7,094 matches
-
doar pe parcursul a două zile, ea însă fiind scutită de unii factori perturbatori pentru lectorul care locuiește “la țară”. În plus, eficiența ei e datorată (a mi se scuza atitudinea pârâcioasă) și faptului că urmează în lectură mai mult firul epic, eliminând “detaliile”. Eu însă mă situez în antinomie cu ea, pe mine preocupându-mă și zona colaterală “poveștii”, anume contextul, detaliile care adesea sunt hrană proteică pentru cititorul sârguincios. Asemenea gen de folos am avut, categoric, și din lectura romanului
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
loc important în acest sens îl deține și Moscova, cu preponderență Institutul de Literatură Maxim Gorki. Timpul acțiunii este unul cu încărcătură istorică, căci se suprapune perioadei gorbacioviste, destrămării Uniunii Sovietice, Independenței Republicii Moldova și unei perioade de tranziție post-Independență. Firul epic al romanului, îmbrăcat (“strategic”) în structura unei plăsmuiri SF, îi furnizează cititorului, încă de la primele pagini, combustia motivațională specifică acestui gen tematic de proză literară. Dar ceea ce a vrut autorul să ne transmită în epossul cărții, sigur, nu e nici
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
mai puțin de zece kilometri: cinci dus, cinci întors acasă... lihnit de foame. - Totuși, dragi elevi, ar fi bine... așa cum bine zice englezul: „Să ne întoarcem la oile noastre”... fiindcă tema pusă în discuție are ca subiect să analizăm compoziția epică, drama... i-a rugat profesoara Luxița Prădăreanu, care începuse să simtă că-i tremură picioarele, numai la gândul că inspectoarea îi va face un raport... „beton” la minister în care va spune că-i incapabilă să-și educe elevii, și
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
obosiți/ de atâta privit spre spațiul virtual”. („Căprioara nebună”). E plăcut și ușor să citești versurile lui George Roca, e reconfortant și înnobilant să-i citești destăiuirile, căci nu o dată el povestește cu limbajul poeziei (am putea vorbi de lirismul epic al poemelor lui Roca). Fără îndoială, este o adevărată plăcere să citești în volumul „Căutând insula fericirii”, poeme de o rară vibrație estetică, simple și sugestive, dar încărcate cu trăiri profund omenești. Cartea aceasta, scrisă cu har, nu ne asigură
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_un_clocot_d_roni_caciularu_1389096283.html [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
poetica romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina”. Al patrulea investighează “Nuntă în cer”. În sfârșit, în capitolul al cincilea se radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice. Poetica, în calitatea ei de proiect-proiecție de elaborare, are două aspecte. Când autorul dezvăluie ideea, credința, procedura, metoda, tehnicile utilizate în opera sa, atunci avem de a face cu o poetică explicită. Când hermeneutul, interpretul inferează din scrierile unui autor
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
epica ei creează personaje-mituri”; b) A fi autentic înseamnă “trăirea experienței”; c) “Nu trebuie să ne fie frică de destine tragice și de nenoroc; acestea sunt condițiile prealabile”. Poetica implicită a lui Mircea Eliade este catagrafiată prin prezentarea, evocarea figurilor epice feminine. Ceea ce rezultă generic din investigație este o formulă existențială a personajului feminin. Primul item al formulei îl reprezintă trăirea angajată în numele unui ideal departe de interesul meschin, oneros și imediat. Al doilea item este tenacitatea de a merge până la
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
băncile goale, ca niște „sabaci gata să hămăim”, înlăturasem tot ce ne-ar fi putut distrage atenția, carte, maculator, călimară și alte rechizite pentru a nu deranja cu fâșâitul sau zgomotul lor acest captatio integrum pe care-l reprezenta firul epic, tors cu sârg și neasemuită înzestrare retorică de zâna de la catedră, fata ceasornicarului nostru din sat, ingenua și tănăra învățătoare Cornelia Șandru. Parcă aduceau cu clapele pianului din sala de festivități de la etaj, atinse de aripe de îngeri păzitori și
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Profilul_livresc_al_dacalului_meu_cornelia_sandru.html [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
făcut puține referințe asupra acestor aspecte dureroase, care afectează buna devenire a spiritului vrâncean. Acesta e omul, omul de inițiativă și de acțiune Gheorghe Neagu. Dar scriitorul? De unde-și trage sevele prozatorul și cum ajung să se întrupeze în partitură epică? Lecturându-i ultima carte, „Purtătorul de cruce”, constat că n-are o aplecare anume pentru o ontologoe mai specială din care să-și extragă subiectele narative și nu sepune unei paradigme anume. Dacă-i adevărat ce spune Vasile Andru, că
