875 matches
-
Criteriu: este ideea scenarizabilă? Autorul este starizabil? Poate fi transpus pe un platou, într-un serial, bandă desenată ori telefilm? Candidații simbolici la supraviețuirea socială au o carieră determinată de valoarea de imagine a fiecăruia. Aceasta va măsura coeficientul lor epidemic, sau aptitudinea lor de difuzare, care decide programarea. Selecția genetică a ideilor sociale urcă din aval spre amonte. Puțină sociologie amuzantă. Să observăm idealurile care circulă la noi: morala umanitară de extremă urgență, Drepturile Individului (și nu ale Cetățeanului, invizibil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nevoie de amândouă, iar jurnalismul are sarcina redutabilă de a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de al treilea spital bucureștean, cu contribuție publică și tot el va scrie și cea dintâi monografie igienico sanitară din Muntenia, intitulată Topografia Valahiei care va apare în 1830. În 1791, medicul ardelean Martinus Lange realizează prima descriere a hepatitei epidemice și după ce o prezintă la Berlin, o publică sub titlul Historia icterorum epidemicorum. Cum în sec. XVIII numărul școlilor e tot mai mare, la 1786, numai în Transilvania sunt 140, se simte nevoia și de medici școlari. Primul este Ion
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cardiacilor și bolnavilor vasculari, ca și accidentaților rutieri. Dintre boli, cancerul e urmărit prin studii complexe ca și HIV. În general, bolile infecțioase, regresează vertiginos, recidivând în țările lumii a treia. Variola și tifosul au dispărut. Holera nu mai este epidemică. Difteria, tetanosul, poliomielita regresează simțitor datorită vaccinărilor. Febrele tifoide diminuează grație igienizării publice și antibioticelor. Bolile infantile ca rujeola, scarlatina, tusea convulsivă s-au retras în țările slab dezvoltate. Cei mai mulți oameni se bucură de vârste înaintate, cea medie pentru femei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de inframicrobiologie. Lui V. Babeș îl asociem pe Ion Cantacuzino (1863 - 1934), creatorul școlii de bacteriologie și patologie experimentală, mare organizator în cercetare, în învățământ, sistem sanitar. în 1913 organizează lupta antiepidemică pe front prin vaccinarea antiholerica în plin focar epidemic. înființează în București Institutul de Cercetări și fabricare a serurilor și vaccinurilor care azi îi poartă numele. între colaboratorii și elevii săi se disting: C. Ionescu-Mihăești, M. și Al. Ciucă, D. Călinescu, Al. Slătineanu, N. Nestorescu, I. Mesrobeanu. Al.Slătineanu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
comic la absurd Paradigma comicului urmuzian diferă de cea caragialiană prin plasarea în poziție supraordonatoare a absurdului burlesc, în detrimentul ironiei. Dintr-un statut marginal pe care îl ocupa în comicologia lui Caragiale, absurdul burlesc glisează la Urmuz într-unul central, epidemic, întrucât contaminează toate aspectele comicului identificabile în paginile sale "bizare", respectiv caricatura, grotescul, ironia, satira, parodia și paradoxul. Pentru că sunt invariabil marcate de semnul supralicitării, al ducerii la extrem, toate acestea converg, de fapt, spre imaginea absurdului prevalent, imagine derivată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
satul Nagyrev din Ungaria, care În perioada 1914 -1929 și-au otrăvit soții și alte rude (cca. 300 de persoane, după unele surse) cu arsenicul obținut prin fierberea hârtiei de prins muște. Lucrarea monografică „A Social History of a Murder Epidemic“ (2002), semnată de un istoric american de origine maghiară, Bela Bodo, oferă drept cauze ale acestor omoruri abuzurile la care erau supuse femeile de către soții lor și mai largul context socio-economic al acelei perioade. . Numele reședinței private a lui Göring
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un câmp de hamei, s-a întors convins că are ochiul hameiului (conjunctivită acută dezvoltată de culegătorii de hamei, cauzată de iritarea de la perii spinali ai hameiului); după o vizită la un șantier naval, avea ochiul de șantier naval (keratoconjunctivită epidemică, o infecție răspândită de lichide contaminate aflate în bazinele cu cadavre de la șantierele navale); iar după o vizită la Nairobi, avea ochi de Nairobi (o leziune gravă cauzată de secrețiile unor gândaci vezicanți răspândiți în Nairobi). Într-o altă ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în interiorul stomacului. Datorită lipsei unei anvelope lipidice, virusul nu este afectat de acțiunea detergenților. Este inactivat la 600C, la expunerea la raze ultraviolete, etanol sau formol. Hepatita A este cunoscută din cele mai vechi timpuri, Hipocrate descriind așa numitul icter epidemic. Mari epidemii au însoțit de-a lungul istoriei războaie și cataclisme naturale. Boala este răspândită pe toate conținentele, apreciindu-se că, în prezent, 1,5 milioane de cazuri [Franco E, Meleleo C, Serino L, Sorbara D, Zaratti L - Hepatitis A
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
imunocompetente. Nu există un tratament antiviral specific. China a pus în folosință, în 2011, primul vaccin antihepatită E, dar acesta nu este încă disponibil pe scară largă. Problema existenței unui alt tip de hepatită acută, în afară de cea cu transmitere fecal-orală, epidemică (cu virus A), s-a pus încă din secolul al XIX-lea, pe baze clinice și epidemiologice: apariția unei hepatite acute cu o perioadă de incubație mai lungă, după inocularea unor produse ce conțineau ser uman (vaccin antivariolic, Bremen, 1833
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzîndu-se și înspre Prusia. Este adevărat că mai ales poporul de jos suferă mult din partea speculanților fii ai lui Izrail dar aceasta nu poate justifica deloc excesele barbare de jaf și bătăi. Un corespondent descrie o tulburare antisemitică din Njeshin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de comunicație, drumuri de fier, navigația pe Dunăre în loc dea-fi un bine sunt, în lipsa actuală de organizare, un rău. Mijloacele de comunicație s-au îmbunătățit în Irlanda bunăoară; dar la orice pas spre îmbunătățirea comunicațiilor se înmulțeau lipsurile și boalele epidemice până ce, la completarea rețelei de drum de fier, se născu o foamete atât de cumplită cum nu mai fusese niciodată. Tot astfel se întîmplă în India. Drumurile de fier au scopul de-a întinde tot mai mult esportul materiilor brute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
