2,623 matches
-
deoarece corolarele, mai mult sau mai puțin deliberat aplicate, spun că săracii se află într-o astfel de situație pentru că nu urmează principiul realizării individuale prin efort susținut. Condiția lor de marginali sau chiar excluși social s-ar datora factorilor endogeni (lipsă de disciplină și activism etc.), și nu celor macrosociali exteriori. Pe de altă parte, întrucât ideologia nu este perfect coerentă și mai cu seamă pentru că indivizii își pot însuși idei din diverse sisteme ideologice, se întâmplă ca la tot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
păreri, amestecul mai sporit de calități și defecte, de conformism și nonconformism. Probabilitate ce nu se transformă însă cu necesitate în realitate, variabilitatea sau omogenitatea psihosocială a grupului depinzând de o serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg în care activează grupul (inclusiv faptul că indivizii fac parte simultan din mai multe grupuri cu interese deosebite, uneori divergente). 2) Aspectele de variabilitate sau omogenitate apar mai clar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consideră că starea de sănătate este condiția actualizării sau a realizării potențialului de sănătate sau de boală al persoanei. Se poate conchide, din cele de mai sus, că starea de echilibru dintre sănătate și boală este dat atât de factori endogeni, proprii individului, cât și de factori exogeni, de mediu. Fig. Mediu extrem de favorabil Moarte Sănătate de vârf Mediu extrem de nefavorabil Stare de sănătate precară agravată de mediul nefavorabil Nivel de sănătate înalt dat de mediul favorabil Stare de sănătate precară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1) Descărcare prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa bionegativă 3. Factorii de sanogeneză Prin factorii de sanogeneză se înțelege totalitatea factorilor, individuali sau de grup, endogeni sau exogeni în raport cu persoana, precum și a condițiilor circumstanțiale care produc, mențin și promovează evoluția stării de sănătate mintală a individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi. Factorii de sanogeneză sunt corelați cu factorii de protecție a stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe de circumstanțe, pozitive și negative: a) circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în anumite condiții circumstanțiale de viață duce la apariția acestui tip de tulburări. Tulburările afective de tip endogen variază ca intensitate și durată, putând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în anumite condiții circumstanțiale de viață duce la apariția acestui tip de tulburări. Tulburările afective de tip endogen variază ca intensitate și durată, putând avea o evoluție clinică continuă sau periodică. Ele se pot manifesta din punct de vedere clinico-psihiatric fie ca tulburări „în plus” (hipertimii, stări maniacale), fie ca tulburări „în minus” (hipotimii, stări depresive, melancolie). În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice sau a solicitării emoțional-afective. 4. Psihoprofilaxia personalității Sistemul complex al personalității umane, structurat bio-psihosocial, în relație cu mediul fizic extern, social, familial, profesional-școlar, cultural, constituie unul dintre aspectele esențiale vizate de acțiunea de igienă mintală individuală. Factorii exogeni sau endogeni mai sus amintiți pot duce, în anumite circumstranțe, la perturbații ale sistemului personalității. Deosebit de vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament, complexe ideo-afective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele mai întâlnite sunt nevrozele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele mai întâlnite sunt nevrozele, psihopatiile, alcoolismul, psihozele endogene; Grupa de vârstă cuprinsă între 41 și 50 de ani se caracterizează prin: aceleași interese sociale ca și ale grupei precedente; factorii cu acțiune morbigenetică sunt identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt legate de climateriu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între 41 și 50 de ani se caracterizează prin: aceleași interese sociale ca și ale grupei precedente; factorii cu acțiune morbigenetică sunt identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt legate de climateriu la femeie, nevroze, psihoze endogene sau tulburări psihice de tip preinvolutiv; Grupa de vârstă cuprinsă între 51 și 60 de ani se caracterizează prin următoarele: interese psihosociale legate de criza de involuție (menopauză și andropauză), precum și de perspectiva pregătirii retragerii din activitatea profesională; factorii cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forma unor tulburări ale spiritului comunitar cu caracter generalizat, afectând structura, dinamica și evoluția psihosocială ale tuturor membrilor comunității umane respective. La baza acestor stări de dezechilibru stau două categorii de factori morbigenetici: a) factori morbigenetici de ordin comunitar sau endogeni, reprezentați prin: - o stare de dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interesează procesele de tip structural, dinamic sau relațional, fie în mod izolat, fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de dezechilibre psihosociale ale comunităților umane astfel: - dezechilibre psihosociale de tip reactiv; - dezechilibre psihosociale de tip endogen. Mecanismele care stau la baza tulburărilor psihosociale menționate constau în: - scăderea coeziunii grupului comunitar-uman, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel, M. Minovici, M. Quidu, H.L.P. Resnik, E. Ringel, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la care facem referință. Boala psihică, la fel ca devianța și sociopatia, se definește în raport cu starea de normalitate. Boala psihică este anormalitatea clinică produsă fie de o tulburare somatică (leziuni organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei epidemii psihice de masă. La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]