7,679 matches
-
spre pesimism. Dar nici frazarea, nici modul de abordare nu coincid, lucru evident chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul originar, subiect absent din Underhill. În fine, aceasta doar enunță, într-un succint comentariu la un citat din Wiliam James, înclinația spre pesimism, în timp ce Nae Ionescu se oprește pe larg asupra pesimismului, comparând modul în care el se manifestă în buddhism și creștinism. În cel de-al doilea caz: definirea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate, în capitolul „Mysticism and symbolism“, Underhill enunță doar, într-un simplu paragraf, faptul că experiența mistică nu poate fi descrisă direct prin exprimarea umană, dominată de imagistica spațială, și trebuie deci exprimată simbolic, aluziv, sugestiv. Nae Ionescu, în schimb, compară limbajul logic convențional cu cel simbolic, discută
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la Nae Ionescu „n-o urmează riguros“ pe cea din manualul lui Underhill nu pentru că cel dintâi ar fi avut o „presupusă originalitate“, ci pentru că, ținându-și prelegerile fără un curs scris sau fără notițe, el nu putea decât să enunțe ceea ce își aducea aminte. Aici Marta Petreu se dovedește fericita posesoare a unor informații ce pot fi dobândite doar prin facultăți metapsihice. Grație unor metode pe care, în mod firesc, nu ni le poate dezvălui, ea reușește să afle intențiile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
numai lucrul ca rezultat, dar, pentru bucuria dumitale proprie, să folosești însuși procesul de soluționare a unui anumit rezultat, te interesează foarte puțin dacă ești sau nu original. Este, desigur, altceva când ai luat dintr-o carte ceva și ai enunțat un anumit adevăr. Evident că, dacă ai luat adevărul acela și l-ai spus pur și simplu așa cum l-ai luat din carte, nu ești nici mai deștept, nici mai valoros, nici mai puțin valoros ca mai înainte. Dar dacă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
armonia vieții rurale, tot mai mulți citadini își regăsesc, astfel, echilibru fizic și psihic. Autenticitatea și ospitalitatea românească au făcut ca această formă de turism să fie prima care s-a ridicat la nivelul exigențelor turiștilor străini, după 1989. Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
președinte al S.U.A. (1817 1825), în anul 1823, cu mesajul scurt și clar "America este a americanilor" (în contextul în care Sfânta Alianță, coaliție a Marilor Puteri europene avea intenția de a interveni în revoluțiile din America Latină). Monroe și-a enunțat doctrina la 2 decembrie 1823, declarând: "Continentul american se dorește a fi liber și independent și nu are vocația de a fi colonizat de puterile europene". Așadar această doctrină nu numai că se opunea expansiunii europene pe continentul american, ci
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Argument Lucrarea de față, cu titlul “”, își propune să urmărească modul în care subiectul tragediei atrizilor, enunțat de Homer în Iliada, a fost reluat în antichitate mai întâi de Eschil, considerat întemeietorul tragediei ca operă de artă, de cvasi contemporanii săi, Sofocle și Euripide, apoi de teatrul secolului al XX-lea. Pornind de la premisa că tragicii greci
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
a lor la nivelul profan. Laicizate, degradate, completate, miturile se reîntâlnesc și în dramaturgia contemporană. III.1. Încercări în dramaturgia românească Teatrul veacului trecut cunoaște un reviriment al mitului antic și realizează câteva creații de incontestabilă valoare. Subiectul tragediei atrizilor enunțat de Homer va fi preluat de Eschil, Sofocle, Euripide, apoi de Seneca, mai târziu de Alfieri, Goethe, iar în epoca modernă de O`Neill, Sartre și alții. Lucrarea de față nu-și propune să prezinte toate operele contemporane care au
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
între ei. Aceea e o altă categorie, la care nu avem acces în actualul dispozitiv. Vulgaritățile verbale sunt interzise, în schimb orice coregrafie fizică incluzând umori și lichide interne e permisă, cu condiția să fie anun țată preventiv. Remus a enunțat, dându-și pe gât paharul, că după el eu aș avea nevoie de sprijin psihiatric; că el venise din curiozitate, pentru o prietenie reală - și afecțiune, dacă e cazul - sau, bine, pentru un futai colectiv; dar cu reguli el nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
