332 matches
-
constatat că perceperea activității simpatice influențează în sensul prevăzut indicele de atracție al imaginii precum și emotivitatea subiecților. În grupul de control un asemenea efect lipsește. Emoția, având un caracter procesual e potențată sau diminuată de feedbackul vegetativ în funcție de gradul de emotivitate al individului. 3. Teoriile fiziologice centrale Cannon și Bard au propus teoria talamică a emoțiilor: trăirea emoțională constituie prin excelență un eveniment central, în care talamusul are un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Practica este de asemenea un factor care influențează timpul de reacție; pe măsură ce proba se repetă timpul de reacție devine tot mai scurt. Alături de factorii menționați anterior se observă o modificare a timpului de reacție cu: vârsta, sexul, starea afectivă și emotivitatea, oboseala, anumite substanțe iritante. Variabilitatea individuală. Această variabilitate se manifestă aproximativ la fel ca și în legătură cu alți parametri psihici sau psihofiziologici, o caracteristică fiind distribuția timpului de reacție, la o populație dată, după curba lui Gauss. Teme de verificare 1
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
consumul de droguri, fiecare dându-și cu părerea, crezând că deține adevărul suprem al înțelegerii motivației din spatele acestei dependențe. Fie că este vorba de absența sau excesul de afectivitate oferit de familie, de insatisfacții școlare sau profesionale, de iubiri neîmpărtășite, emotivitate și timiditate excesivă sau suferințe de orice fel, un lucru este cert, și anume faptul că o persoană ajunsă dependentă de droguri este într-un real pericol de autodistrugere. Această consecință este cu atât mai nocivă cu cât cantitatea și
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
al timpurilor noastre este faptul că știința a ajuns În situația de a nu mai putea fi controlată și ceea ce este mai important și chiar periculos, știința nu poate reprima sau controla destul de eficient iraționalul, care coexistă În om alături de emotivitatea sa pasională, iar acestea, separat sau Împreună, amenință cu distrugerea chiar bazele spirituale ale științei. Pentru că posibilitățile tehnice, acumulările de forță brută cu potențial distrugător, devastarea oarbă a naturii, poluarea mediului cu consecința sa Încălzirea globală a planetei, au creat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ani). modificarea afectivității și personalității reprezintă cea de a treia categorie de alterări de ordin psihic, care de fapt decurge din primele două. Ele constau În fapt În apariția unor stări noi, sau accentuarea unor stări preexistente, cum ar fi: emotivitatea exagerată (bătrânii plâng ușor), nervozitatea și chiar irascibilitatea generate de frustrarea determinată de neputință și teamă. Aceste stări vor fi la originea unor atitudini ca; negativism, Încăpățânare, lipsă de cooperare, până la exacerbarea unor capricii. Ca și În cazul vârstei biologice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni, de colegi; incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
indusă de mai multe microcicluri de intensitate mare. Această formă de oboseală ar putea dura mai mult de 2 zile. Unele simptome includ împotrivirea de a munci, somn neliniștit, lipsa poftei de mâncare, folosirea irațională a energiei, tulburări medii de emotivitate. * Suprasolicitarea este indusă de unul sau mai multe microcicluri de antrenamente deosebit de intense și cu prea puține perioade de refacere. Această formă de oboseală este, de obicei, de scurtă durată, de câteva zile sau până la 2 săptămâni. Pot apărea sau
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în gândire și în echilibrul mintal. Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu poate fi considerat apt pentru școală daca nu are dezvoltată o
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sau a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor noastre. Observații asupra cantității de energie desfășurată de subiect în cadrul unei acțiuni, asupra dinamismului său au fost făcute din cele mai vechi timpuri. Unii sunt rapizi, emotivi, tumultuoși
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
respectivă. Materialele recomandate trebuie să fie simple și atractive, divers colorate, mânuirea lor solicitând atât evidențierea coordonării, preciziei, orientării în spațiu cât și a unor calități motrice: ca viteza, rezistența, forța, îndemânarea, toate pe un fond de sporită receptivitate și emotivitate din partea copiilor. Jocul reprezintă cel mai propice moment pentru copiii pentru a-și descoperi și pune în valoare calitățile fizice și psihice cu care sunt înzestrați, iar cei mai timizi își înving timiditatea dezvoltându-și ingeniozitatea și stăpânirea de sine
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce la afectarea comunicării
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
toate activitățile educative; - creșterea încrederii în sine prin valorizarea aspectelor pozitive. STUDIU DE CAZ 2 I. Date personale ale copilului Numele și prenumele: M.I. Vârsta 7 ani - cl. I; Domiciliul - Loc. Belcesti - Iași; A frecventat grădinița 3 ani; Manifestă timiditate, emotivitate, interiorizare. II. Date familiale Familia cuprinde 4 membri; a) date despre părinți: Tata - studii mediilucrează în străinătate; Mama - studii mediilucrează în străinătate; b) Frați - un frate mai mic; c) Situația actuală a cuplului parental: Nu sunt conflicte între părinți; d
