628 matches
-
multă gălăgie, zbânțuială, țipete, așa că, Țuțu, prietenul meu, ne-a propus să mergem undeva, într-un colț liniștit. Ne-am dus în curtea școlii, pe un maidan din spatele w.c.-ului, cu bălării înalte de cucută. Țuțu a-nceput să citească:...”Epigonii”...”Veneră” și „Madonă”...”Sara pe deal”...”Mortua est”...”Scrisorile”...cufundându-ne tot mai mult în oceanul eminescian de frumusețe și idei magice, care ne-au răvășit simțirea. Ascultam cu toții vrăjiți, aproape fără să mai respirăm. Când ne-a citit ” Rugăciunea
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
de câte ori'', Emine, noaptea te-a uitat pe drum! Ai prins luna-n palma dreaptă și Luceafărul n-a vrut Niciun mâine să mai vină peste azi.Și te-a durut Când simțit-ai ''floare-albastră'' că s-a dus de lângă tine. Epigonii, împărații ți-au furat fără rușine Ce-ți era mai drag pe-atuncea, și aștepți și-acum un dor De corola cea albastră, de parfumul florilor. Știm, că ne privești de sus dintr-o toamnă care doare Când ne plouă
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353314_a_354643]
-
Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă apucați să scrieți trist, bacovian, funest.. Azi mai nimeni nu suportă al durerilor incest... Scrieți roz, cu-fără-rimă iambi, dactile și trohei, Emineștii vremii noastre sunt doar epigoni și ei.. Și ca ei, de bună seamă, sunt și eu un minim mim Și încerc din vechi și sacru să înstihui, să înrim... Ci scoțând piatră din glodul drumului cel vechi însum Un drum nou pavat cu umbre peste
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
iese. * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția, pe Miți s-o vadă; E regina serii, le face din coadă Zeci de reverențe; în ziar citește, Spune poezi, hârtii mâzgălește... Are epigoni destui, și-n străinătate Poezii traduse..., este-o somitate. Referință Bibliografică: PISISY MIȚI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic. “( Către A.Chibici-Râvneanu, 12/24 ian.1884, din sanatoriul Do0bling din Viena, în Convorbiri literare, 1906, p.1000).Aprecierea entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze:”E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un élan de patriotism.Trecutul m-a fascinate întotdeauna.Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un material
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega valoarea. La capătul parcului, dai de aleea ce duce spre Grădina Botanică, un alt loc de mândrie al ieșenilor, grădină ce depășește vârsta de o sută cincizeci de ani. Mai precis spus, înființată în anul 1856
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
Ana Ipătescu”. Trebuie să spunem despre „Marșul Revoluționar” al tânărului poet Ioan Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marș urmărea să dinamizeze mulțimea în luptă pentru democrație și libertate. „Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” - cum îl caracterizează în poezia „Epigonii” poetul Mihai Eminescu pe Anton Pann (1794-1854) nu a fost un simplu tipăritor de literatură populară. De remarcat în privința ideilor ce le propagă este „Povestea vorbei” care reflectă și critică moravurile vremii, inclusive instituțiile de stat. Mișcarea literară din Țara
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din Viena, în „Convorbiri literare”, 1906, p.1000). Aprecierea entuziastă a „Epigonilor” de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze: „E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism.Trecutul m-a fascinate întotdeauna.Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un material
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
de fapt, o radiografiere polemică a societății. Pe un ton imperativ, autorul lasă contemporanilor un “Ordin de toamnă: Ștergeți urgent / urmele / imperiilor / de pe Noi, / de pe marele, / de pe blândul meu / Popor Pelasg, / adică Valah - dacă nu v-a lăsat / memoria istoriei, / epigonilor...!” Folosindu-se de elementele primordiale: apa, aerul, focul, pământul, lemnul, ca și de elemente de construcție lirică, poetul încă mai așteaptă “vremuri normale”, când apa va fi din nou dulce și curată, aerul purificat, focul - supus omului, pământul - răbdător și
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