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară. Proza scurtă nu-i resoarbe întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
dispărut definitiv. Ele zac încă, latent, pe ici, pe colo, ca un cancer nevindecat, ca o zvârcolire anacronică, putând încolți oricând în mentalități și în comportamente aberante. Această a treia carte a trilogiei “Căminul Racoviță” vehiculează cu obstinație aceleași nuclee epice cunoscute din cele două cărți anterioare omonime, cu arce laitmotivale ale narațiunii evocatoare. Pe fundalul mocnind al vieții studențești din Clujul anilor de referință se mișcă aceleași personaje, între care noile “apariții” sunt rare și semnificative. Mediul studențesc, în pofida imaginii
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
traiului. Aducându-și aminte de copilăria sa muncită, cu toate treburile de peste an, profesorul („de științe naturale”!) exclamă cu nedisimulată satisfacție: “Are munca asta grea o poezie a ei! (pag. 17)” - constatare robustă, de om sănătos! Pe măsura desfășurării firului epic, autorul își amintește, cu multă exactitate, dar și cu o anumită candoare, și de jocurile copilăriei petrecute la țară - sărmane improvizații, ca și viața lor mereu bântuită de nevoi, din care cu greu puteau să rupă fărâma lor de bucurie
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
sociale românești. Acele pagini se adaugă amărăciunii de ansamblu a “jurnalului”. Urmând, la nivel “anecdotic”, un fir cronologic așezat pe elemente evenimențiale (cu necesare întoarceri recapitulative), cartea demonstrează o consecvență stilistică și o coeziune a elementelor compoziționale admirabile. Întreaga creație epică se întemeiază pe o autenticitate ce chiar face concurență stării civile. “Feliile de viață” nu se desprind din întreg, iar din “dosarele de existență” sunt atașate, la sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări, curge limpede, în matca
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări, curge limpede, în matca firească a celei mai frumoase limbi “romanice”. Iar retorismul “didacticist” nu aduce stricare, ci augmentează autenticitatea. Nu putem trece cu vederea, cum nu putem rupe din magma epică, “cultul dascălului”, pe care Grigore Gociu îl practică onest, cu simț axiologic precis, în cele câteva schițe de portret - adevărate elogii esențiale (profesorii Roșca, Savu s.a., unii - adevărate somității, alții - în devenire). Este, de asemenea, remarcabilă puritatea adâncă a sentimentelor
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana CRISTESCU „Cât timp ne vom putea costuma și vom putea juca, suntem salvați” Conform dicționarului, fabula este „o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morala. Figura de stil folosită de obicei este
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
justice . com Motto: “Fericirea este o stare de spirit care trebuie indusă în sufletele noastre.” « Ultima pirueta », cartea scrisă de Vavila Popovici, este un microroman. La fel ca și în “Cartea mamei”, stilul din « Ultima pirueta » este o împletire de epic și liric. Narațiunea nu are nimic banal, fiind presărată pe alocuri cu pasaje idilice, a căror naturalețe poetizează epicul cărții. Autoarea prezintă cu mult hâr și originalitate viața rurală din Basarabia de dinainte și de dupa 23 august 1939, dar și
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
de Vavila Popovici, este un microroman. La fel ca și în “Cartea mamei”, stilul din « Ultima pirueta » este o împletire de epic și liric. Narațiunea nu are nimic banal, fiind presărată pe alocuri cu pasaje idilice, a căror naturalețe poetizează epicul cărții. Autoarea prezintă cu mult hâr și originalitate viața rurală din Basarabia de dinainte și de dupa 23 august 1939, dar și mediul rural și citadin din România comunistă și post-decembristă. Ar mai trebui remarcate naturalețea și frumusețea descrierilor, profunzimea simbolurilor
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
filtrul înțelegerii și simțirii mele. Firul întâmplărilor este derulat în scopul arătării dramei celor de sub ocupație, dar și a celor refugiați de teama « ciumei comuniste ».Am urmărit destinul Laurei, pot spune de la naștere până la moarte, am mers pe un fir epic propus, urmărind descrierea unor întâmplări din Basarabia și din Patria-mamă, România, atmosfera vremurilor...” Vavila Popovici este autoare a numeroase volume de versuri și proza. Printre acestea se numără „Singurătatea clipelor târzii”, „Noapte de iarnă”, „Piticul din ceașcă de cafea”, „Îngerul
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
