613 matches
-
reconceptualizare la intervale regulate pentru a-i menține existența. Dacă e să mor fără urmaș, insula va pieri. Tu trebuie să-mi iei locul. — Spuneai că această cameră stă mărturie, spuse Vultur-în-Zbor. — Da, da, zise Grimus, trădând o urmă de enervare. Foarte bine. Gândește-te la un loc de pe insulă. Oricare. — Doar să mă gândesc la el? rosti Vultur-în-Zbor, întrebându-se ce avea să se mai întâmple. — Da. Gândește-te bine. în mintea lui Vultur-în-Zbor se contură imaginea casei lui Dolores
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
promisiuni pe care nu prea și le-a ținut. Când gura lui mi-a dat drumul, fierbeam de frustrare. De data asta, privirea lui era de-a dreptul perversă. Sper că asta te-a ajutat, am spus cu o ușoară enervare în voce. —N-aș vrea să profit de generozitatea ta, spuse el cu viclenie. Dar, dacă nu te-ar deranja, aș mai încerca încă o singură dată... Poate ar ajuta dacă aș îngenunchea și eu, am sugerat, urmând vorba cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de sus a corpului. —Bună, i-am spus, pupând-o. Ce bei? —Vin alb. M-am uitat în jurul meu. — Credeam că vine și Helen. Ochii lui Janey au rămas la fel de mari ca de obicei, însă buzele i se strânseră a enervare. — S-a dus jos când am venit, să vadă dacă este vreun cunoscut de-al ei. Asta era acum douăzeci de minute. —Înțeleg. M-am îndreptat către bar și am comandat băuturile de la splendida creație a naturii, de sex nedefinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Bibliotecă. I-am dus dorul, constatam apropiindu-mă de ea, ca de o prezență absentă o vreme. Mi-a intrat în sânge, cu amăgirile ei, cu viețile care se oferă spre descifrare, cu micile mizerii ale zilelor de studiu, cu enervări din cauza toanelor uneia sau unuia, oameni de treabă în fond, dispuși la colaborare și care, mai mult decât orice altceva, se fac simțiți cu un devotament al solidarității. Suntem, în fond, solidari în această lume a Bibliotecii, respirăm același aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
comuniștii au făcut-o. Probabil cei care azi își scriu memoriile sau își îngrijesc afacerile de prosperi capitaliști... Timpi morți, așteptând colecțiile de ziare solicitate. Lenea din Bibliotecă pogoară și în gând, mortifică așteptarea. O plasă de păianjen te-nvăluie, transformând enervarea incipientă în sentiment al zădărniciei, al neputinței. Mai cumplit decât supunerea față de destin e sentimentul acesta vâscos că timpul tău, clipele tale se duc aiurea din lenea unor slujbași, mânuitori sau mai știu eu ce inși. Plictisul lor ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tablă, trapezul Înalt cu baza mare În jos nu putea fi decât toporul despre care el tot auzise vorbindu-se În jurul lui În timp ce se apropia de o victorie sigură asupra lui Mușu. Profesorul Încă nu se decisese să-și arate enervarea, poate nici nu se enervase. Era doar curios să afle răspunsul elevului Zare. Liniștea care se prelungi până aproape de limita minutului fu spartă Însă de o Întrebare și nu de un răspuns: — Tovarășe profesor, dumneavoastră vorbiți de aceste obiecte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la rubrica INDIFERENT. Astfel obținem 4 rubrici plus una pentru INDIFERENT. După câteva ședințe de autoanaliză și reflecție vom reuși să corelăm fiecare defect cu elementul elementul la care se încadrează. Exemplu: la ELEMENTUL FOC vom nota: gelozie, ură, răzbunare, enervare, irascibilitate, furie, manifestări autoritare-dure, diverse patimi, invidie, aroganță, tendințe de autodistrugere. La ELEMENTUL AER vom nota: superficialitate, laudă, exagerare, bârfă, neglijență, lipsa focalizării mentale, pripeală/repezeală, naivitate. La ELEMENTUL APĂ vom nota: indiferență, atitudine flegmatică/insolentă, răceală afectivă, conformism, nestatornicie
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
răstit la mine: —Ce mă-ta vrei? Nu vezi că sunt ocupat? Nu era Philip. N-avea accent britanic, nici maxilar dăltuit, nici zâmbet gen am-fost-unbăiat-foarte-rău. Spre marea mea surpriză, fața care se holba la mine, contorsionată de furie și enervare, aparținea altcuiva pe care-l cunoșteam bine: Avery. Falca Îi căzu când mă observă. —Bette, șopti el. —Avery? Nu mă puteam mișca, nu puteam gândi, nu puteam găsi nimic adecvat de spus. Eram vag conștientă că fata ne fixa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Numai el știa... Speriată, hangița și-a dus mâinile la ochi și a început să plângă. Știa unde s-a dus băiatul... „De-acum nu-l voi mai vedea. Doar cine știe când și cum...” Străinul, cu vădite semne de enervare, a privit mustrător la jandar, gratulându-l: „Halal om de ordine ești!” Apoi a poruncit vizitiului: „Nu ne oprim decât în pădure, pe malul râpei unde am fost în zori... Mână!” Nu a durat prea multă vreme și se aflau deja
