500 matches
-
lui Russell și ale empiriștilor logici.70 Se accepta drept ceva neproblematic că obiectivele gândirii lui Wittgenstein ar fi fost convergente cu orientarea filozofică și ideologică a „filozofiei analizei logice“, o orientare legată de numele lui Russell și al inițiatorilor empirismului logic. Din punctul de vedere al lui Russell și al empiriștilor logici, prin orientarea muncii filozofice spre clarificarea conceptelor de bază ale gândirii prin metode logice va fi depășit contrastul tradițional dintre spiritul cercetării filozofice și cel al activității științifice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dorea eliminate în mod vulgar, la niveluri mai joase și de oameni nepotriviți pentru asta.“76 Practica filozofică a lui Wittgenstein reprezintă, fără îndoială, o ruptură cu tradiția. Este ceea ce se poate spune și despre filozofia lui Russell și a empirismului logic. Este un punct comun, care nu semnifică totuși o apropiere. Wittgenstein nu ar fi pretins că opera lui marchează o revoluție în filozofie. Modul în care se desprinde Wittgenstein de tradiția filozofică se deosebește radical de ruptura cu tradiția
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein nu ar fi pretins că opera lui marchează o revoluție în filozofie. Modul în care se desprinde Wittgenstein de tradiția filozofică se deosebește radical de ruptura cu tradiția a unei gândiri ai cărei vectori principali sunt ostilitatea față de metafizică, empirismul, încrederea în știință și tehnologie, ca forțe capabile să schimbe în bine lumea. Pentru Russell, ca și pentru empiriștii logici, reperul în constituirea modelului de excelență menit să revoluționeze filozofia era știința modernă. Obiectivul lor programatic a fost să facă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a fost conceput și aplicat proiectul analizei logice, aceste presupoziții au fost împărtășite de Frege și Russell, de empiriștii logici și apoi de toți cei activi în filozofia analitică de orientare logică, succesoarea legitimă a lui Russell și a filozofiei empirismului logic. Evoluția gândirii lui Russell ilustrează în mod exemplar acea ruptură cu tradiția pe care o reprezintă „filozofia analizei logice“. Russell a revenit de multe ori asupra ideii că la probleme filozofice autentice și la soluții reale ale acestor probleme
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dăunătorii. CAPITOLUL 10. OPERAȚII PRELIMINARE INDUSTRIALIZĂRII (FACULTATIV) 10.1. Recoltarea 10.1.1 Determinarea momentului optim de recoltare Determinarea momentului optim de recoltare, prezintă interes pentru toate culturile horticole. Procedeele sau metodele sunt multiple, adesea complementare, neexcluzând experiența sau chiar empirismul, când dau rezultate, în lipsa unui laborator sau a unor instrumente mai greu de procurat. Există mai multe grupe de procedee și metode pentru stabilirea momentului optim de recoltare bazate pe observarea sau determinarea unor caractere. Caractere anatomo-morfologice -apariția sau dezvoltarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
că e necesar "să păstrăm concepția unei realități fizice independente de observator și să căutăm așa cum a făcut-o fizica clasică o reprezentare clară a proceselor fizice în coordonatele de spațiu și de timp." Se întîmplă deseori ca realismul și empirismul să se confunde. De exemplu, oricît ar fi de realist, Albert Einstein susține cu putere că teoria e cea care determină ce anume poate să observe omul de știință. Iată ce scrie într-o scrisoare adresată lui Born: "Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
creatoare de posibile, au nevoie de mult timp pentru a se forma (aproape doisprezece ani)? U posibil nu e un lucru observabil, nu e dictat de real, e o "construcție a subiectului", precizează Piaget. Epistemologia sa constructivistă se opune atît empirismului, cît și ineismului 11: posibilele nu decurg din "experien-ța realului", ceea ce nu vrea să însemne că sunt înnăscute. Cercetările pe care le-a întreprins în jurul evoluției cunoașterii umane îl conduc pe Piaget la formularea unei mari legi care guvernează evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
IDEE, TEORIE, DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn / 21 1.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) / 22 Capitolul 2. OBIECTUL CUNOAȘTERII ECONOMICE / 25 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ / 25 2.2. PRIMELE
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
