236 matches
-
Epicur a întreținut relații - uneori tensionate. Un rege bun, în spiritul epicurian, este un ideal care poate fi conceput... Philodem îi vorbește lui Piso despre acest subiect într-o lucrare pe care o scrie în versuri. În mod clasic, în epicurism, textul recuză atât democrația, cât și tirania: nici puterea majorității inculte, nici cea a autocratului. Înțelepciunea întoarce spatele atât maselor, cât și despoților. Soluția, măsura intermediară, se află în monarhie - puterea unui singur om, care pare mai ușor de făcut
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
presupune, logica ei: toată această cazuistică își găsește soluțiile în dezbaterile cele mai elevate ale gândirii greco-romane. Dar Aristotel se adresează și prietenului, dezvăluindu-i faptul că nu există prieten... Lucrețiu avea să simtă pe pielea lui acest adevăr dureros. Epicurismul acordă un loc major prieteniei. Ea are o utilitate, în sensul bun al cuvântului, întrucât vizează excelența, pacea cu sine și cu semenii, făurirea unui suflet și a unui trup voios; chiar și în absența practicării acestei virtuți, cunoștințele existente
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nici maeștri, doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Ea generează în istoria artei scenele de furtună, marinele și alte pânze ce reprezintă ambarcațiuni și oameni în pericol în mijlocul unei naturi dezlănțuite. Lucrețiu mizează pe sublim, cum se întâmplă deseori în opera sa, pentru a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în ansamblul lor, scrie poetul (IV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul uman. Oare Rousseau scrie altceva atunci când schițează tabloul stării naturale înainte de a-și formula rechizitoriul împotriva civilizației? Epicurismul încearcă să regăsească această stare idilică, când oamenii se mulțumesc cu ce au și își reduc plăcerile la satisfacerea unor dorințe ușor de împlinit. Acumularea de bunuri corupe o civilizație în care oamenii doresc luxul, ceea ce e superfluu, dincolo de necesar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
desigur, dar nu intră în categoria inițială. Primele trei nu par nici naturale, nici necesare, iar ultimele trei decurg din niște impulsuri naturale, evident, dar nu și necesare în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea și austeritatea Magistrului. Devenind roman, epicurismul nu trădează spiritul filosofiei, ceea ce este important. Ce putem spune despre acest spirit? O plăcere nu este nici bună, nici rea în sine, ci numai relativ la o finalitate: edificarea autonomiei individuale și producerea ataraxiei. Dacă satisfacerea unei dorințe, oricare ar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui a priori sentimental și afectiv, Părinții Bisericii elaborează gândirea dominantă pentru întreaga noastră civilizație. Epicurismul propune o alternativă la acest îndemn inuman: o gândire pragmatică preocupată de ceea ce sunt bărbații și femeile, nu de ceea ce ar trebui ei să fie. Disocierea lucrețiană între iubire și sexualitate - descoperirea imensului său poem filosofic - oferă o soluție la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIVtc "XIV" DIOGENE DIN OENOANDA și „bucuria naturii noastre”tc "DIOGENE DIN OENOANDA și „bucuria naturii noastre”" 1 Pe această piatră... La Atena, epicurismul inventează Grădina și viața filosofică a prietenilor; între comunitățile din bazinul mediteranean - Antiohia, Alexandria, Rhodos, Herculanum -, el se manifestă prin practica scrisorilor și a corespondenței utile pentru a sintetiza și clarifica niște poziții teoretice; în Campania, el concepe arhitectura ca
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru a sintetiza și clarifica niște poziții teoretice; în Campania, el concepe arhitectura ca pe o posibilitate de a încarna gândirea și de a-i facilita exercițiul; în Asia Mică, prin intermediul lui Diogene din Oenoanda - de la numele orașului său natal -, epicurismul adaugă o tehnică nouă pentru transmiterea doctrinei: construirea unui zid pe care niște citate gravate solicită privirea trecătorului... La 1.400 de metri altitudine, în această cetate de provincie din Lycia antică, Diogene din Oenoanda investește o avere cu unicul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Un budism grecesc! Extremitatea zidului povestește sfârșitul filosofiei și constituie în același timp o concluzie a existenței. Diogene din Oenoanda, bătrân, obosit, bogat, bolnav, dar înțelept grație doctrinei lui Epicur, suferă de dureri de stomac și verifică temeiul practicii filosofice: epicurismul ca terapie a sufletului și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte, Diogene își celebrează starea, bătrânețea, precizând că aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha (contemporan cu Pitagora...), surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... 4 Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în care Diogene din Oenoanda manifestă câte o particularitate față de maestrul său. Ocaziile de subiectivitate rămân rare în acea epocă, pentru că pe atunci nu se alerga, ca