d edesfășurare,,. De altminteri, trecerea de la poemele descrind un peisaj lăuntric cu detalii bine conturate la tablete eseistice pline de nerv sau, mai apoi, la român nu e crizică nici definitivă. O anume încărcătură metaforica secondează tabletele jurlanlistei ori proza, epicul e prezent im subtextul poemelor, un transfer îmspre senzațional, la limita dintre real și suprareal, informeayă periodic versul. Astfel încât,, din biblioteci îngerii scot cu fărașul colbul bătut la computer în mumele-mi propriu,, iar ,, oamenii de carne și oameniid e
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
ori sfârșind în dezvoltări cosmice/galactice, sau în vreun cotlon al Ființei. Și în arta portretistica, Melania Cuc excelează, îndeosebi, la capitolul "regie și stiinta"a utilizării culorii din "farduri lexicale"spre obținerea acelui minim necesar de verosimil al reliefărilor epice.,, (Ion Pachia Tatomirescu, în Lamura, Craiova, Ianuarie 2009) . ,,. Între „deschiderea“ romanesca din Miercurea ... Melaniei Cuc ( - Numele și prenumele ! / - Cenușăreasa. Atât! - p. 17) și „închidere“ (supra), se desfasoara parcă o „tornadă“ epico-lirică în traversarea unei mari de mercur, „tornadă“ dirijata „cu
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
afirmația nesusținută dar explicabilă că ,,Eminescu, în general, nu a scris mult”. Analiza sa se bazează pe cele șase (cât apăruseră din totalul de 11) ediții aioresciene Mihai Eminescu. Poesii. Tânărul exeget vede un Eminescu plăsmuitor al unor compozitii lirice, epice, dramatice uriașe, având tentația grandiosului precum Goethe. Argumentează valoarea literară a lui Eminescu, atributele definitorii ale operei lui, dovedind simț critic pertinent și moderație „asupra operei unui poet de geniu al literaturii române, care se ridica, prin valoarea artistică a
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
critica severă adusă relelor sociale de ieri și de azi. De remarcat secvența dramatizată în care se apelează la simboluri, personajele fiind numite Dreptaciul și Stângaciul, aspiranți ai găsirii imaginarului Tărâm al Făgăduinței. O parte din articolele introduse în țesătura epică se regăsesc în volumul de eseuri publicat nu de mult cu titlul „Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească” Dintre acestea, amintim: „Nietzsche, între răsăritul zeilor și amurgul lor”; „Destinul lui Byron în conștiința critică a literaturii române
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
și ușoare cu care continuă să zboare încă multe zeci de ani.” Este vorba deci, despre o foarte fină observatoare, care reușește să facă din lucruri aparent lipsite de spectaculozitate, pagini de rară delectare sufletească. Biograficul e mereu prezent, eroul epic central fiind atent la tot ce e-n jur, apăsat de trecutul recent resimțit nedrept, mișcându-se cu o ușurință uimitoare prin spații diferite- geografice, sociale, culturale, medicale, artistice, politice -, filozofând despre tot și toate. De fapt, în toate aceste
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/catinca_agache_1450013723.html [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
v-o împărtășesc, nu de alta dar nu vreau să vă stric plăcerea de a viziona cu pumnii încleștați această ultimă parte a poveștii. Filmul este un maraton de două ore și 10 minute de tensiune, care culminează cu bătălia epică dintre Harry Potter și cel mai mare dușman al său, Lordul Cap-de-mort. După ce au distrus un Horcrux și au aflat semnificația magicelor Talismane ale Morții (cele trei obiecte legendare care toate laolaltă înfrâng moartea: Bagheta din Soc - Elder Wand, Piatra
Harry Potter și Talismanele Morții Partea 2 by http://www.zilesinopti.ro/articole/205/harry-potter-si-talismanele-mortii-partea-2 [Corola-blog/BlogPost/100035_a_101327]
-
deosebită. Adeptă a Boemei literare, nonconformista, originală, artista și scriitoarea (și poeta și criticul) Melania Cuc este exponentul creatorului cu multiple valente artistice, toate creațiile ei, fără excepție, purtând amprenta excelentei. După ce s-a afirmat plenar în jurnalistică, în scrieri epice de largă respirație, în arta plastică, ea a îmbrățișat din nou poezia, ca pe prima iubire, pe care nu o uiți niciodată. Nu degeaba spune: „Am scris primul meu poem la opt ani / Pe un maculator de 50 de bani
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
deosebită.Adeptă a Boemei literare, nonconformista, originală, artista și scriitoarea (și poeta și criticul) Melania Cuc este exponentul creatorului cu multiple valente artistice, toate creațiile ei, fără excepție, purtând amprenta excelenței.După ce s-a afirmat plenar în jurnalistică, în scrieri epice de largă respirație, în arta plastică, ea a îmbrățișat din nou poezia, ca pe prima iubire, pe care nu o uiți niciodată. Nu degeaba spune:„Am scris primul meu poem la opt ani / Pe un maculator de 50 de bani
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]