252 matches
-
publice specializate. ... (2) Destructurarea, dezmembrarea sau, după caz, fragmentarea bunurilor prevăzute la alin. (1), în vederea scoaterii lor din funcțiune, este interzisă. ... Capitolul VI Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite întâmplător sau prin cercetări arheologice Articolul 46 (1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv, precum și cele descoperite întâmplător prin lucr��ri de orice natură, efectuate în locuri care fac
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*republicată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260731_a_262060]
-
roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip. 101 - Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal. 157 - o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului sub numele de Tisierna. 193-211 - Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu. Sfârșitul sec. III - sec. IV - Este construit castrul roman târziu. Tot în această perioadă sunt atestați primii creștini în localitate. Sec. IV - VI - Dierna-Zernes
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului umed și închis) Pentru perioada secolelor VI - XII (e.n) toate dovezile și argumentele arheologice, etnografice, numismatice, toponimice, epigrafice și logice, precum și contactul direct cu marile migrații ale unor populații din primul mileniu al e.n pledează pentru existența și continuitatea românilor în bazinul minier Maramureș, în zona depresionară Lăpuș. Deși este atestată documentar în anul 1630, mina din
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
muzeu de istorie și arheologie și inițierea unor săpături arheologice. Primele obiecte muzeale provin din donații, descoperiri arheologice întâmplătoare și achiziții. Se cuvine să amintim marea donație de antichități din 1873 a generalului Anton Scudier constând în mai multe monumente epigrafice și sculpturale romane și feudale, provenind de la Titel (astăzi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse și din Banat (Caransebeș, Orșova etc.). De-a lungul timpului, în patrimoniul muzeului au intrat, prin donații sau achiziții, colecții valoroase: Ormós, Pongracz, Cesnola etc.
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian, între anii 108-110. Conform unui monument epigrafic, orașul a fost fondat din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus. Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit "metropolis". Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
de ruși. Cel mai remarcabil monument care există pe teritoriul acestui sat este ""Podul de Piatră"" (numit în unele documente vechi și "Podul Înalt", fapt care a dat naștere la diverse speculații privind locația bătăliei de la Vaslui), construit (conform pisaniei epigrafice din partea vestică a sa) de hatmanul Gavriil Coci și cneaghina Liliana ""în zilele fratelui meu Ioan Vasile Voievod, în anul 7144"" (1636). Datorită construcției sale solide, podul a fost funcțional fără întrerupere (susținând chiar și tancurile armatelor din cel de-
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele de ape. Pe aceste limite dintre diferitele bazine hidrografice erau situate fortificații de hotar ( "indagines",„pasarici”), puncte de straja si locuri
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
declanșase chiar o mânie cu privire la etrusci, orice muzeu mândrindu-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
osul sau lemnul. Este în strânsă legătură cu paleografia. Interpretează din perspectiva istorică și artistică monumentele sau obiectele pe care s-a realizat scrierea. Epigrafia s-a constituit că știința în secolul XIX, apărând multe colecții de inscripții antice. Textul epigrafic era realizat prin săpare și excizie în piatră, prin incizie , excizie și gravare pe metal , prin pictare sau sculptare pe lemn și prin țesere și brodare pe textile. Se utilizau tipuri de semne grafice capitale, cu colțuri ascuțite sau minuscule
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
daci sunt prezentați ca fiind regi goți. În secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea interesul istoricilor pentru istoria și civilizația tracilor, mai ales ramură nordică, a fost subordonat culturii grecești, deoarece, din lipsă de izvoare (scrise, epigrafice, arheologice), ei i-au considerat pe tracii nordici ca fiind niște barbari, împrumutând de la greci elemente de artă sau religie, cum ar fi cultul lui Dyonisos. În 1880 Grigore Tocilescu schițează o prezentare a Daciei înainte de români, cu ajutorul izvoarelor scrise
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
ei i-au considerat pe tracii nordici ca fiind niște barbari, împrumutând de la greci elemente de artă sau religie, cum ar fi cultul lui Dyonisos. În 1880 Grigore Tocilescu schițează o prezentare a Daciei înainte de români, cu ajutorul izvoarelor scrise și epigrafice, dar și cu puținele izvoare arheologice de care dispunea la vremea lui. Însă putem spune că prima sinteză istorică și arheologică de mari proporții despre ramură nordică a tracilor a fost realizată de marele istoric Vasile Pârvan, în opera să
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
îl eliberează, primind în schimb prietenia regelui trac, teritoriile ocupate și chiar pe fiica acestuia că soție. Pentru a doua jumătate a secolului al III-lea și începutul secolului al II-lea î.Hr. s-au descoperit la Histria două documente epigrafice, care atestă existența la Dunărea de Jos, mai ales în zonele de sud ale Moldovei și nord-estul Munteniei, a doi regi (basilei) de origine getica, anume Zalmodegikos și Rhemaxos. Scriitorul antic Trogus Pompeius ne relatează în "Istoria lui Filip" despre