este un system de semen. În cadrul semioticii, poezia ocupă un un loc aparte.Pentru semiotică, spune J. Kristeva, poezia nu există. Valorizările estetice poezia este considerată o practică semnificantă, asemenea discursului științific sau presei de scandal ( vezi: Mihai Gălățanu și epigonii săi), deosebindu-se- totuși- de acestea prin faptul că permite o mai clară sesizare a procesului produceriii de sens. Devalorizarea conceptului de Poezie se însoțește cu aducerea în plin plan a scriiturii, a unui text, pe care “poetul “ o numește poezie
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
să vă fiu foarte... contemporan, așa cum veți observa în colajul de imagini ale acestei cărți de patrimoniu, în care eu îmi permit să cânt, să descânt și să încânt Limba Românească fiind trăitor acum, în acest timp al nonvalorilor și epigonilor rapace... Regăsindu-mă în această carte cu o copertă de vis, cartonată artistic, având pagini luxoase, lucioase și groase din hârtie scumpă destinată albumelor de artă, dar mai ales alături de Eminescu, Goga, Blaga, Bacovia, Nichita, Păunescu, Vieru... nu pot decât
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
Autorului Gânduri se adună,urcă în spirală Melci ascunși ai sufletului meu, Am să stau pribeaga,veșnic solitara De puștiul vieții am să mă feresc. Am să cânt iubirea cum îmi place mie, Așa cum mi-a fost dat de Dumnezeu Epigoni de piatră,suflete sărace Viața mea înseamnă Doamne glasul Tău. Gânduri se adună și pornesc spre Tine Ai Măicuța grijă de sufeltul meu, Glorii pământene nu sunt pentru mine, Vreau doar ca sa dărui celor ce-au nevoie Perlele desprinse din
MELCI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360319_a_361648]
-
Sebiș la Beiuș, citeam la nesfârșit poeziile (publicate), în timp ce mergeam pe uliță, împiedicându-mă uneori de pietre. Au fost poate cea mai mare bucurie din viața mea... După apariția poeziilor în revista „Pagini de ucenicie”, un titlu superb, pe care epigonii lui Martinov Milan l-au stricat cu denumirea „Plai românesc”, ca și cum ținutul Beiușului n-ar fi fost un plai românesc (par excellence! Sic!). După „succes”, fetele de la cenaclu au sărit pe mine. La figurat, bineînțeles. „Ești demodat Pașcule, nu se
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
vizitatorilor și alte monumente emoționante, precum mormântul familiei lui George Pop de Băsești unde au putut citi poezia dedicată revoluționarului român la zece ani după moarte de către poetul Octavian Goga: „E un capitol de istorie națională./ În cripta de la Băsești/Epigoni ai țării mele/Veniți la ea să învățați dragostea de neam!” Mergând pe Drumul Crucii, o alee betonată, ce are marcate cele 14 opriri simbolice ale urcării Golgotei, excursioniștii au ajuns la Mânăstirea greco-catolică construită pe locul unde a izbucnit
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
fereastră... Ce liniștit e ,,Lacul" când nuferii sclipesc în ochii mei! Tu ești ,, Înger de pază" , în poezia noastră! În nopți ai adormit visând ,,La Bucovina" sfântă, ,,Freamăt de codru" ți-au lăsat miresmele din flori! Moldova și Ardealul cu ,,Epigonii" ei în vers te cântă, Slăvit de-al meu popor și-ai lui Nemuritori! Referință Bibliografică: Domnului Eminescu / Daniel Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Luca : Toate
DOMNULUI EMINESCU de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340324_a_341653]
-
autorii de manuale le-au pus în față opere respectând doar un criteriu: cel estetic. Nu o să vedeți în nici un manual de a zecea, în care apare nuvela fantastică sau ”Maitreyi”, vreo referire la reproșurile aduse lui Eliade de niște epigoni francezi sau vreo menționare a meschinei calomnii în cercurile de la Sorbona (tot de către români!) când era deja reputat savant. Majoritatea manualelor nu fac absolut nicio referire politică. Am găsit și o excepție, un manual în care problema nu este complet
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
revista lui C. Dobrogeanu-Gherea, cel pe care îl cu-noscuse prin intermediul lui Al. Vlahuță, bun prieten și coleg de liceu la Bârlad. A mai colaborat la „Lumea nouă literară și științifică”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, la publicațiile ieșene „Tribuna conservatoare”, „Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