valențele nutritive ale celei din zilele noastre. Nu ne referim aici la durata medie de viață și nici la mediana vârstelor, sau speranța de viață la naștere, aspecte demografice influențate decisiv de mortalitatea infantilă, morbiditatea prin boli infecțioase (endemice și epidemice), conflictele armate frecvente care decimau populația bărbătească și, nu rareori, amenințau direct sau indirect existența populației civile, ci la indivizii care reușeau să depășească asemenea evenimente. Pentru că, dincolo de patologia carențială pe care o alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă de poluare continuă a mediului Înconjurător
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
populația mondială a ajuns să crească cu aproximativ 80 milioane pe an, ceea ce Înseamnă că un miliard se realizează În 13-15 ani. Cauzele revoluției demografice Odată cu modernizarea societății umane (mijloce de subzistență satisfăcătoare, condiții igienice de viață și stăpânirea bolilor epidemice prin mijloace medicale și sanitare) având ca fundament progresul tehnico-științific, sub aspect demografic populatia, cel puțin În unele zone unde acest proces era mai evident, suferă o serie de modificări Îndeobște cunoscute sub denumirea de tranziție demografică sau revoluție demografică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de nivelul resurselor. Determinante sub acest aspect erau: calitatea solului, tipurile de așezări umane și nivelul de dezvoltare a acestora. Densitatea populației, la rândul ei, influența migrarea populației În căutarea oportunităților de subzistență, dar În același timp favoriza și exploziile epidemice care nu rareori decimau populații Întregi. Așa se face că istoria Europei de pildă a cunoscut repetate valuri migratorii, Începând cu migrația germanică spre est (În a doua jumătate a mileniului I și prima jumătate a mileniului al II-lea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției demografice. Pe bună dreptate, În opinia multor demografi, acești
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau subdezvoltate. Ceea ce a contribuit decisiv la apariția și derularea revoluției demografice a fost scăderea presiunii factorilor coercitivi: În special diminuarea până la dispariție a crizelor de subzistență, Îmbunătățirea standardului sănătății publice și controlul bolilor infecțioase, Îndeosebi a celor cu potențial epidemic, fapt ce a permis schimbarea cadrului epidemiologic În existența colectivităților. Toate acestea au avut loc concomitent cu expansiunea industrială, ca rezultat al progreselor tehnice și științifice care au precedat-o și au susținut-o. Se asociază aici și facilitățile moderne
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu o anumită constanță, iar mortalitatea infantilă la o populație dată este predictibilă funcție de acești factori, de-a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
publică, cu rezultate care aveau să prindă contur În secolul al XX-lea. Desigur În perioada În care a trăit Eminescu, organizarea asistenței medicale abia se Înfiripa și apărea ca o necesitate având În vedere impactul bolilor endemice și izbucnirile epidemice care decimau populații Întregi. Precaritatea stării de sănătate se simțea cel mai dramatic În mediul rural care nu-și schimbase stilul de viață de mai bine de cinci sute de ani. Primele considerații pe care Eminescu le face sunt publicate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exact invers, de unde și sporul lor natural pozitiv. Cauzele principale a sporului negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cere Înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile.....” Prudența eminesciană este și mai evidentă când spune „nepotrivite vor fi fost pentru noi Înaintatele forme ale civilizațiunii pripite introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu Încetul cultura se va aclimatiza și din cosmopolită
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
regulă la limita subzistenței și În condiții igienice precare. Se adaugă la acestea poluarea, Întrucât centrele urbane sunt și centre industriale. Toate acestea fac ca unele boli sociale, cum ar fi tuberculoza, dar și alte boli cu caracter endemic sau epidemic (hepatita epidemică, epidemiile hidrice, febra tifoidă) să fie frecvente și chiar În creștere. Se realizează astfel o adevărată patologie a sărăciei. 2. Mediul rural - viața În mediul nostru rural are Încă un caracter tradițional arhaic, gospodăria țărănească păstrându-și În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
limita subzistenței și În condiții igienice precare. Se adaugă la acestea poluarea, Întrucât centrele urbane sunt și centre industriale. Toate acestea fac ca unele boli sociale, cum ar fi tuberculoza, dar și alte boli cu caracter endemic sau epidemic (hepatita epidemică, epidemiile hidrice, febra tifoidă) să fie frecvente și chiar În creștere. Se realizează astfel o adevărată patologie a sărăciei. 2. Mediul rural - viața În mediul nostru rural are Încă un caracter tradițional arhaic, gospodăria țărănească păstrându-și În bună măsură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rurale constă În principal În lipsa condițiilor minime de sanitație cum ar fi: alimentarea cu apă, canalizarea, ca și lipsa unor condiții sanitare minime În habitatul familial. De aici riscul crescut pentru zoonoze, parazitoze, unele boli digestive cu caracter endemic sau epidemic etc. 3. Mediul familial de viață - cu referire la Împrejurimea imediată, la cadrul familial - este considerat ca un ansamblu de condiții fizice, biologice și sociale la care copilul trebuie să se adapteze. Aici nu trebuie uitat că omul face parte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]