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
La ușă se auzi o bătaie discretă și comandantul gărzii intră, Înclinându-se. - Luminăția ta, Ali beg nu poate fi găsit. Am aflat că a fost trimis la Dunăre, cu o misiune secretă. - O misiune secretă? spuse sultanul cu o enervare crescândă. Ce misiune secretă? Eu nu l-am trimis nicăieri! - A fost trimis de Cei Patru, luminăția ta, și doar ei știu unde se află... știau, adică... Ștefănel Îl privi pe Mahomed cu Înțeles. Era dovada că Ali se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
din Kitsunezaka, iar acum, Katsuie rătăcea, în tăcere, pe coridoarele clădirii, privind spre poarta templului. — Shichiza încă nu s-a întors? îi întreba el, de nenumărate ori, pe vasalii apropiați. E deja seară, nu-i așa? Pe măsură ce se lăsa asfințitul, enervarea lui Katsuie creștea. Soarele în amurg își arunca razele pe clopotniță. — A venit Seniorul Yadoya! Acesta fu mesajul transmis de luptătorul postat la poarta templului. — Ce s-a întâmplat? întrebă, neliniștit, Katsuie. Omul vorbi cu sinceritate. La început, Genba refuzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
gândesc măcar la el, mi se pune un nod În stomac. Dar chiar trebuie să-și ia expresia asta de demnitate rănită ? O privire de genul m-ai-rănit-de-moarte-dar-sunt-un-tip-atât-de-drăguț-că-te-iert. Însă, treptat, simt că sentimentul de vină care mă copleșește e Înlocuit de enervarea cea mai sinceră. — Am venit doar, spune Într-un final, fiindcă ne pusesem pe listă Împreună la standul Pimm, de Ziua Angajaților În Familie. Evident, când am făcut asta, credeam că vom fi... Se oprește, arătând și mai rănit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
eficiența. Dacă aș putea obține aceeași eficiență în toate proiectele mele! Ea începe să se gândească la a-l angaja pe comandantul Dee și pentru alte treburi. Nu te amăgi singură. Mao se ține de falca umflată și vorbește cu enervare. Nu ești cine crezi că ești. Adevărul e că nimeni nu ți-ar accepta ordinele, dacă nu ar vedea umbra mea! Când Wu Fa-xian, comandantul suprem al forțelor aviatice, îți răspunde la telefon, el e cu ochii la scaunul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
bună că eu ți-s mamă! Nu, nu glumește! Chiar nu te-a recunoscut, sărmana de ea! În ce hal a adus-o bătrânețea, dacă nu-și dă seama că a ta este vocea asta care tremură de nerăbdare, de enervare. — Cum altfel vrei să-ți spun? Niciodată nu ți-am spus decât mamă! — Trebuie să fii bolnav, tare bolnav, sărmanul de tine, dacă habar nu ai când ești treaz, când visezi, lucruri atât de simple pe care și un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
scaun lovit: al lui. A Încercat să se Îndepărteze de planturoasa statuie a Dianei, ca să o vadă mai bine pe solistă: rusoaica Mullova. Zâmbetul satisfăcut al Christei: știuse dinainte că are să se lovească de scaun. Îi presimte mișcările, vorbele, gesturile, enervările, stă la pândă, Înainte ca el să le schițeze. Încearcă să intervină, să-i sugereze altele. Iluzia că ne-am cunoaște, dacă stăm alături. * El o privește acum pe violonista care se Înclină: firesc, grațios, distant. De la cine mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tot sunt grăbite, ca să mă gratuleze și să-mi transmită invitații pe care aveam de gând să le evit. Iar sala... * Poate l-a Înviorat muzica. Poate oboseala prea mare din ultima săptămână l-a mobilizat. Sau poate e doar enervarea care urcă În el pe măsură ce povestirea lui se apropie de momentul neplăcut. Hai, lasă asta, Îi vine să-și spună, ca atunci când Îl obsedează o gafă, hai, lasă asta, dar e prea târziu să mai repare ceva. Sau să uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se făcuse târziu, la ora aceea nici picior de admirator, eram doar eu, cu vărul Victor. Am urcat pe urmă În camera mea. Am avut o noapte foarte neplăcută, cu dureri de cap și greutăți În respirație, poate rinita, poate enervarea, poate amândouă. Cum nu m-am simțit bine, a doua zi nu am ieșit deloc! Mi-au adus câteva ceaiuri sălcii, dar mă simțeam atât de sfârșit, că nu am putut Înghiți nimic. Nu mi-ai spus până acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