și iarași, și .... iarăși ... Cică s-au făcut niște studii și, din ce a scris, a spus și a profețit poetul - din câte i s-au răstălmăcit, reeditat, interpretat, modificat, aplicat etc. .... ar rezulta un munte de aur. Cohorte de epigoni, detractori, exegeți, admiratori, cârcotași manipulanți de sentimente, de oameni și de nație au mâncat și continuă să se hrănească din ce a creat “demiurgul“. Și când te gândești că s-a stins într-un ospiciu, iar în viața de toate
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
lui Iorga e covârșitoare”. Lucian Boia consideră că N. Iorga este un “naționalist” și un “autohtonist” al cărui mesaj este depășit și, deci, nefolositor. Dați-mi voie să cred că George Călinescu a făcut o judecată de valoare științifică, în timp ce epigonul său s-a rătăcit în meandrele politicianismului de duzină. Sursa: www.ioncoja.ro
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile faraonului Tla. În intenția lui Eminescu era să realizeze un roman al unei generații chinuite de sentimentul neputinței de a se realiza cu titlul Naturi catilinare, lucrare care exprimă ideea degradării valorilor, idee întâlnită apoi în Epigonii, Scrisoarea a II-a și din care realizează fragmentul Geniu pustiu, apreciat de G. Călinescu ca „poem în proză” și ca „întâiul jurnal interior românesc construit așa cum Goethe l-a realizat în al său Werther”. Geniu pustiu Preambulul romanului pornește
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
poetice, simbolismul a deschis drumul suprarealismului, ermetismului și expresionismului din secolul al XX-lea. Poezia simbolistă românească apare la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă măcinată de mari contradicții sociale. El a apărut ca o reacție împotriva poeziei minore a epigonilor eminescieni. Înainte de constituirea curentului literar în Franța, Macedonski, în revista „Literatorul”, formulează o serie de idei care anticipau simbolismul. Adevăratul manifest simbolist al poetului este Poezia viitorului (1892). Al doilea teoretician al simbolismului românesc a fost Ovid Densusianu. Ca poet
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
căsnicii”. Se admite posibilitatea ca imaginarul să intervină în real: întâlnim ideea raportului cu o anume realitate („te prevenii că povestea ... o poți situa mai aproape de ficțiune decât de realitate”) și gândirea momentului prin elemente literare („Noi ce facem? Noi ... epigonii! «Simțiri reci»”, preluare din „Epigonii” lui Eminescu). Materia epică este diversă: povestea unui divorț, istoria unei iubiri devenită amintire, maturizarea prin experiența morții unei prietene. Mediul de desfășurare este fie rural, fie orășenesc. Interesantă este povestirea „Viața de dincolo de pârleaz
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
imaginarul să intervină în real: întâlnim ideea raportului cu o anume realitate („te prevenii că povestea ... o poți situa mai aproape de ficțiune decât de realitate”) și gândirea momentului prin elemente literare („Noi ce facem? Noi ... epigonii! «Simțiri reci»”, preluare din „Epigonii” lui Eminescu). Materia epică este diversă: povestea unui divorț, istoria unei iubiri devenită amintire, maturizarea prin experiența morții unei prietene. Mediul de desfășurare este fie rural, fie orășenesc. Interesantă este povestirea „Viața de dincolo de pârleaz”, prin complexitatea experimentării penibilului și
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
G. Călinescu afirma: „Profunditatea poeziei stă în aceea că odată o ușă deschisă, zece porți se dau la o parte zgomotos și simultan peste amețitoare perspective. Testament apare ca o estetică plină de probleme și de puncte“. Dacă Eminescu în Epigonii definea poezia ca „voluptos joc de icoane și de glasuri tremurate / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea“, și Tudor Arghezi definește poezia ca „Umbra și lumina care catifelează natura și-i dau omului senzația că trăiește cu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
barda, Iuștiind pleasnă ca biciul Către ăl de sare coarda, Îl ofusc șfichindu-i viciul. N-am a mă înmărmuri că Tâmpul ce nu-i tâmp destul Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit a unge inimi, Voi
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]