486 matches
-
a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. Concluzietc "Concluzie" Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puci securisto-terorist” (Milin, 1997). Costinaș nu etapizează revoluția, întrucât nu dorește să o invalideze, dar sugerează că după sau din 22 decembrie 1989 a început altceva; ziaristul nu indică dacă până la 22 decembrie revoluția era încheiată sau nu. George Șerban (eminența cenușie a „Proclamației de la Timișoara”) afirmă că Timișoara a fost esențială pentru revolta incendiară de stradă din decembrie 1989, care a declanșat mișcarea de opoziție în toată țara (chiar dacă revolta-revoluție a fost urmată de o restaurație). El introduce însă o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu: în studioul 4 al TVR, acesta are o atitudine de lider incontestabil, dând ordine, convocând, anunțând programe; la fel procedează și în sediul Comitetului Central, întrucât își știa lecția, pregătită din timp. Pentru a masca puciul și mai ales eminența cenușie moscovită, Iliescu și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
special să sacrifice militari și ofițeri USLA, proiectând în aceștia niște teroriști (întrucât respectivii reprezentau partida națională). Invazia străină programată, cum o numește Filip, a fost sprijinită intern de agenți și spioni (Nicolae Militaru, Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune amplă pentru a compromite USLA. Actanți în diversiune au fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ordinul ca armata să se retragă în cazărmi; și, nu în ultimul rând, că Milea a fost lăsat să moară (deși ar fi putut fi salvat) pentru a fi transformat în victimă și în primul erou de marcă al revoluției (eminența cenușie din spatele acestei acțiuni ar fi fost generalul Victor Athanasie Stănculescu). Desigur, Loupan recunoaște că decisive pentru ziua de 22 decembrie au fost grevele și marșurile muncitorești din București - dar acestea au fost gândite și instrumentate tot de către Securitate, fiind
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost dizolvată în timpul presupusei revoluții, ci doar subordonată și încorporată în Armată. Lovitura de stat a fost deci românească (cu trei personaje-cheie aproape la fel de importante: Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și Ion Iliescu), dar cu sprijin logistic sovietic - așa încât marea eminență cenușie a evenimentelor din decembrie 1989 în România ar fi fost Mihail Gorbaciov, liderul sovietic dorind să mențină influența rusească în Balcani, prin intermediul României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, dat fiind faptul că îngăduise Cehoslovaciei, Poloniei, Germaniei Democratice și Ungariei apropierea de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că decembrie 1989 a prilejuit un triptic sudat: o intervenție străină (a KGB-ului), o revoltă populară și o lovitură de stat. Revolta populară a fost secondată de o conspirație externă („intervenționiștii străini”) și de o trădare internă („puciștii băștinași”); eminențele cenușii ale întregului scenariu sunt numiți, cu un termen inventat, „bubulii” (între aceștia, se evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA la sfârșitul anilor ’70, și Silviu Brucan). Devine deja evident faptul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Ceaușescu a fost decisă doar după ce aceste facțiuni au capitulat și au acceptat schimbarea politică din România. După unii (Petre Roman), ideea lichidării lui Ceaușescu i-a aparținut lui Silviu Brucan. După alții (Andrei Kemenici, șeful garnizoanei de la Târgoviște), eminența cenușie a procesului Ceaușescu a fost generalul Victor Athanasie Stănculescu. În sfârșit, există voci care susțin că dirijorul din umbră al procesului cuplului Ceaușescu a fost aventurierul Gelu Voican-Voiculescu, cooptat în echipa Iliescu. Există câteva lucrări publicate care se ocupă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
identificare, de decupare a unei realități, ci un calificativ de ordin moral”. Definiția clasică a teroristului indică faptul că acesta plasează bombe înăuntrul unor instituții cu miză politică, ia ostatici din rândul politicienilor, ucide politicieni sau personalități cu statut de eminențe cenușii ale unei mișcări politice, sociale; într-adevăr, nu întotdeauna bombele sunt plasate în instituții cu caracter politic- ele pot fi plasate și în locuri publice, cu scopul de a ucide cât mai mulți civili. Nimic din această definiție a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiunea din 21 decembrie 1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră că Puterea postceaușistă a căutat țapi ispășitori pentru represiunea din decembrie 1989 doar la nivelul Armatei, fără să fie acuzate și eminențele cenușii ale acestei represiuni (nu soldații și ofițerii de rang mic sau mediu, ci comandanții care au dat ordinul să se tragă în manifestanți). Cocan recunoaște că, cel puțin la Cluj, Armata a deschis focul împotriva manifestanților, la ordin clar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în Spania. Dar orice situație se vădea a fi în favoarea lui, chiar cu o zi înainte Richelieu îi ceruse sfaturi în privința războiului, păreri despre politica externă și despre atitudinea față de diverși ambasadori. Nu, n-avea de ce să se mai teamă. Eminență, eu eram un biet copil de cizmar, când m-au închis în mânăstire la doar treisprezece ani. Iar pe oameni i-am cunoscut la început ca fiind ca cei în sutană albă și cu bastonul mereu ridicat, apoi ca delatori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și pentru a și-l putea exercita ar fi suportat orice umilințe, răscumpărate însă cu dreptul de a patrona la rîndu-i. Gaittany evita posturile de stat, implicând o subjecțiune ierarhică, birocratismul, umbla numai după instituțiile cu caracter autonom, conferind directorului eminența asupra întregului corp, plăcerea de a da audiențe, de a avea sonerii și servitori, de a sosi și pleca, la liberul arbitru, într-un vehicul. Problema vehiculului decidea la Gaittany de viață și de moarte. Nu poseda personal nici trăsură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
