1,638 matches
-
în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
împotriva acestei civilizații. Totul părea să meargă spre bine, nu-i așa? Generația noastră trebuia să fie una de oameni integrați? Dar iată, de fapt, cum stau lucrurile. Destinului de executives noi îi opunem nebunia. Creăm noi valori religioase în entropia burgheză, chiar în momentul în care aceasta devenea perfect laică și hedonistă. Și o facem cu zgomot și cu violență revoluționară (o violență a celor non-violenți!), deoarece critica noastră la adresa societății este totală și intransigentă”. Nu cred că, dacă ar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de laicitate reprezintă o „nouă valoare” născută în entropia burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este pe cale de dispariție, ea supraviețuind doar ca produs natural la un macronivel de consum și ca formă de folclor ce încă mai poate fi exploatată. Dar scopul acestui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
istorie create de către civilizația tehnologică un potențial miraculos de răscumpărare și de regenerare. Ei sunt convinși că acest plan diabolic al burgheziei care tinde să reducă întregul univers, inclusiv muncitorii, la sine însăși va duce în final la explozia unei entropii astfel construite, iar ultima scânteie a conștiinței muncitorești va fi capabilă în acel moment să facă să renască din propria-i cenușă lumea explodată (din propria-i vină) printr-un fel de palingeneză (vechi vis burghezo-creștin al comuniștilor ne-muncitori
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Moduri de gândire, București, 1987; Provocarea științei, București, 1988; Invenție și descoperire, București, 1989; The Logical and Semiotic Status of the Canonic Formula of Myth, Québec, 1993. Repere bibliografice: Matei Călinescu, „Poetica matematică”, RL, 1970, 35; Matei Călinescu, Poezie și entropie, RL, 1970, 36; Nicolae Manolescu, „Poetica matematică”, CNT, 1970, 37; Ov. S. Crohmălniceanu, „Poetica matematică”, RL, 1970, 42; Sorin Stati, Un record dublu: „Poetica matematică”, RMB, 1970, 8086; Lucian Raicu, „Poetica matematică”, FLC, 1970, 803; Alexandra Indrieș, Rigurosul inefabil, O
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Jess Își face de lucru cu medalionul Tiffany, În formă de boabă de fasole, de la mine. Ea nu se joacă niciodată cu medalionul Tiffany. O, Doamne. Îi place de el! — Încerc să aplic teoria prăbușirii hiper-realităților la teza mea despre entropia societății capitaliste postmoderne, Își Întări Tom cuvintele cu un gest din cap. E fantastic! Amîndoi arată bine, Între ei văd că există deja o anume chimie și amîndoi vorbesc engleza, doar că folosesc cuvintele În niște alăturări ciudate, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai toate povestirile sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide însă și cu happy end-ul. Inconsecvențele, mici falii sufletești trezesc un „freamăt al zădărniciei”. Spațiul delimitează și închide ca într-un cerc apăsător, malefic, ecoul vocilor (și vieților), acutizând
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
de variație etc.), M. se ocupă de caracteristicile limbajului poetic: bogăția, varietatea și excentricitatea vocabularului, lungimea frazei, metrul și prozodia ș.a. Sunt analizate posibilitățile oferite de teoria informației: cercetarea anumitor aspecte particulare ale limbajului poetic prin utilizarea noțiunilor de cod, entropie, cantitate de informație, flux informațional și, în același timp, crearea de modele informaționale ale funcționării limbajului liric. Simularea și prelucrarea pe calculator a operelor literare este un alt domeniu luat în considerare. În afara unor operații auxiliare, de bibliografie și colaționare
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
role transcendence: A sex role strain analysis”, în Psychology of Women Quarterly, 3. Gelles, R. (1997), Intimate Violence in Family, Sage Publications, Thousand Oaks. Gelles, R., Cornell, J. (1990), Intimate Violence in Families, Sage, Newbury Park. Georgescu-Roegen, N., (1979), Legea entropiei și procesul economic, Editura Politică, București. Ghiglione, R., Matalon, B. (1978), Les enquêtes sociologiques, Armand Collin, Paris. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Girard, A. (1974), La choix du conjoint, PUF, Paris. Glaude, M., Singley, F. (1986), „L’organisation
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cerurilor și a pământului - un act de o eficiență perfectă. Eficiența s-a metamorfozat În forma curentă spre finalul secolului al XIX-lea. Oameni de știință și ingineri lucrau În noul domeniu al termodinamicii, măsurând energia produsă, energia consumată și entropia În mașini. Ei au redefinit eficiența, transformând-o Într-un parametru pur mecanic. De acum Încolo, eficiența va fi considerată ca produsul maxim care poate fi obținut Într-un timp minim, cu o forță de muncă, o energie și un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care să deschidă receptorul spre interpretarea mesajului. Astfel, profesorul care dorește să transmită un mesaj despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că filtrarea poate fi o sursă importantă de conflicte observabile la nivelul mesajului și al vehiculării acestuia între emițător și receptor. În aceeași ordine de idei, putem observa și ceea ce în literatura de specialitate este numit drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, p. 201); în timpul