În fața acesteia, Karl Popper menține exigențele realismului științific, subliniind ideea că teoriile au ca obiect, implicit sau explicit, de a face inteligibilă realitatea. Dacă lucrurile ar sta astfel, succesul teoriei și eficiența aplicării sale ar rămîne inexplicabile. 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) În opoziție netă cu aprioriștii, Friedman susține că economia are vocația de a fi o știință empirică, adică de a fi confruntată cu "evidența faptelor". Pentru a face să progreseze economia pozitivă (opusă aici economiei normative
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un titlu simplu, "Economica", și poate avea drept autor pe fiecare dintre noi sau pe noi toți împreună. Concepte de bază: * ideea economică; * teoria economică; * doctrina economică; * paradigma științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la Pareto, Friedman și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la Pareto, Friedman și Machlup? * Ce înseamnă empirismul și instrumentalismul promovate de M. Friedman? * Care sînt criteriile de evaluare a unei teorii științifice după Kuhn? * În ce constă metodologia "programelor de cercetare" a lui Lakatos? * Care sînt trăsăturile particulare ale științei economice rezultate în urma parcurgerii acestui evantai metodologic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
elite. Astfel, Bell concluzionează că "societatea postindustrială semnifică dezvoltarea unor noi structuri și principii axiale: transformarea de la o societate producătoare de bunuri la una informațională sau societate de cunoaștere; iar în ceea ce privește modurile de cunoaștere, o modificare pe axa abstracției, de la empirism sau gândirea de tipul încercare și eroare către teorie și codificarea cunoașterii teoretice pentru coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
știe că "moartea romanului" nu înseamnă altceva decât "moartea unui anumit gen de roman". Același cinism ar trebui resimțit și în ceea ce privește anunțurile despre "sfârșitul filosofiei", care înseamnă în mod tipic ceva de genul "sfârșitul construcției de sistem metafizic", sau "sfârșitul empirismului", sau "sfârșitul cartezianismului""324. Accentul cade pe depășirea unui gen de filosofie, pe inadecvarea unui stil de filosofie sau a unei doctrine la condițiile unei societăți într-un anumit moment dat, sau pe mișcarea benefică a schimbării vocabularelor dintr-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bazele Învățământului superior În lumea occidentală, la cel fără de care chiar și Kant nu ar fi fost filosoful pe care Îl știm noi astăzi, mai ales cel din Critica rațiunii pure (o spune, Însuși autorul În Prolegomene: „fără Platon și empirismul lui John Locke, apriorismul meu...”). Deși nu cred că e cazul, amintesc, totuși, despre Academia din Atena ca despre o instituție și idee, funcționale, În același timp, chiar și pe vremea când, pentru o nouă carte, trebuia să treci marea
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
care funcționează și astăzi politic și economic -, precum și a noțiunii de "stat de drept". Declarația americană de independență a preluat ideile sale republicane și liberalismul. Reflecțiile despre educație includeau și opinii despre rolul religiei în viața oamenilor. Locke a dezvoltat empirismul, lansat anterior de Bacon și Hobbes. Francezii Etienne Bonnot de Condillac (1715-1780) și Ideologii secolului al XVIII-lea, apoi Hipollyte Taine (1828-1893) vor rafina în secolul următor empirismul. În Eseu asupra intelectului omenesc, din 1690 (17), Locke susținea ferm că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
includeau și opinii despre rolul religiei în viața oamenilor. Locke a dezvoltat empirismul, lansat anterior de Bacon și Hobbes. Francezii Etienne Bonnot de Condillac (1715-1780) și Ideologii secolului al XVIII-lea, apoi Hipollyte Taine (1828-1893) vor rafina în secolul următor empirismul. În Eseu asupra intelectului omenesc, din 1690 (17), Locke susținea ferm că senzația este singura demnă de crezare. Pe baza ei ne formăm cele două categorii de idei: simple și complexe. Căci ideile de "veșnicie", "infinit", "identitate", "întreg-parte", "adorație", "Dumnezeu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
De pildă, senzațiile de plăcere sau durere duc la ideea de util sau dăunător, iar de aici, la ideile de "permis" și "interzis". Obținem așa o morală mult mai sigură (dacă ar fi la fel de sigură ca și teoremele matematice, atunci empirismul se atenuează. n.ns). Gândirea și limbajul au fost explicate în mod asemănător în cartea a treia a Eseu-lui. Operațiile mentale, precum analiza-sinteza, abstractizarea-generalizarea, au ca "materie" tot datele oferite de simțuri. Iar limbajul se compune din sunete articulate care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
