716 matches
-
după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind de la definiția oferită de Foucault 11 enunțului și subliniind obligativitatea câmpului enunțiativ, am conceput (Cmeciu C. 2005a: 52-53) următoarea formă grafică a enunțului: * unitatea de bază = o performanță (non)verbală ("le dit") sau, în termenii lui Courtine, o secvență discursiva de referință (sdr) pe care o vom identifica cu o literă, un
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în cele din urmă ajungându-se la o potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul semio-narativ este guvernat de modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în structuri narative. * Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar, obiect vs semn; text vs discurs etc.). Mânuind acest cub rubik discursiv, semioticienii pot (des
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Ion Iliescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Discursul final al lui Ion Iliescu adresat alegătorilor este structurat pe șase scheme analitice construite (SAC), care vor condiționă operațiile enunțiative pe care se fundamentează cele trei scheme: SAC 1 = "Noi realizăm un pact." SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". SAC 5 = "Eu vă chem la vot
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1997: 71). Astfel, rolul patemic al agentului este simțit că o dispoziție a unui subiect imoral și neonest, iar rolul patemic al pacientului, ca dispoziția unui subiect civic. ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali Praxisul enunțiativ (nivelul discursiv) adaugă o altă reprezentare lexemului corupție, si anume o configurație iconica, ce dezvăluie un al treilea aspect al definiției, menționată în Encarta World English Dictionary "putrefacție sau mucegăi sau starea de a fi putred sau mucegăit" și pe
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al analizei, axat pe conceptul greimasian de izotopie. Acest "set redundant al categoriilor semantice care permite o decodare uniformă a structurii narative"50 trebuie luat în considerație în cadrul primului nivel din producerea metaforei vizuale. Astfel trebuie identificată izotopia în interiorul praxisului enunțiativ iconic, care, conform lui Jean-Marie Klinkenberg ([1996] 2004: 374-375) reprezintă contextul ce impune anumite elemente concepute. A delimită izotopia dominantă într-un text nonverbal este o problemă culturală și socială. Considerăm că alegerea primei izotopii trebuie reperata la nivelul semionarativ
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of the predication (SP = the scheme
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
personajele/agenții) comunicării; * distanța dintre aceștia * așezarea lor, ambele fiind importante pentru precizarea particularităților * canalului de transmitere a mesajului; * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit * tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * factorii de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
de preaplin sufletesc, de revelație existențială, de elevare spirituală. Iată un asemenea poem : Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Eduard Țară Procedînd didactic, tema poemului este meditația asupra timpului. Sigur, nu Într-un mod discursiv, sentențios și enunțiativ. Ci primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai adecvate, alteori mai puțin adecvate"43. Hamburger îl înlocuiește pe naratorul personalizat prin conceptul de "funcție narativă": "Actul narației [...] este o funcție prin care persoanele, lucrurile, întîmplările etc. narate sînt create, funcția narativă [...]. Poetul narativ nu este un subiect enunțiativ, el nu narează despre persoane și lucruri, ci, mai degrabă, narează aceste persoane și lucruri [...]. Între cel care narează și materialul narat nu există o relație de tip subiect-obiect, adică o relație declarativă, ci, mai degrabă, o corespondență funcțională"44
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întotdeauna schimbări și adaptări substanțiale. Din acest motiv Stanley Kubrick a avut nevoie ca romanul la persoana întîi al lui Thackeray Barry Lyndon să fie rescris în forma unei narațiuni la persoana a treia pentru ecranizare. În cadrul acestui proces structura enunțiativă a originalului literar este adesea manevrată oarecum arbitrar, cum se întîmplă, de pildă, atunci cînd afirmațiile lui Barry referitoare la el însuși sînt pur și simplu transferate într-un comentariu auctorial de tip voice-over, adică exprimat prin vocea unei persoane
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
116 ș.u. și 151. 43 Ibid., 117. 44 Ibid., p. 113. Potrivit lui Hamburger, situația este diferită în romanul la persoana întîi: naratorul la persoana întîi este o figură creată de autor; între el și povestire există o autentică relație enunțiativă. Vezi Logik, 113, 115, 245 ș.u. 45 K. Hamburger, Logik, 267; vezi și 144. 46 Wolfgang Haubrichs a introdus recent un nou aspect în discuția despre fragmentul din romanul Alesul al lui Thomas Mann citat anterior. Haubrichs a făcut
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
simbolul ideal pentru a înfățișa și cartografia ierarhii de cunoștințe și idei" (Pietsch, 2012: 1). Arborele este una dintre numeroasele constructe metaforice interdisciplinare, utilizate la realizarea taxonomiilor în lingvistică (Lucien Tesnière utilizează metafora arborelui cu scopul de a ilustra "segmentări enunțiative"). Analiza limbajelor specializate evidențiază rolul metaforei ca sursă de conceptualizare și/ sau denominare (L. Depecker, 2002; M. Soskice, J. & Harris 1995; M.T. Cabré, 2000 etc.) a cărei funcție este aceea de instrument de cunoaștere. Metaforele specializate compensează carențele denominative și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Ce mi sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ana - mama ei - femeia în negru). Viziunea artistică asupra evenimentelor narate se dezvoltă prin subiectul ce însumează secvențe narative înlănțuite logic și cronologic. Acestea sunt relatate nu numai de către narator, ci și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al „târziului“. Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Subiectul nuvelei însumează episoade narative de mare tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un avertisment privind primejdioasa putere a banului ce amenință liniștea colibei, iar finalul, ca o reflecție asupra predestinării. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema operei epice studiate se reflectă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
3) metaregula de non-contradicție impune condiția ca textul să nu introducă în dezvoltarea sa nici un element care să contrazică o secvență anterioară sau un conținut deductibil din ea prin inferență. Contradicțiile inferențiale sau presupoziționale sînt extrem de rare, în schimb, cele enunțiative apar des în producțiile copiilor; 4) metaregula de relație, de natură strict pragmatică, implică aspectul că acțiunile și evenimentele evocate trebuie să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în consecință, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt). În clasa generală a conectorilor au fost delimitate trei tipuri de mărci de conexiune: 1) conectori argumentativi propriu-ziși; 2) organizatorii și mărcile textuale și 3) mărcile de asumare enunțiativă. Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de relaționare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni de text). Funcția lor fundamentală este de a marca o conexiune între două unități semantice pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și chiar porțiuni de text). Funcția lor fundamentală este de a marca o conexiune între două unități semantice pentru a crea o structură. Ceea ce îi diferențiază este faptul că ei adaugă sau nu la această funcție de conectare indicația de asumare enunțiativă și/sau de orientare argumentativă. Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai ales, ca, printre altele, și astfel) care au funcția de a introduce exemple care să asigure enunțului un statut de ilustrare a aserțiunii principale. Marca semnalează că, dintr-un ansamblu, a fost reținut un singur element. Mărcile de asumare enunțiativă. În această categorie sînt cuprinse: a) mărcile de cadre mediatoare sau surse ale cunoașterii: conform, potrivit, după, cît despre, din sursă sigură și indicatorii metonimici de tipul: la Arad, la Fundația Libertatea etc. Aceste mărci semnalează că o anumită porțiune
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altă voce sau de un alt punct de vedere. Sursele diverselor informații pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate. Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ; b) mărcile de reformulare indică, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă, care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, înseamnă/se numește, într-un cuvînt, în alți termeni etc.) și/sau asociază cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta, ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă mai accentuată. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației. Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de text. Textele descriptive conțin mai puțini conectori
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]