488 matches
-
apăsare ușoară, fără frecare, pe punctele de acupunctură sau pe țesuturile superficiale. Indicații • orice indicație de tonifiere a unui punct de acupunctură; • răcire generală sau locală. Tui Fa Foto 18. Tui Fa (pag. 176) Instrument folosit • pernițele degetelor; • eminența tenară; • eminența hipotenară; • partea plată a palmei; • marginea cubitală a mâinii. Tehnică • Apăsare: gest de apăsare, foarte lent și pe o distanță mică pentru drenarea stazelor. • Drenajul lichidelor: gest foarte ușor, lent și în sensul circulației. • Tonifiere: gest ușor, puțin mai rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
mai rapid și în sensul meridianului Indicații • obstrucționarea meridianelor; • tulburări ale circulației sângelui, energiei și lichidelor organice; • blocaj visceral; • reglarea Qi-ului; • factorii patogeni la suprafață (Biao); • căldura patogenă. Mo Fa Foto 19. Mo Fa (pag. 177) Instrument folosit • pernițele degetelor; • eminența tenară; • eminența hipotenară; • partea plată a palmei; • marginea cubitală a mâinii. Tehnică • rotații cu frecare; • tonifiere-încălzire: gest ușor; • dispersie-încălzire: gest apăsat și în spirală deschisă. Indicații • orice indicație de tonifiere a unui punct de acupunctură; • răcire generală sau locală; • factori
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și în sensul meridianului Indicații • obstrucționarea meridianelor; • tulburări ale circulației sângelui, energiei și lichidelor organice; • blocaj visceral; • reglarea Qi-ului; • factorii patogeni la suprafață (Biao); • căldura patogenă. Mo Fa Foto 19. Mo Fa (pag. 177) Instrument folosit • pernițele degetelor; • eminența tenară; • eminența hipotenară; • partea plată a palmei; • marginea cubitală a mâinii. Tehnică • rotații cu frecare; • tonifiere-încălzire: gest ușor; • dispersie-încălzire: gest apăsat și în spirală deschisă. Indicații • orice indicație de tonifiere a unui punct de acupunctură; • răcire generală sau locală; • factori patogeni la
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
gest ușor; • dispersie-încălzire: gest apăsat și în spirală deschisă. Indicații • orice indicație de tonifiere a unui punct de acupunctură; • răcire generală sau locală; • factori patogeni la suprafață (Biao); • staze. Ga Fa Foto20. Ga Fa (pag. 178) Instrument folosit • pernițele degetelor; • eminența tenară; • eminența hipotenară; • partea plată a palmei; • marginea cubitală a mâinii. Tehnică • frecare, fricțiune. Gesturi alternative de frecare; • dispersie-încălzire: rapide și apăsate; • tonifiere-încălzire: lente și ușoare. Indicații • răcire generală și locală; • staze; • indicații generale de tonifiere a meridianelor și organelor
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dispersie-încălzire: gest apăsat și în spirală deschisă. Indicații • orice indicație de tonifiere a unui punct de acupunctură; • răcire generală sau locală; • factori patogeni la suprafață (Biao); • staze. Ga Fa Foto20. Ga Fa (pag. 178) Instrument folosit • pernițele degetelor; • eminența tenară; • eminența hipotenară; • partea plată a palmei; • marginea cubitală a mâinii. Tehnică • frecare, fricțiune. Gesturi alternative de frecare; • dispersie-încălzire: rapide și apăsate; • tonifiere-încălzire: lente și ușoare. Indicații • răcire generală și locală; • staze; • indicații generale de tonifiere a meridianelor și organelor. Gun Fa
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Fa asupra toracelui • Ca în cazul Tui Fa-ului aplicat asupra abdomenului, practicianul se va plasa la capul pacientului. • Manevrele sunt efectuate simultan în ambele părți, fiecare mână executând aceeași mișcare. • Se lucrează cu palma, cu degetul mare și cu eminența tenară. • Presiunea va fi mai mică de 50 de grame. • Traiect: se pornește de la apendicele xifoid, cu degetele unite, Tui Fa până la marginea laterală a cutiei toracice, se coboară spre părțile laterale, se ajunge din nou la punctul inițial fără
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dintre stern și ombilic). FI: • trunchi Yang: baza sacrumului; • trunchi Yin: 4FM (4 degete sub ombilic). Se acționează cu o presiune constantă pe cele trei zone ale spatelui și prin masaj rotativ amplu cu pernițele degetelor pe 12FM și cu eminența tenară pe 12FM și 4FM timp de 2-3 minute. b) Zonele corporale contractate Se vor aplica presiuni sacadate pe ritmul respirației pacientului, din partea superioară a corpului spre partea inferioară. c) Punctele care ameliorează comunicarea între corp și spirit • 1R; • 8I