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se pare -, și un model politic. De la secesiunea epicuriană ateniană (Epicur și Grădina sa) la practica comunitară campaniană (Philodem și Vila lui) sau chiar la posibila întovărășire romană cu puterea (Lucrețiu și dorința lui de a-l converti pe Memmius), epicurismul a cunoscut metamorfoze, evoluții. Dar această revoluție pare inaugurală: a gândi Grădina ca un model comunitar pentru întreaga societate, iată o magistrală sinteză a tendințelor contradictorii care-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
X-a a lui Diogene Laertios, op. cit.; tot aici putem citi și considerații asupra vieții lui Epicur, precum și unele fragmente de doxografie etică. Viețile, doctrinele și sentințele filosofilor iluștri nu se încheie cu Epicur pentru că, așa cum s-a spus adesea, epicurismul ar fi încoronarea filosofiei, ci pentru că restul lucrării, deci adevărata încheiere, s-a pierdut... Maximele capitale și Sentințele vaticane sunt incluse în Lettres et maximes d’Epicure, ediție stabilită, texte traduse și comentate de Marcel Conche, PUF, Paris, 1987. Jean
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele pe care le oferă. * ** Alături de Magistru, împotriva și în ciuda lui. Pentru o prezentare generală a lui Epicur și a epicurismului: Geneviève Rodis-Lewis, Epicure et son école, Idées Gallimard, Paris, 1975 (prima mea întâlnire cu Epicur...), și Jean-François Duvernoy, L’Epicurisme et sa tradition antique, Bordas, Paris, 1990. Despre poeții elegiaci - Catul, Tibul, Properțiu -, dar și despre Vergiliu, Ovidiu și formulele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ideologice 27-28; opere pierdute 21, 173-174, 179, 183, 207, 281, 309; posibilitatea unor analize critice 23-24; riscul unor interpretări greșite 25-26 Ascetism aristipian 205; și cinism 132-134, 176, 307; distinct de asceză 132; Epicur 177, 180, 184, 198-204, 223, 286-287; epicurism campanian 225, 233-236, 239, 242, 246; contra hedonism 27; și hedonism 132-133, 180, 184, 198-199, 204, 287; ideal ascetic 27, 55, 72, 87, 144, 180, 257, 275; și plăcere 198-199; și filosofie 101; Prodicos 161-162 Atena agora 16, 40, 55
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aristip 111, 118, 122-123; un Democrit presocratic 47-51; Epicur 177-180, 205-206, 209-210; termenul epicurian 198-200, 234-235; filosofii cirenaici 122-123; hedonism 42, 116, 132-133, 203; Lucrețiu 251-252, 254-257, 280-281; materialism 209-210, 263-264; un Socrate platonizat 10, 49, 104-105; în texte 105-107 Epicurism primul epicurism - și cinismul 227; deformat 224; și estetica 201-202; și etica 203-204, 248; și imanența 200; înflorirea 176; o învățătură 216-217, 232-233, 282; metamorfoze 300; un naturalism 196-197; plăcere grosieră 178; popular 225; răspândirea Î 224-225, 293; contra religiilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
118, 122-123; un Democrit presocratic 47-51; Epicur 177-180, 205-206, 209-210; termenul epicurian 198-200, 234-235; filosofii cirenaici 122-123; hedonism 42, 116, 132-133, 203; Lucrețiu 251-252, 254-257, 280-281; materialism 209-210, 263-264; un Socrate platonizat 10, 49, 104-105; în texte 105-107 Epicurism primul epicurism - și cinismul 227; deformat 224; și estetica 201-202; și etica 203-204, 248; și imanența 200; înflorirea 176; o învățătură 216-217, 232-233, 282; metamorfoze 300; un naturalism 196-197; plăcere grosieră 178; popular 225; răspândirea Î 224-225, 293; contra religiilor 181-182; scopul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