istorice, au apărut multe revizuiri și ajustări care au dat naștere la tot felul de crize. Printre ele sunt și crizele științelor omului. Deoarece în Occident atât Biserica, cât și statele sunt presate de timpul istoric trecător, apare conflictul dintre empirism și raționalism, dintre relativ și absolut, dintre scepticism și dogmatism. Spre deosebire de Occident, Orientul musulman are o religie revelată prin Coran, iar societatea este organizată de Biserică, de ierarhia ecleziastică, juridico-politică din țările islamice. Popoarele islamice nu-și reprezintă istoric devenirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și interpretări ale evoluției filosofiei moderne spre liberalism după dezvoltarea comerțului, transporturilor, comunicațiilor. Rezumativ, de la Renașterea italiană mai mult umanistică decât filosofică, la filosofia analizei logice, concepută mai mult științific decât filosofic. O altă preocupare a autorului era elaborarea unui empirism analitic mai bogat decât cel clasic, al lui Locke, Berkeley și Hume, prin încorporarea matematicii și promovarea logicii matematice ca tehnică de studiere și prezentare a multor probleme filosofice. Chiar dacă a fost urmat de unii intelectuali de peste Ocean, sub veșmântul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel clasic, al lui Locke, Berkeley și Hume, prin încorporarea matematicii și promovarea logicii matematice ca tehnică de studiere și prezentare a multor probleme filosofice. Chiar dacă a fost urmat de unii intelectuali de peste Ocean, sub veșmântul de "filosofie analitică", acest empirism nu s-a pretins cea mai adevărată concepție, cum se obișnuia să se spună în Est despre ideile lui Marx-Lenin-Stalin, iar după 1955 numai a primilor doi. Acest dogmatism a generat și oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
proiect aparte al filozofiei prime, în care căutate nu mai sunt nici un fundament transcendent, nici o semnificație atemporală, ci, dimpotrivă, un efect al derizoriului și o splendoare a detaliului care recompune clipă de clipă suprafața lumii. Într-o oarecare vecinătate cu empirismul transcendental al lui G. Deleuze, filozofia primă a lui Benjamin este o metodă de a vorbi despre lucruri nu din punctul de vedere al conceptului lor, ci al configurației de elemente care le diferențiază minimal și le contextualizează. Originea dramei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simt și mă căznesc să înțeleg", "pictura nu se face cu idei, se face cu emoție". Estetica și practica picturală la Luchian întrețin, în opinia criticului, o relație aproape simbiotică, de unde și riscul ca opera sa să fie supusă "unui empirism primejdios". Theodor Enescu îl plasează în contextul internațional al Simbolismului, iar criticul asimilează Decadentismul noului termen care se impune odată cu manifestul lui Moréas aplicat ulterior și artelor plastice. Foarte adesea, primul este utilizat de criticii de artă ai perioadei fin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al moștenirii elene, al moștenirii romane și al moștenirii iudeo-creștine. Începînd cu Renașterea, dialogica culturală se va diversifica și se va intensifica în multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deplin triumfătoare în istoria culturii europene. Ea a trebuit mereu să se înfrunte cu experiența, existența și credința. Astfel, raționalismul nu a domnit nicicînd asupra științelor; acestea au fost în schimb dominate de un dialog adesea antagonic între raționalism și empirism. Raționalismul n-a fost niciodată capabil să dea o "rațiune de a fi" ființei și o "rațiune de a exista" existenței. Dimpotrivă, a suscitat ca reacție, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, filozofiile existențiale, de la cea a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și care cunoaște un verdict implacabil, cel al verificării și al refutației logico-empirice. Știința este, în ea însăși, propulsată de o dialogică permanentă între raționalism, care acordă întîietate coerenței teoretice și care tinde să raționalizeze Universul înglobîndu-l în teorie, și empirism, care acordă întîietate datelor și faptelor și care se arată neîncrezător față de sisteme. De aici rezultă o stimulare permanentă a dialogului rațional-real în detrimentul raționalizării. De această primă dialogică se leagă o a doua, între imaginare (inventarea de ipoteze) și verificare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]