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
al secolului trecut, asumă incriminarea angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Marin Preda ș.a. nu decad din eminența lor valorică prin vremelnicele tribulații politice sau prin derapaje etice, în care au deopotrivă statut de victime și de colaboratori ai puterii comuniste, simetrică fiind situația marilor scriitori diabolizați imediat după 1944 pentru colaborare sau opțiuni de dreapta, de la Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
teritoriale interarabe din Golf. O parte din experții iranieni în materie au intrat în disgrația autorităților islamiste de la Teheran datorită conceptelor promovate și își desfășoară activitatea în diferite universități din străinătate. În această categorie se încadrează Hooshang Amirahmadi, una dintre eminențele cenușii ale exilului academic iranian, specialist în planificare urbană, politici de dezvoltare teritorială și geopolitica resurselor energetice la Universitatea Rutgers din New Jersey; este președintele Consiliului Americano-Iranian, iar în 2005 autoritățile iraniene i-au respins candidatura pentru președinția Iranului. Proiectele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
fire“ - a fost judecat la Iași în martie 1871 și osândit la numai doi ani închisoare corecțională (Procesul pertratat la Curtea cu jurați din Iași în 6 martie 1871 asupra atentatului comis de fostul arhi mandrit Climente Nicolau contra vieții eminenței sale Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei și Sucevei, tipografia Societății Junimea, Iași, 1871; MOF., nr. 53, 9/21 martie 1871, p. 301). 37. Candiano-Popescu, ales deputat, căzuse la sorț să reprezinte Adunarea Depu taților când a fost dusă la Palat adresa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
condus la o erupție de infracționalitate, în timp ce noul rege Carol al II-lea a început să-și impună punctul de vedere în politica internă, utilizând în acest scop, mai ales, Serviciul Secret. Pe acest fond, Mihail Moruzov a devenit o eminență cenușie în domeniu și a reușit să-și impună monopolul asupra culegerii de date din exteriorul României, detronând D.G.P. și Secția II-a, fapt cu repercusiuni negative pe termen lung. În această perioadă au început acțiunile revizioniste vizibile, mai ales
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest 30% de după redistribuire. Vladimir Tismăneanu: Nu vreau să discut acum programele politice, doctrinele diverselor partide - de fapt, nici nu au apărut Încă. Mă voi referi la PSD din n motive, printre care și prezența la vîrf - ca factotum, ca eminență cenușie - a unor persoane care și-au făcut mai mult decât ucenicia În vechile structuri comuniste. Mă refer Înainte de toate la Octav Cozmâncă. Mircea Mihăieș: Sau la Șerban Mihăilescu. Vladimir Tismăneanu: Desigur, numele sunt cunoscute. Mă refer În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
hibrid de revoluție și lovitură internă de palat ori complot extern. Nu întotdeauna această clasificare va putea fi menținută între limitele precizate mai sus: există, de pildă, cazuri când puriștii creditează, pe lângă revoluția propriu-zisă, existența unor diversiuni și a unor eminențe cenușii care au speculat și stimulat evenimentele, chiar dacă prin asemenea acțiuni nu a fost invalidată revoluția. Sau există mărturisitori care într-o primă analiză susțin o teorie, pentru ca într-o analiză ulterioară să își nuanțeze opinia sau chiar să și-
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. Concluzietc "Concluzie" Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puci securisto-terorist” (Milin, 1997). Costinaș nu etapizează revoluția, întrucât nu dorește să o invalideze, dar sugerează că după sau din 22 decembrie 1989 a început altceva; ziaristul nu indică dacă până la 22 decembrie revoluția era încheiată sau nu. George Șerban (eminența cenușie a „Proclamației de la Timișoara”) afirmă că Timișoara a fost esențială pentru revolta incendiară de stradă din decembrie 1989, care a declanșat mișcarea de opoziție în toată țara (chiar dacă revolta-revoluție a fost urmată de o restaurație). El introduce însă o
