9,846 matches
-
proiectul său de marketing. Cum despre expoziția de pictură am vorbit la timpul potrivit, în ceea ce o privește pe cealaltă, de grafică, prima întrebare pe care privitorul și-o pune este aceea a continuității; adică în ce măsură ea prelungește sau diversifică enunțurile deja făcute. La prima vedere, tentația de a spune că lucrările de grafică se înscriu în registrul deja cunoscut prin pictura sa, că problematica lor estetică și realizarea lor expresivă nu diferă fundamental, este una puternică și legitimă în același
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
ale limbajului politic cu elogii - să ne închipuim cum ar fi trebuit să fie, în anii '80, un eventual capitol dedicat discursurilor lui Ceaușescu?! De altfel, cenzura însăși accepta acest principiu, sănătos și pentru ea: în cazuri foarte clare, orice enunț devine subversiv, căci aserțiunea neutră e simțită ca o aluzie, iar cea laudativă apare ca o parodie. în schemele citate nu intra întotdeauna nici limbajul jurnalistic: cu justificarea că are o prea mare diversitate interioară (între editorial, reportaj și cronica
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536). Foarte răspîndit e procedeul dublării sinonimice - "Mai întîi și la-nceput / Te cuprind și te sărut, / Mai întîi și mai de toate, / îți trimet, puiule, carte". Formula finală descrie adesea tocmai oprirea
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
puternică amprentă regională. Iar izolarea sa la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și la o demonstrație consolidată cu încă un exemplu convingător că orizontul plasticii transilvane are un metabolism propriu. Că marile sale argumente sînt trăirea intensă, dezavuarea subtilităților de recuzită, priza puternică la materie și o anumită violență a expresiei. Faptele
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
nici de popularitatea produsului; destul de repede, mulți vorbitori nu mai știu la ce obiect anume se făcea publicitate prin textul pe care și-l amintesc în schimb foarte bine. Cel mai mare succes l-au avut în ultimii ani cîteva enunțuri din publicitatea audio-vizuală, din spoturi de televiziune, reprezentînd în genere replici de dialog, enunțuri cu funcție pragmatică. Pătrunderea în limba curentă e confirmată de folosirea lor nu pentru a evoca mesajul publicitar respectiv, ci în cu totul alte contexte. Printre
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
anume se făcea publicitate prin textul pe care și-l amintesc în schimb foarte bine. Cel mai mare succes l-au avut în ultimii ani cîteva enunțuri din publicitatea audio-vizuală, din spoturi de televiziune, reprezentînd în genere replici de dialog, enunțuri cu funcție pragmatică. Pătrunderea în limba curentă e confirmată de folosirea lor nu pentru a evoca mesajul publicitar respectiv, ci în cu totul alte contexte. Printre primele succese ale publicității românești cu intenție umoristică și autenticitate lingvistică, replica "Nu mă
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
surzilor) bine reprezentat și în folclorul românesc. La începuturile anilor �90 a avut un succes destul de mare și formula "V-am prins, vrăjitoarelor!", care o oferit unei exclamații de uz frecvent ("v-am prins!") un adaos mai curînd absurd. Unele enunțuri au rămas în uz tocmai prin devierea lor lingvistică, prin anormalitatea formulării stîngace: "Prietenii știu de ce", " Perfect pentru familia mea". Persistența s-a datorat și capacității de adaptare a enunțurilor la situații comunicative foarte diferite: "Prietenii știu de ce" poate funcționa
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
frecvent ("v-am prins!") un adaos mai curînd absurd. Unele enunțuri au rămas în uz tocmai prin devierea lor lingvistică, prin anormalitatea formulării stîngace: "Prietenii știu de ce", " Perfect pentru familia mea". Persistența s-a datorat și capacității de adaptare a enunțurilor la situații comunicative foarte diferite: "Prietenii știu de ce" poate funcționa ca un substitut general de cauzalitate, ca un refuz de a furniza explicații și mai ales ca o aluzie, în vreme ce referirea la prieteni rămîne derutantă și nemotivată. "Perfect pentru familia
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
marmota învelea ciocolata în staniol...ť" (FanClub Forum); "dacă zice cineva aberații, i se mai zice: Ťda, da... și marmota învelea ciocolata în staniolť" (utilizatori.ro). Provine din dialogul unui clip tradus în română; de fapt, extinderea actuală transformă un enunț narativ în replica - rămasă subînțeleasă în mesajul publicitar - a interlocutorului care îl aprobă ironic: "Da, da...". La prima vedere e ciudat ca o replică atît de lungă și nefirească să devină clișeu lingvistic și formulă la modă. De fapt, ea
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
existente: alături de exclamații familiare (ei, aș!, sanchi! aiurea!) și de expresii figurate argotice (las-o jos că măcăne! ), poate fi amintită formula ironică "uite-așa o barbă-avea, și-uite-așa și-o pieptăna", în care apar imperfectul narativ și tonul de basm. Enunțul publicitar a intrat în acest tipar, căruia i-a adăugat exotismul situației și al lexicului: marmota și staniolul au puține în comun cu universul tradițional al poveștilor autohtone, dar tocmai de aceea alăturarea lor într-o replică creează absurdul necesar
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
și iarăși la lume date". Exemplele de mai sus arată că succesul lingvistic al publicității are de-a face mai curînd cu gratuitatea artistică decît cu eficiența comunicării practice. Nu îndemnul la cumpărare sau consum rămîne din mesajele publicitare, ci enunțul de comică absurditate.
