aceeași soartă au avut-o polonezii și slovacii, care în 1930 reprezentau 15 persoane, respectiv 0,6%. Populațiile de origine germană, cehă, slovacă, sârbă și rutenă s-au stabilit în târgul Lespezi și Heci odată cu construcția căii ferate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tău favorit, că drumul avalanșei depinde de pietrele pe care se rostogolește. Și ai vrea să fii tu piatra care va schimba cursul evenimentelor. ș...ț Din ceea ce am scris, ar trebui să reiasă clar că nu sufăr de fobia emigrării. Nu fobia mi-a dictat aceste rânduri. Și nici orbirea patriotică. Nu curajul mă face să aleg închisoarea în locul alungării. Fac această alegere de frică. De spaima că salvându-mi gâtul aș putea să-mi pierd onoarea." Acesta este omul
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
ei și disprețuindu-și dintru bun început băiatul, ce se va dovedi, în ciuda speranțelor puse în el, un ratat. Dar fiecare generație și-a avut bărbați și mai ales femei de marcă, în ani mai prielnici sau de restriște: ai emigrărilor peste ocean pentru un loc de muncă, ai războaielor, dictaturii mussoliniene, ai marilor iluzii și deziluzii comuniste. Prin ei, observați în manifestările cotidiene în momentele existențiale semnificative, ajungem la imaginea, și ea mereu schimbătoare, a satului, a zonei; este parcurs
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie aduse alte argumente pentru publicul care nu se interesează de lumea intelectuală. Italienii care nu citesc nici măcar o carte pe an vor înțelege poate mai bine dezbaterile privind cauzele emigrării, interesele economice comune celor două state (și aici nu vreau să deschid un front dificil!), conceptul de toleranță. Poate spre marele public se poate ajunge prin intermediul eroilor populari - sportivilor. Dar și aici e discutabil, pentru că Adrian Mutu a fost insultat
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
te speli, să nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici, înzăpezit și vegetativ, în non-violență, în inacțiune, pasiv și resemnat. îmi voi apăra demnitatea umană. Ca artist și filosof, nu voi minți, fiindcă eu n-
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
Nu întâmplător o foarte amuzantă parodie (datorată lui Anselm Hollo) preia toate capetele de rând - cam aceleași adesea - bukowskiene. Presimt, în schimb, câteva atuuri românești, cu deosebire milenariste, care-l vor transforma rapid într-o vedetă autohtonă: originea germană și emigrarea timpurie dintr-o Mitteleuropă atât de dragă neoexpresioniștilor; dipsomania nedisimulată, încântătoare pentru orice stâlp al boemei; biografia deloc academică, împărțită între serviciul poștal american și sinecura permanentă oferită de editura The Black Sparrow; scriitura directă și neartificioasă, privită ca o
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
și filozofarea balcanică stârneau plăcerea confabulației, constituiau o terapie de grup. Exactitatea exprimării riguroase, lipsite de îndoială, n-a ajuns vreodată să se ridice până la esență. Ea nu ne poate pune în armonie cu noi înșine, cu lumea și divinitatea. Emigrarea a însemnat pentru Carmen Firan, ca și pentru mulți alți scriitori, "o renaștere înăuntrul altui înveliș de cuvinte sau... o moarte, simbolică și ea". De obicei, concentrarea duce la clarificare benefică, la vădirea talentului scriitoricesc, dar poate provoca și înstrăinarea
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Popescu (Bd. Dacia 77) se vor bucura de participarea unor protagoniști și a unor autori ai filmelor prezentate, cu care publicul va avea ocazia să dialogheze. Seria de filme își propune să reflecteze, prin intermediul limbajului cinematografic, asupra importanței mișcări de emigrare dinspre România către Italia, țara gazdă care în trecut a trăit la rândul sau experiență unei emigrări masive către Americi.
Vezi programul NCRR, în perioada 17-24 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80305_a_81630]
-
prezentate, cu care publicul va avea ocazia să dialogheze. Seria de filme își propune să reflecteze, prin intermediul limbajului cinematografic, asupra importanței mișcări de emigrare dinspre România către Italia, țara gazdă care în trecut a trăit la rândul sau experiență unei emigrări masive către Americi.
Vezi programul NCRR, în perioada 17-24 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80305_a_81630]
-
Occidentului de a menține România pe direcția bună, atmosfera internă este dominată de haos și confuzie, speculată din plin de adversarii occidentalizării. Până și intelectuali de forță, din rândul puținilor prooccidentali convinși din România, par astăzi dezorientați. Abandon, lehamite și emigrare Scriitorul și publicistul Mircea Cărtărescu a declarat, într-un interviu pentru revista Observator cultural, că „epoca Băsescu mi se pare terminată“ și descrie portretul unui președinte învins: „Ca și Emil Constantinescu, actualul președinte e azi un prizonier neputincios al sistemului
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ale muncii și producției și calificat corespunzător; reconsiderarea și repunerea În drepturi a sistemelor de valori ale societății; stoparea creșterii salariilor peste limita permisă de productivitate; reducerea până la „limita normală” a șomajului; reducerea sau creșterea, după caz, a fenomenelor de emigrare și imigrare a forței de muncă, etc. Pentru ca intervenția statului să producă efecte pe piața muncii instrumentele de acțiune ale acestuia trebuie reglementate. Reglementarea acestora se face prin adoptarea unor acte normative specifice cu caracter general și special. 2. Limite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu ajutorul fondurilor europene, cum ar fi, proiectul „Dezvoltarea sectorului social” subcomponenta „Informare și consiliere În carieră”, finanțat de Banca Mondială și proiectul „Evoluția ocupațiilor de pe piața forței de muncă din România În perspectiva anului 2010”, finanțat de Banca Mondială. Datorită emigrării cetățenilor români, În special În țările membre ale Uniunii Europene, politicile avute În vedere au În vedere anumite particularități. Acest lucru este explicabil datorită interdependenței piețelor de muncă și proceselor socio economice. În prezent există un deficit pe piața forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
50 Figura 4. Modelul de educație populară în spirală 87 Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO 90 Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/ 2002 113 Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002 113 Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002 114 Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate 115 Figura 10. Județele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
90 Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/ 2002 113 Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002 113 Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002 114 Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate 115 Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat 123 Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2002, aproximativ 149.000 de persoane erau plecate temporar din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul de locuitori din rural rezultă o rată a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările temporare se adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din străinătate se înregistra, în anii 2000, în special în vestul Moldovei și în nord-estul Transilvaniei (figurile 6 și 7). În ordine descrescătoare a intensității experienței de migrație urmează satele din sud-vestul Transilvaniei și din Banat plus Arad. Insule de emigrare intensă apăreau în special în satele din Sălaj, Iași și Tulcea (figura 6). Cea mai redusă experiență de migrație apareîn sudul țării, în special în satele din Argeș, Olt, Ialomița și Călărași. De cevestul Moldovei și nord-estul Transilvaniei constituie zone
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]