celebrul scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a acestei lucrări vor contribui la o mai bună educație economică a alegătorilor și aleșilor, la asanarea dezbaterilor publice prin combaterea și eliminarea ideilor greșite precum și la schimbarea în bine a mentalităților. Chiar și cei care pun sub semnul întrebării eminența lui Frédéric Bastiat ca teoretician economic admit că a fost un publicist de geniu. Joseph Schumpeter îl numește "cel mai strălucit jurnalist economic dintotdeauna". Pentru scopul introducerii volumului de față, care conține câteva dintre cele mai de succes scrieri ale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
proprii, marxismul erau un Talmud propovăduit de singurul profet pe care l-a avut. Expulzat și din Franța și Belgia, se stabilește la periferia Londrei, unde duce o viață strâmtorată, acuzând societatea și economia contemporane în Capitalul. A fost considerat eminența cenușie a comunismului, precursor al altor filosofii totalitare (troțkism, leninism, maoism). O parte din gândirea sa economică a fost ilustrată de conceptul de exploatare a muncitorilor de către capitaliști. Mai mult decât Karl Marx, Leon Troțki (Lev Davidovici Bronstein) ajunsese să
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în idee, care nu a fost pusă până acum în valoare? Și în ce măsură acest lucru ne va da dreptul să vorbim despre o adevărată aură metafizică a complexului peratologic și, în cele din urmă, despre o peratologie? Limita, mai întîi. Eminența ei ontologică este atât de mare, încît putem spune că inexistența limitei exclude nu numai orice discurs ontologic, ci însăși existența ființei ca atare. Limita este un principiu de organizare care explică deopotrivă identitatea lucrurilor și existența oricărui univers cosmotic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu "vezi" cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întîmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări "sculptură pentru orbi". Suprafața este șlefuită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el - muzica). A doua zi, pentru că aveam o copie la mine, Noica mi-a citit articolul. L-am întrebat dacă îl supără adierile care vin din filozofia lui, problema "sinelui", apoi însuși faptul de a reacționa la "transcendental" ca o eminență a lui "dincoace", a "sinelui lărgit" etc. "Cîtuși de puțin: mă ierți dacă îți spun că le simt ca pe niște locuri comune și că eu însumi nu am aici consistența unei prezențe vii: sânt o simplă umbră, și e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de reforme și reinstalarea capitalismului, alinierea la normele Uniunii Europene. Cred că a sprijinit eficient echipele politice și a dictat exact ce trebuia făcut. Emma Nicholson era puipuiuț, care, însă, trebuia să dea cu ciomagul ! El își îndeplinea rol de eminență cenușie care, atât cât l-am văzut, nu se exprima echivoc. Până la urmă se făcea simpatic și plăcut acceptat în mai toate mediile, fără să fie om de lume sau de crâșmă. Mi s-a părut un intelectual rafinat. 3
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a pornit și va marca ultimul an al domniei lui Carol al II-lea. Astfel, imediat, la 7 martie 1939, Carol numește ca prim-ministru pe Armand Călinescu însuși, în locul celui decedat. Noul instalat la șefia cabinetului fusese de fapt „eminența cenușie” a guvernului Miron Cristea. Era un personaj ce întruchipa „un amalgam de complexe, de frustrări și umilințe sociale decantate în decizii politice dure”, având o „urâțenie de maimuță din adolescență și tinerețe” care, totuși, inspira „o inteligență mult deasupra
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sălbatic de teroare și de opresiune politică și economică"266. Bodiul a mobilizat masiv și pe "academicieni", pe oamenii de cultură și elitele politice, presa, radioul și televiziunea, drept urmare destituindu-l pe V.K Barbulat, șeful propagandei, pentru inactivitate. Între eminențele academice ale lui Bodiul, se găsea și Nikolai Lebedev, care aducea acuzații grave României, elitelor ei "orbite" de "ura de clasă", de "natură fascistă", împotriva URSS. Pusă pe același plan cu China în programul de monitorizare INTERKIT, între 1962 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
târziu: „Wittgenstein mi-a atras atenția ca o persoană foarte umilă, pe deplin mulțumită O VIAȚĂ DE EROU? 81 cu o ocupație care nu era în nici un fel potrivită cu formația și cu pregătirea lui; pentru privitorul din afară, nici eminența lui intelectuală, nici originea lui aristocratică nu apăreau evidente.“105 Activitatea manuală obositoare îi făcea bine lui Wittgenstein deoarece îi abătea atenția de la gânduri pe care le suporta cu mare greutate. Starea lui de spirit sumbră era accentuată de conștiința
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
caz, una foarte remarcabilă și va duce probabil la un mare progres în logică, cât ar fi ea de nedorit la prima vedere.“9 Nimic nu poate pune mai bine în evidență modul în care resimțeau oamenii care îl serveau eminența acestui domeniu de preocupări decât o asemenea pildă de măreție în umilință. Russell și Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]