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot triburi traco-getice care au fost situați de Ptolemeu tot în răsăritul provinciei Moesia Inferior. Sucii sunt un neam getic menționați în izvoarele literare și epigrafice, fiind semnalați în munții Haemus și spre Dunăre. Despre locuirea geților în Slovacia și despre soborul lui Burebista avem mărturii de la autorii antici. Unul dintre aceștia este Cezar, care, delimitând hotarele germanilor, ne spune că: Pădurea Hercinica începe de la hotarele
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
umanitatea. Prima utilizare a tetragramei apare în perioada politeistă (evreii adorau alături de zeul lor tribal YHWH diverse alte zeități locale precum El, Milkon, Anat, Așera, Baal, Kemoș) și de tranziție spre monoteism, YHWH fiind numele zeității masculine, așa cum atestă mărturiile epigrafice găsite la "Kuntilet Ajrud" (ostrace cu invocații spre "Iahve și a sa Așera") și cele găsite la "Șefela" (tăblițe cu inscripția "Iahve și a sa Așera", ca și numeroase statuete care demonstrează că partenera divină a lui YHWH era adorată
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Dacia de nord. În timpul împaratului Gallienus (253-268) o parte a Legiunii a V-a Macedonica a fost dislocată în alte regiuni de graniță ale Imperiului, spre a stăvili invazia popoarelor năvălitoare. După anul 260 situatia în Dacia devine critică; urmele epigrafice dispar, iar cele literare vorbesc de "amissio Daciae" ("pierderea Daciei"). Împăratul Aurelian (270-275) a restabilit temporar autoritatea asupra provinciei Dacia, pentru a retrage apoi definitiv trupele și administrația romană prin anii 274-275. Cu acea ocazie, Legiunea a V-a Macedonica
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
înființat Muzeul de Istorie, inaugurat în 1951 la inițiativa lui Augustin Rațiu, cu ajutorul istoricului Ioan I. Russu și al prof. Ion Țigărea. Muzeul de Istorie cuprinde o colecție bogată de obiecte, în special din perioada romană. Materialele prezentate sunt numismatice, epigrafice și arheologice, ele constituind și obiectul de studiu al unor cercetători precum Hadrian Daicoviciu, Ioan I. Russu, Nicolae Vlassa ș.a. Spre a evita degradarea în continuare și distrugerea prin vandalism a celor mai importante vestigii antice romane din lapidariul învecinat
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
multe situri africane, unul dintre cele mai cunoscute fiind cel convocat de împăratul Honorius în anul 411 pentru a condamna donatismul. În timpul ocupației vandale (439-533), regiunea face parte din domeniul regal, fără ca apartenența ei să fie certificată, în afara unot texte epigrafice, prin veritabile mărturii arheologice din această perioadă. In sfârșit, odată cu recucerirea bizantină din perioada împăratului Iustinian, în 533, "Sufetula" va deveni unul dintre sediile statului major bizantin. Patriciul Gregorie care și-a declarat, la începutul secolului VII, independența față de împărat
Sbeitla () [Corola-website/Science/308559_a_309888]
-
În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
teoria lui Meyer, arătând că numele Aurelius nu era necesar folosit decât în documente oficiale, și că “tributum capitis” nu era o marcă a dediticilor. Inițial s-a crezut că dediticii nu ar fi primit cetățenie romană, dar o descoperire epigrafică - Tabula Banasitana, i-a determinat pe istorici sa admită că dediticii nu au fost excluși de la acordarea cetățeniei, ci de la păstrarea drepturilor locale, spre deosebire de peregrini, care o dată deveniți cetățeni își păstrau drepturile. După ce toți locuitorii Imperiului au ajuns cetățeni romani
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
adiacentă acesteia, precum și cu privire la posibile mărturii ale scrisului în limba română, mult mai vechi decât scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung. Cartea este structurată în patru capitole („Țara Luanei”, „Inscripția de pe vasul nr. 21 de la Sânnicolau Mare, cel mai vechi document epigrafic în limba română”, „Manuscrisul de la Ieud; considerațiuni noi privind vechimea scrisului în limba română” și „Abecedarul de la Brașov”) la care se adaugă un cuvânt înainte semnat de autor (în care este reluată, pe scurt, problema tăblițelor de la Tărtăria) și 12
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
sunt un monument epigrafic antic, datat spre mijlocul secolului al XIV-lea î.Hr. și compus din 382 tăblițe ceramice. Aceste plăci ceramice au fost descoperite întâmplător în anul 1885 de către o localnică din Tell el-Amarna, în Egipt. Considerate inițial falsificate, tăblițele de la Amarna se
Scrisorile de la Amarna () [Corola-website/Science/303361_a_304690]
-
fost descoperite întâmplător în anul 1885 de către o localnică din Tell el-Amarna, în Egipt. Considerate inițial falsificate, tăblițele de la Amarna se află azi în custodia unora din cele mai importante muzee și institute de cercetare din lume. Acest monument istoric epigrafic, redactat în litere cuneiforme in diverse idiomuri antice, majoritatea in limba akkadiană, limba diplomatică regională, reprezintă corespondența diplomatică și militară purtată între reprezentanții diverselor state și orașe-state cu faraonii Amenophis al III-lea și fiul său Akhenaten. Unele din informațiile
Scrisorile de la Amarna () [Corola-website/Science/303361_a_304690]
-
prin scai - genul Dipsacus) și Scai (Româna, DEX) Cuvântul "scai" - genul Dipsacus - este inclus de Sorin Paliga in Lexiconul elementelor autohtone (traco-dace) Cele 78 de nume dace de plante, împreună cu numele de persoane și cu denumirile geografice transmise documentar sau epigrafic, sunt desigur în continuare obiectul de studiu al lingviștilor. Ei vor putea astfel să găsească unele dintre legile specifice ale evoluției limbii dace, sub influența limbii latine, către limba română.
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. În "Muzeul Arheologic" Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Prin ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic prioritar. Situl arheologic "Cetatea Histria
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]