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu: în studioul 4 al TVR, acesta are o atitudine de lider incontestabil, dând ordine, convocând, anunțând programe; la fel procedează și în sediul Comitetului Central, întrucât își știa lecția, pregătită din timp. Pentru a masca puciul și mai ales eminența cenușie moscovită, Iliescu și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
special să sacrifice militari și ofițeri USLA, proiectând în aceștia niște teroriști (întrucât respectivii reprezentau partida națională). Invazia străină programată, cum o numește Filip, a fost sprijinită intern de agenți și spioni (Nicolae Militaru, Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune amplă pentru a compromite USLA. Actanți în diversiune au fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ordinul ca armata să se retragă în cazărmi; și, nu în ultimul rând, că Milea a fost lăsat să moară (deși ar fi putut fi salvat) pentru a fi transformat în victimă și în primul erou de marcă al revoluției (eminența cenușie din spatele acestei acțiuni ar fi fost generalul Victor Athanasie Stănculescu). Desigur, Loupan recunoaște că decisive pentru ziua de 22 decembrie au fost grevele și marșurile muncitorești din București - dar acestea au fost gândite și instrumentate tot de către Securitate, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost dizolvată în timpul presupusei revoluții, ci doar subordonată și încorporată în Armată. Lovitura de stat a fost deci românească (cu trei personaje-cheie aproape la fel de importante: Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și Ion Iliescu), dar cu sprijin logistic sovietic - așa încât marea eminență cenușie a evenimentelor din decembrie 1989 în România ar fi fost Mihail Gorbaciov, liderul sovietic dorind să mențină influența rusească în Balcani, prin intermediul României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, dat fiind faptul că îngăduise Cehoslovaciei, Poloniei, Germaniei Democratice și Ungariei apropierea de
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că decembrie 1989 a prilejuit un triptic sudat: o intervenție străină (a KGB-ului), o revoltă populară și o lovitură de stat. Revolta populară a fost secondată de o conspirație externă („intervenționiștii străini”) și de o trădare internă („puciștii băștinași”); eminențele cenușii ale întregului scenariu sunt numiți, cu un termen inventat, „bubulii” (între aceștia, se evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA la sfârșitul anilor ’70, și Silviu Brucan). Devine deja evident faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Ceaușescu a fost decisă doar după ce aceste facțiuni au capitulat și au acceptat schimbarea politică din România. După unii (Petre Roman), ideea lichidării lui Ceaușescu i-a aparținut lui Silviu Brucan. După alții (Andrei Kemenici, șeful garnizoanei de la Târgoviște), eminența cenușie a procesului Ceaușescu a fost generalul Victor Athanasie Stănculescu. În sfârșit, există voci care susțin că dirijorul din umbră al procesului cuplului Ceaușescu a fost aventurierul Gelu Voican-Voiculescu, cooptat în echipa Iliescu. Există câteva lucrări publicate care se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
identificare, de decupare a unei realități, ci un calificativ de ordin moral”. Definiția clasică a teroristului indică faptul că acesta plasează bombe înăuntrul unor instituții cu miză politică, ia ostatici din rândul politicienilor, ucide politicieni sau personalități cu statut de eminențe cenușii ale unei mișcări politice, sociale; într-adevăr, nu întotdeauna bombele sunt plasate în instituții cu caracter politic- ele pot fi plasate și în locuri publice, cu scopul de a ucide cât mai mulți civili. Nimic din această definiție a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiunea din 21 decembrie 1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră că Puterea postceaușistă a căutat țapi ispășitori pentru represiunea din decembrie 1989 doar la nivelul Armatei, fără să fie acuzate și eminențele cenușii ale acestei represiuni (nu soldații și ofițerii de rang mic sau mediu, ci comandanții care au dat ordinul să se tragă în manifestanți). Cocan recunoaște că, cel puțin la Cluj, Armata a deschis focul împotriva manifestanților, la ordin clar
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]