legii amatorismului. CIO nu-i recunoaște drept amatori, pentru că ei dau lecții și deci trăiesc de pe urma sportului.”78 La Jocurile Olimpice de iarnă de la St. Moritz din 1948, „CIO a anulat rezultatele echipei de hochei A.H.A. (care ocupase locul IV), enunțând pe componenții săi drept jucători profesioniști.”79 La Sapporo în 1972, schiorul austriac Karl Schranz a fost exclus de la Jocuri. „Indiciile după care s-a ghidat forul olimpic la descalificarea lui 76 Mlodzikowski, G. - Umanismul ideilor care guvernează sportul internațional
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în primul sfert al clasamentului legat de satisfacția angajaților erau asociate cu o satisfacție a consumatorilor cu 39% mai mare decât media 105. Ce consecințe financiare, în cifre, are totuși brandul de angajator? Rămânem la argumentele pe care le-am enunțat la începutul acestei secțiuni, că cifrele sunt uneori supralicitate, dar vom aminti câteva date tocmai pentru a nu crea un dezechilibru. În fond, argumentele anunțate nu exclud importanța vitală pe care o au cifrele. Așadar, iată câteva exemple mai jos
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ei este bine marcată. Nu este limpede, însă, ce fel de carte avem în față. Este un studiu critic? Din cauza puținătății argumentărilor și a textului personal, putem ghici criticul mai ales din felul în care organizează materialul cules. Fiindcă, în loc să enunțe, de cele mai multe ori autoarea citează. În orice caz, volumul mare al informațiilor cuprinse în aceste pagini și structura inteligent organizată sunt atuurile care transformă cartea într-un instrument de informare foarte util și de încredere. Totuși, lipsa nuanțelor știrbește obiectivitatea
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
George. Desigur, edițiile colecționau proze lucrate cu mult înainte și - uneori - deja publicate în volum sau aiurea. Chiar și așa, însă, însumarea lor, ludică și totodată impecabilă filologic, nu își pierde cu nimic din strălucire. Felul în care misterul matein, enunțat explicit și în duh, și în literă, a fost respectat și amplificat de câțiva scriitori absolut creditabili, e oricând demn de urmărit cu lupa. O ceremonie a lecturii care iese în întâmpinarea unei alte ceremonii, a scrisului. Poate părea o
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
Virgil Mihaiu Studiul Relațiile culturale luso-române de Daniel Silva Perdigao a fost elaborat, ca lucrare de masterat la Universidade Aberta din Lisabona, în anul 1998. Deceniul scurs de atunci nu a alterat actualitatea ideilor enunțate de autor (născut la Porto în 1952, stabilit temporar în România prin anii 1960, absolvent al Facultății de Filosofie din București în 1975 și repatriat în aceeași perioadă, dar păstrându-și până azi sentimentele de afecțiune cvasifilială față de țara de
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
ipostaza de comentator gomos pe la cine știe ce revistă sau ziar în căutare de brațe de muncă disponibile. Sau poate îi va da Dumnezeu mintea de pe urmă și se va dedica activității literare, domeniu în care nu era chiar ultimul dintre novici. Enunț aceste fraze cu îngăduință și înțelegere, deși știu că-mi va primi cuvintele cu obișnuita aroganță - dacă nu va găsi cumva în ele un prilej de a-și reînnoi ura. Prin darea afară a șapte dintre cei care au construit
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
decât modelul maiorescian, este foarte actual. Prin ce? Printr-o serie de principii statornice ale criticii lovinesciene, la care ar fi folositor să reflecteze tinerii critici, dar nu numai ei. Care sunt principiile criticii lovinesciene, cele mai importante? Le-aș enunța cât mai pe scurt, cât mai concis. Multe dintre ele sunt cunoscute. Cel dintâi și cel mai important, extrem de presant de a fi luat ca exemplu, ar fi profesionalizarea criticii. Cred că E. Lovinescu este primul nostru critic profesionist. Nu
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