au simbolizat fidelitatea. Aproape toți monarhii lumii au fost reprezentați de pictori împreună cu câinii lor. Vă asigur că va ieși un portret deosebit. Acum o să vă rog să luați loc acolo, lângă fereastră. Toinette simți că începe să tremure de enervare. Nici nu se clinti. Ea își dorea acea eșarfă. Numai acea eșarfă. ― Dar știți, într-un fel, constat că modelul acesta din tablou vă seamănă. Oricum, am senzația că o cunosc, deși... ― Nu cred că ați avut plăcerea asta, contesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
face parte din categoria aceea nesuferită de oameni care vor, cu tot dinadinsul, să exaspereze un biet cățeluș de rasă purăuuăuuăuu... mic, drăgălaș și cu blana mătăsoasăuuăuuăuu. Și Bichon continuă să urle prelung și jalnic, sfidând mai întâi mirarea, apoi enervarea, ba chiar și furia plină de ură pentru întreaga specie canină din privirile stăpânului său. PAGINĂ NOUĂ 23 În ultimul timp, prințul primise tot felul de informații, dar încă nu putea să spună cu certitudine dacă femeia zărită de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu sunt sigură c-aș fi în stare de așa ceva. Așa mi-am zis și eu, a fost de acord Julia. Dar teoria este că dacă înlături fricțiunile, atunci subterfugiile nu mai sunt necesare, ceea ce înseamnă că orice pericol sau enervare dispare. Voilà! Amenințarea se risipește. Și chiar așa s-a întâmplat? a întrebat Alison neîncrezătoare, simțind că-i vine să vomite la gândul de la împărți pâinea cu Sofia. Da. De fapt, fosta s-a decis să se mute în Franța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Dar acum își dădea seama că fosta nevastă era departe de a ajunge în punctul ăla. Asta dacă avea să ajungă vreodată acolo. Alison era acum sigură că fosta soție a lui Luca avea să fie un factor major de enervare încă mulți ani de-atunci înainte - asta fusese și promisiunea pe care Sofia i-o făcuse. Pe Alison a început s-o încerce teama că prin vizita abia încheiată nu reușise decât să înrăutățească situația. Ceea ce ridica întrebarea - și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
neveste în timp ce ea o bârfea. Ce ironic! — Atunci era deja gravidă în șase luni. James a dat din cap. Da, era. Julia a clătinat încet din cap. Îi venea greu să priceapă ceea ce auzea. Deborah fusese întotdeauna o sursă de enervare, dar niciodată, nici în cele mai urâte vise, Julia nu-și închipuise că James o să se mai culce cu ea. Tipa era mult prea banală, prea plicticoasă ca măcar să apară pe radarul Juliei ca o potențială amenințare de natură sexuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Înainte de a trage, le poruncește străjilor să dea drumul prizonierului. Nu poate, fără a risca să-și rănească propriii soldați, să tragă asupra unui om legat. Oricum, nu se teme de nimic, nu și-a greșit niciodată ținta. Să fie enervarea, graba, greutatea de a trage de la o distanță atât de mică? Oricum, Iusuf nu este atins, sultanul n-are timp să slobozească o a doua săgeată, iar prizonierul se năpustește asupra lui. Și Alp Arslan, care nu se poate apăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dormita gâfâind în așteptarea deschiderii ședinței. Trecuse de cinci și jos, în incintă, numai câțiva deputați obscuri și plictisiți căscau cu gravitate de mameluci. Tribunele însă gemeau de lume. Un redactor tinerel, plimbîndu-și privirea peste fețele înroșite de curiozitate și enervare, remarcă diplomatic: ― Numai moșieri și arendași în tribune... Parcă discursurile de aici o să-i apere de furia țăranilor! Titu Herdelea știa că noutăți numai jos, în culoare, ar putea auzi. Dar el venea rar la Cameră și nu îndrăznea să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi năzărit, că altfel e foarte de treabă și așezat, și harnic, fruntea flăcăilor, dar nevoile mai sucesc mintea multora și-i înfierbîntă când nici cu gândul n-ai gândi. Numai căpitanul Corbuleanu îngălbenise și-și mușca buzele într-o enervare de frică și nehotărâre; el crezuse că răcnetele flăcăului vor dezlănțui pe loc răzmerița, dacă cumva n-o fi chiar semnalul dinainte stabilit de țăranii conspiratori. Prefectul, după ce se potoli incidentul, își zise în sine că și-a făcut datoria
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]