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
inserturile teoretice și conceptualizările, chiar și joculare, fracturând discursul literar a cărui evenimențialitate devine un fel de anecdotică de gen. Cartea este, astfel, subminată din ambele sensuri. Ca eseu, fragmentele așa-zis teoretice rămân niște ipoteze de lucru sau doar enunțuri conclusive (excepție face capitolul Where have all the heroes gone?, la bază o ingenioasă comunicare despre masculinitate și vampirism pornind de la romanul lui Stoker), iar ca literatură textul nu apucă să se desfășoare liber, să seducă în afara constrângerilor de natură
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
de-a dreptul insalubru al politicului, nu este nici una didactică, și nici una misionară, ci una ludică și necruțătoare în același timp. Și poate că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un real ce pendulează incontinent între substanță și fantasmă, transformă observația lui Capșa în viziune, iar textului denotativ îi deconspiră structuri poematice. Puse cap la cap, aceste povești camuflate cu trenuri absurde
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
înseamnă verdicte "nemestecate", păstrate "peste mode și timp/ Olimp", ci însușirea unei metode. Cititor atent, "pe puncte", Lovinescu abandonează, în articolele "aplicate", tonul degajat-eseistic din luările de poziție generale, pentru a construi cîte un profil. Începe, de obicei, cu un enunț "acoperitor", percutant, care-i permite libertate de mișcare: "Literatura poate avea o acțiune determinantă asupra spiritului public"; Problema supraviețuirii este neliniștitoare pentru orice scriitor, sau "Mari zguduiri revoluționare ne-au dat "drepturile omului"".Îl ajută să convingă, uneori, chiar și
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț: prin "trist" se poate înțelege și "grav" - omul de la țară, în contact cu peisajul în modificare rapidă și cu animalele alertate de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
poate avea vreun efect în acest mileniu. Cărtărescu și Nedelciu au luptat în felul lor tocmai pentru această descentralizare a literaturii. Dacă ierarhiile verticale nu mai pot fi resuscitate, lui Sorin Alexandrescu îi rămîn analogiile din paradigma istorică. Din acest enunț cu multe nuanțe ironice putem deduce că invocarea modelelor nu vine dintr-un tip de retorică desuet, ci dintr-un spirit vesel-trist foarte mobil, care jonglează cu posibilitățile, cu virtualitățile. Chiar dacă vorbește despre lucruri foarte serioase, peste tot plutește aerul
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice". Partea pur informativă a enunțului e permanent însoțită de mărci ale evaluării negative: disciplina doar "încearcă", normele etice sînt "abstracte", subtilitățile și abilitatea implică intenții de înșelare; acuzațiile cele mai dure privesc conținuturile, în formulările "să justifice unele practici imorale" și "teze false sau îndoielnice
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
perpetuează incredibile erori de tastare. Cum asemenea lucrări abundă în neologisme și termeni de specialitate, forma greșită � ca în �atmosfera macambră� sau în �folosirea iambului alternând cu peronul și antibracul� - riscă să nu fie recunoscută și corectată de elev. În enunțul Poetul se simte coborât din acest punct de vedere pe o treaptă subumană de început al existențianismului� (e vorba despre Bacovia, Lacustră) eroarea �de bătaie� nu e cel mai grav lucru: chiar după refacerea cuvîntului �existențialism�, nepotrivirea semantică cu contextul
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
să fie al său. Literatura își arogă încă o dată dreptul de a fi deschisă, haotică, fantezistă. Se exersează reîntoarcerea la „mare, moarte și iubire”, se urmează căile sugerate de poezie, mereu aflată - grație lapidarității și ambiguității înalte și încăpătoare a enunțurilor sale - cu un pas înaintea celorlalte specii în sondarea de sine a ființei. Nu e de mirare că pentru Lars Saabye Christensen rețeta succesului stă în combinarea povestirii cu poezia. Abordarea realistă ține aproape de cea suprarealistă, investigația psihologică nu e