idei. Nu știu dacă l-a găsit. Nu l-a numit în orice caz, sau nu l-am găsit nici eu numit, întruchipat într-un reper. Reevaluarea impresionismului inițial era însă o necesitate. E. Lovinescu face bilanțuri pe care le enunță foarte interesant și sintetic la zece ani de critică, la douăzeci de ani de critică, la treizeci și la aproape patruzeci. Ultimul e un articol foarte sintetic, care se numește Cariera mea de critic, a fost citit la radio în
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
anii �90, oscilînd între un abstracționism ingenuu și un figurativ ludic, conturează o personalitate artistică profundă și complexă, al cărei nucleu se constituie din fuziunea unei prodigioase memorii arhaice cu enorma capacitate de emoție a copilăriei. O lume placentară, abia enunțată la nivelul figurației, născîndu-se ezitant din substanța cromatică și din tușa sincopată, trimite nemijlocit către miturile elementare ale vieții domestice, cu precădere spre cele din orizontul bestiariului rural. Cărțile poetului și două excepționale portrete în gips, realizate de Ion Nicodim
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
să își rostească numele și o ocupație pe care o consideră potrivită pentru ei, care îi definește. Începe primul elev, care se oferă voluntar sau în ordinea poziționăriii spațiale, următorul făcând același lucru, repetând în același timp numele și ocupația enunțată de cei dinaintea sa. Exercițiul poate avea diverse variante, solicitându-se ca în locul ocupației să se rostească o pasiune, un talent, o aptitudine sau o calitate personală. Exercițiile referitoare la conținuturile de asimilat pot fi realizate în echipe sau individual
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
conferință, în dorința de a stimula dialogul veritabil dintre câmpuri și dintre reprezentanții lor și de a identifica piste fertile de cercetare, care să se concretizeze în forme diferite: schimburi de experiență, proiecte de cercetare care să investigheze vasta problematică enunțată în statutul CISCER - "Tudor Vianu" ("În căutarea identității culturale europene"), volume de studii, ateliere etc. Rigoare și poezie Flexibilitatea și varietatea, dimensiunile dominante ale evenimentului, au fost prezente încă din prima zi, când au conferențiat la Sala Oglinzilor invitații de
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
este un argument valorizator pentru un scriitor din orice epocă, îndepărtată sau apropiată, dar cu atât mai mult pentru un scriitor de la sfârșitul secolului XX. Voi continua în numărul următor cu analizarea ce-lorlalte criterii de apreciere pe care le-am enunțat.
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
un ochi/ vag întredeschis și alb, cu șuvițe de vată/ în amândouă nările". Această modalitate poetică e adusă la perfecțiune în Simple ecouri, unde subtextul tragic dinamitează așezarea părelnic liniștită a cuvintelor ce compun relatarea unui fapt divers. Atunci când poetul enunță: "Cer de septembrie. Starea de sfâșiere,/ aparent nejustificată" și încheie, asemănător: "Dar nu de aici sfâșierea.// Nu de asta duhoarea de aer liber de-afară", înțelegem de ce Gheorghe Crăciun afirma că "Ioan Flora a rămas tot timpul un detectiv al
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
o dată un accent deosebit pe ceea ce reprezintă pentru cultura europeană, valori ca Eminescu și Petru Creția. Antologia de studii asupra lui Eminescu "plutonicul" și a "poeticii fantasticului", cuprinzînd și o selecție din poezia acestuia, cu scopul de a ilustra ideile enunțate în cele treisprezece studii semnate de Gisčle Vanhese ("Sur Eminescu plutonien. Poetique du fantastique", cu variantă și în italiană - "Su Eminescu plutonico. Poetica del fantastico - care dă și titlul cărții apărută sub egida Universității din Calabria, anul acesta -, "Sotto il
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
la averea Sybillei. Venirea pe lume a micuței Mira nu cimentează legătura. Dejan se lasă angrenat în afaceri dubioase, își reîntîlnește vechi amici care își conștientizează acut originea romă abia în străinătate. încă din eseul său despre Balcani teza era enunțată de autor: "}iganii servesc dorinței de exotic". Fata bogată ilustrează ideea relevînd și caracterul fatal al acestui "malentendu". Dejan nu mai suportă să fie condiționat material și social de Bille, să fie victima sindromului Pygmalion de care suferă iubita și
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]