248; și imanența 200; înflorirea 176; o învățătură 216-217, 232-233, 282; metamorfoze 300; un naturalism 196-197; plăcere grosieră 178; popular 225; răspândirea Î 224-225, 293; contra religiilor 181-182; scopul Î 285; ca terapie 193-194, 297; variantă 221 campanian (al doilea epicurism) - ce păstrează el de la primul epicurism 239-240; Aristip 234-235; Herculanum 22, 176, 219-220, 232-233, 240, 278, 293, 312; Mecena 227-228; Philodem 227-229, 233-234, 311; și plăcerea 235, 245-246; și politica 244-249; Roma 223-224, 312 Grădina - ce se știe despre Î
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o învățătură 216-217, 232-233, 282; metamorfoze 300; un naturalism 196-197; plăcere grosieră 178; popular 225; răspândirea Î 224-225, 293; contra religiilor 181-182; scopul Î 285; ca terapie 193-194, 297; variantă 221 campanian (al doilea epicurism) - ce păstrează el de la primul epicurism 239-240; Aristip 234-235; Herculanum 22, 176, 219-220, 232-233, 240, 278, 293, 312; Mecena 227-228; Philodem 227-229, 233-234, 311; și plăcerea 235, 245-246; și politica 244-249; Roma 223-224, 312 Grădina - ce se știe despre Î 227; ce nu este Î 218
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nenaturală și nenecesară 286; și Epicur 202, 240-241; și Lucrețiu 268-269, 280-281, 283-284, 313; mitul lui Orfeu 242; și Philodem 240-242, 244, 311; și plăcere 241-242, 204, 282-283; și simțuri 107 pictură 107, 202, 285-286 poezie - aulică 228; Catul (și epicurismul roman 233-234, 242, 311; și sexualitatea 196; bibliografie 311); elegiacă 225, 229, 234, 242, 311; și Epicur 202, 261-262, 285-286; Homer 22, 44, 56, 109, 202, 221, 240, 248; Horațiu (bibliografie 310; și carpe diem 236; și viața la țară
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
242, 311; și sexualitatea 196; bibliografie 311); elegiacă 225, 229, 234, 242, 311; și Epicur 202, 261-262, 285-286; Homer 22, 44, 56, 109, 202, 221, 240, 248; Horațiu (bibliografie 310; și carpe diem 236; și viața la țară 213-214; și epicurismul roman 233-234, 310; hedonist 27; și Mecena 227-228; opera regăsită 221; și purcelul epicurian 176, 225; și sexualitatea 196; și toposul furtunii 281); Lucilius 224; Ovidiu 19, 221, 287, 311; și Philodem 221, 240-243; și filosofia 233-234; Pindar 22, 159
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și procreația 67-68; și Protagoras 57; și râsul 69-70; și Socrate 55; statuie 221; și utilitarismul 64; și zeii 52, 64 Diogene din Oenoanda - antiplatonism 295; și dorința 296; și edificarea sinelui 297-298; și Epicur 295-296; ce păstrează el din epicurism 295-296; și fericirea 296; și Grădina 299-300; și moartea 296; și plăcerea 296; și surâsul 298; și Tetrapharmakon-ul 183; și zeii 296, 300; și zidul din Oenoanda 293-294, 312 Diogene din Sinope - și banii 136; și bordelul 136; canibal 58
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
214 Parmenide 23, 27, 50, 53-54, 102 Perictione 214 Philodem din Gadara - și banii 221, 233-234; biblioteca sa 14-15, 22, 221-222, 225, 228-229, 240-241, 311; și Cicero 248; și declivitatea 243; și edificarea sinelui 230, 240; epicurian 228-229, 234; și epicurismul campanian 234-235; și estetica 240-243; și modul de viață 226; și moartea 236-237; și muzica 221, 240-242, 244, 311; opera regăsită 220-221; origini 225, 234; și Piso 222-223, 233-234, 242, 248; și poezia 240, 242; și politica 244-249; și prietenia
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
biografie 18-19, 58-59, 78, 105, 107-108, 110, 129 Filosofie și alimentație 232; dorința nenaturală și nenecesară 198; și politică 115-116, 146, 213, 226, 244-249; soteriologică 111; și terapie 121, 182-183, 194-195, 236-237, 297; vârsta pentru a o aborda 214. Vezi epicurism, hedonism, idealism, materialism, morală, psihanaliză, stoicism, utilitarism Grecia și democrația 85, 97, 115; sfârșitul civilizației 223, 301; sfârșitul hegemoniei 176, 312 Hedonism hedonismul lui Anaxarh 80; anarhist 90, 93-96, 137; hedonismul lui Aristip 101, 104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
234-235, 286; catastematică 150, 204-207; cinetică 118, 204-207; cirenaică 118-122, 304-305; corporală ca țel al idealului hedonist 119; definiții 43, 120-121, 244; = desfătare 42; dietetica plăcerilor 66, 114-115, 135; distinctă de fericire 121-122; epicuriană și ascetică 200, 286, 309-310; și epicurism campanian 233-234, 244; estetică 198, 202, 241-243; evitarea neplăcerii 67-68, 113, 119, 201, 280; excluderea reflecției 148-149; de a exista 235-236, 238; și muzică 204, 241-242, 283; și natură 96, 131, 306; relația cu plăcerea 199-200; răul suveran 135; reducerea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]