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
mult situația economică și socială din viitor. Boc aplică soluții vechi de peste 30 de ani pentru ieșirea din criză În România s-a lansat o ideologie unică în Europa, cu o viziune proprie, atât ca amploare, cât mai ales cu enunțuri extrem de tăioase. Sunt respinse principiile pe care se fundamentează statul social de mai mult de un secol. România este singura țară care a preluat public, la 30 de ani diferență, tema ideologiei thatcheriste împinsă spre extremul său. Este vorba despre
STUDIU: Boc scindează societatea românească, aplicând politica lui Margaret Thatcher, veche de peste 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/26899_a_28224]
-
și comunicare. La această primă probă a Evaluării Naționale pentru clasa a VI-a, elevii au avut de răspuns la 10 exerciții în limba română și prima limbă străină studiată în școală, respectiv engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană: de formulat enunțuri în cele două limbi, de extras idei prin texte, dar și de explicat mesaje cuprinse în textele date. Testul a durat 60 de minute și a avut rolul de a verifica nivelul cunoștințelor de Limba română și de la prima limbă
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Subiecte la Limbă şi comunicare, clasa a VI-a by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25830_a_27155]
-
nonconformismului urmuzian, și alta a biografismului firesc, lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă ipostazele se arcuiește grija unei comunicări cu tentă și detentă morfo-sintactică îndeajuns de supravegheată, poate prea intenționat supravegheată la nivelul fiecărui enunț în parte. Toate, dar absolut toate enunțurile din prima parte, se ipostaziază în fața lui non sau anti. De aceea, încărcătura formulărilor este locuită de cele mai îndrăznețe asocieri lexicale care jubilează, totuși, în cămașa lor de forță, pentru a da
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă ipostazele se arcuiește grija unei comunicări cu tentă și detentă morfo-sintactică îndeajuns de supravegheată, poate prea intenționat supravegheată la nivelul fiecărui enunț în parte. Toate, dar absolut toate enunțurile din prima parte, se ipostaziază în fața lui non sau anti. De aceea, încărcătura formulărilor este locuită de cele mai îndrăznețe asocieri lexicale care jubilează, totuși, în cămașa lor de forță, pentru a da o coerență, un sens și o cursivitate
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
stranii forțe distruc tive.(...) M-am tras pe marginea scaunului. Am întins un pi cior. Am pipăit ghetele primarului orașului și, încetișor, le-am adus spre mine. Și abia după aceea, am încremenit de spaimă”. Pentru scriitorul de analiză psihologică, enunțul „am în cremenit de spaimă” îl va conduce la formularea de decizii, luând în calcul factorii perturbatori, pornind de la incon știent, urcând spre rațional și reechilibrare în forma normală a existenței. Încrengăturile manifeste ale inconștientului descris de Dostoievski vin de la
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
la triada propusă de Hegel, antiteza ocupă treapta a conștiința unei evaluări cumpănite, drepte. Deci, judecată de doua).valoare Cine poate ști cum ar fi arătat un poem întreg al lui Iorga, având încastrată această cugetare Oricum, luat în sine, enunțul rămâne elevat, atingând limite filosofice. Iar prin semnul mirării îi dă un aer de solemnitate. Alternanța viață/moarte merită reprezentată de fiecare în parte. Ba, responsabilitatea de încărcătură a celor două sfere Înaintea oricărui comentariu, se cuvine invocat poemul semantice
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]