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
an și o lună; - este dreptaci; - starea auzului bună și a văzului - foarte bună;starea actuală de sănătate - bună. III. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: Fetița prezintă emotivitate, respingerea prietenilor, neacceptarea ajutorului, nu răspunde la solicitările învățătorului. Comparativ cu comportamentul din grădiniță, când era un copil mai vioi, comunicativ și a făcut față cerințelor, în clasa a I situația s-a modificat. Nu participă la joc, nu vrea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
manifestată doar când motivația este puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze pedagogice Fetița s-a adaptat normal la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de mediu socialfamilial, profesional, instituțional etc. Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres sunt tendințele interpretative, dezvoltate pe un fond de susceptibilitate crescută; rigiditatea cognitivă; egocentrismul, autoconformarea; tendințele obsesive și fobice, dezvoltate pe un fond psihic anxios; impulsivitatea, emotivitatea crescută; manifestarea agresivității. Există și persoane pentru care stresul reprezintă un factor puternic stimulativ. Aceste persoane dispun nativ sau și-au dezvoltat prin antrenament rezistența la stres, manifestând:siguranță de sine În diferite situații;schimbarea este considerată mai degrabă ca
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o libertate minimă de expresie. Ciclurile Ars Longa, Acuarele, Ochean și Hai-hui demonstrează ceea ce ar trebui să însemne, în opinia lui V., o genuină îmbinare între funcțional și estetic. De altfel, se poate observa că aceasta este o caracteristică esențială: emotivitatea e dublată de aspirația spre simetrie și armonie, iar ritmul, rima, poezia ca rezultat al unei arhitecturi bine structurate valorifică un spațiu cvasiarid, reușind să creeze o altfel de ipostază a expresivității lirice. Scrierile teoretice ale lui V., a căror
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci cînd interlocutorul are capacitatea de a decoda corect anumite semne etc. Demersul de decodificare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
era un tehnicist, un mecanicist chiar. S.B.: Așa l-am prins și eu. Ne punea numai să povestim experimente cu electrozii și cu șobolanii. Ne dicta cursul de pe foi. D.T.: Pavelcu venea cu 10 cărți de literatură de unde decupa: la emotivitate, la emoție, la sentimente, cu Mânăstirea din Parma... era o încântare cu Pavelcu. Se plimba, făcea dialog cu noi, iar Cosmovici dicta. Pentru mine a fost, din punctul acesta de vedere, o altă lume a psihologiei. Cosmovici preda metode și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
zilnice nu menajează, nici el, pacea interioară. N-avem timp, n-avem ră gazuri de reîmprospătare, ne-am pierdut singurătatea, adică șansa confruntării raționale cu sine și cu ambianța în care ne mișcăm. Reflecția e înlocuită tot mai des de emotivitate barbară și instinct de conservare. Nu ne mai definim prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce respingem. Portretul nostru e suma insatisfacțiilor și a balastului de ură pe care l-am acumulat. Lovim pentru a trăi și ne confecționăm fericirea din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe drumul analizei infinite inaugurate de el. Mi se pare esențial să observăm că între îndrăgostit și „obiectul“ iubirii sale avem de a face cu o specie de continuitate. Cei doi sunt în același plan: planul comunicării împărtășite, al unei emotivități omogene, al unui afect în permanentă mișcare de la unul la altul. Iubirea se exprimă, adesea, ca indistincție. Treci neîncetat în celălalt și celălalt trece neîncetat în tine. E vorba, cu alte cuvinte, de un ritual al participării. Al participării reciproce
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă nu suntem cotropiți de otrăvuri, delir neptunian și orgasm incontinent. Viața așezată, ritualul cu ștaif ne umplu de plictiseală. Vrem realul cel mai explicit cu putință, spectacolul cel mai indiscret, emotivitatea cea mai la îndemână. Cum s-a ajuns aici? Mai întâi, prin scleroza treptată a vieții interioare. Am reușit, încet-încet, să nu mai credem decât în ceea ce se percepe la suprafață și ca suprafață. Cu alte cuvinte, ceea ce nu se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o permanentă dorință de a fi, poate nu neapărat băiat, dar acceptată de aceștia pe de o parte, iar pe de altă parte de socializarea intensă din familie în sensul asumării rolurilor ce presupuneau atribute ca gingășia, grija, hărnicia, sensibilitatea, emotivitatea etc. La școală, dincolo de clasica diviziune de gen prezentă în cazul materiilor aplicate, precum "lucru manual" sau "educație tehnologică" și de faptul că am avut în sfârșit ocazia de a-l înlocui pe fratele meu cu "cea mai bună prietenă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]