proceselor numite de Paul Lazarfeld receptare, interpretare, sumarizare și emisie spre alți receptori, entropia poate constitui o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, p. 201); în timpul proceselor numite de Paul Lazarfeld receptare, interpretare, sumarizare și emisie spre alți receptori, entropia poate constitui o barieră de comunicare, dar și un factor de progres comunicațional (întrunind nevoile de adaptare și flexibilizare a informației). Urmărind același raționament, putem spune că și între cele patru tipuri de mesaj prezentate mai sus există fenomene de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al grupului educațional în parte. Printre strategiile concrete care se pot aplica sugerăm: - varierea resurselor și adaptabilitatea grupului (resurse mai puține pentru a efectua o activitate, specializarea unor roluri); - schimbarea rolurilor în echipă prin rotații diverse (introducerea unei stări de entropie în grup, de dezarmonie prin inabilitarea unor persoane pentru rolurile pe care le dețin; ulterior, persoanele își cristalizează dimensiunea rolului, grupul se stabilizează și se profesionalizează); - constituirea unor criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar fi că actul artistic presupune totdeauna un „celălalt”, un adresant. Premisa este falacioasă, dar poate funcționa în limite rezonabile: arta modernă occidentală, determinată de un capitalism alienant, este expresia imposibilității comunicării, scrie S. ipostaziind alegoric prima paradigmă. Citând cazul entropiei în artă, prin Norbert Wiener sau prin Max Dvořak, eseistul o deduce pe a doua, cea a supralicitării patrimoniului existent (academism, naturalism, formalismul lui Paul Klee, manierism), și invocă o serie de teoreticieni ai artei (Weidlé, Sedlmayr) și critici (Croce
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
fi privită ca disciplină ce are însușirea de a fi în același timp atât știință cât și metodă utilizată în multe alte științe. Complexitatea manifestărilor lumii înconjurătoare a impus o optică informațională asupra statisticii, optică ce are la bază teoria entropiei lui Shannon, teoria energiei informaționale a lui Onicescu, teoria corelației informaționale. Depășirea stadiului descriptiv, al simplei metode cantitative, a însemnat, istoric vorbind, deplasarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenului și obținerea de concluzii inductive, pe baza observațiilor empirice. Această
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
poet. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Turcea. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești (1957-1963) și este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1968). Debutează cu versuri în 1966 la „Amfiteatru”, iar editorial în 1970, cu Entropia. Face parte din grupul oniric, alături de Leonid Dimov, D. Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a., participând la faimoasa masă rotundă găzduită de revista „Amfiteatru” în 1968. Moare de o boală incurabilă la un an după publicarea celui de-al doilea volum, Epifania
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
incurabilă la un an după publicarea celui de-al doilea volum, Epifania (1978), lăsând în manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
în portocală/ vom face orgii cu ziua egală.” (Dezastre, III). Al doilea volum al lui T., Epifania, subintitulat „o căutare a treptelor”, este mult mai eterogen, încercând să aproximeze poetic „treptele” convertirii spirituale. O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
alexandrin cu un curios (și autentic) simț al tragicului. Jocul merge spre ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu [...], cu absurdități calculate și moliciuni de poet fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7; Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991. Repere bibliografice: Virgil Mazilescu, Eterna reîntoarcere a poetului, RL, 1970, 47; Laurențiu Ulici, „Entropia”, CNT, 1970, 48; Nicolae Manolescu, „Entropia”, CNT, 1971, 7; Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46; Ioan Alexandru, „Epifania”, LCF, 1979, 14
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
matematică a haosului, dezvoltată în mod specific de Ilya Prigogine. Doll a fost fascinat mai ales de „marea alianță” reușită de acesta între fizică și biologie; în esență, este vorba despre concilierea celui de-al doilea principiu al termodinamicii (legea entropiei) cu legile dezvoltării organismelor și evoluției viețuitoarelor, ceea ce a dus la vestita teorie a „nașterii ordinii din haos”, care compatibilizează dezorganizarea (entropică) cu organizarea (negentropică). Doll jr. crede că viziunea lui Prigogine este noul fundament al gândirii postmoderniste. Ea ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întotdeauna supus hazardului, constituie și substanța versurilor din Zaruri de apă (1999). Dar registrul imagistic se modifică și, de asemenea, sintaxa poetică. Metaforele, abstracte și oarecum reci la început, devin mai concentrate și mai sensibile. Stihurile, arborescente inițial, își diminuează entropia, urmând, în șerpuirea multiplă a ingambamentelor, paradigmele semantice ale textului. Dintre ele, cu precădere Eros și Thanatos, această asociere bipolară, fundamentală pentru poezia lui P., se manifestă ca o figură de sursă expresionistă. SCRIERI: Lebede ale puterii, București, 1972; Obelisc
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]