2,295 matches
-
drumul, altfel țip!/ Ameninț: De-s prin jur cumva/ Stingheritori, fac crime!/ Taci, dragul meu, răspunse ea,/ Să nu ne-audă nime! - Țipătul. Trad. GT) la erotica et priapea de maturitate, în care strălucesc la loc de frunte Elegiile romane, Epigramele venețiene și Jurnalul („scris după model italian și destul de îndrăzneț în amestecul său de morală erotică și, fie-mi iertată vorba, obscenitate” ) , calea e mai degrabă cea a surâsului ironic. Jurnalul 2 (Das Tagebuch) 1810 -aliam tenui, sed iam quum
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
a prezenta un proiect comun, modern, pus în serviciul învățământului. Mi-a plăcut cum a vorbit, părea stăpână pe ea și pe ceea ce prezenta” (p. 242). Chiar dacă ascunse sub inițiale, mai apar printre amintiri profesorii Ștefan Cazimir (improvizând faimoasele lui epigrame), Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș (dăruind o păpușă fiicei celei mari a familiei), Eugen Negrici, Mihai Moraru. Cultul prieteniei pare să fie o regulă neabătută. Nu în sensul anecdoticii (sunt relativ puține scenele de gen), ci în acela al bunei
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
continuat cu rememorarea unei discuții pe care a purtat-o în anii '70 cu fostul ministru al Justiției din perioada comunistă, Adrian Dumitriu. Acesta îi povestea cum l-a arestat în 1960 pe Păstorel Teodoreanu. Întrebat de Dumitriu de ce scrie epigrame, Păstorel i-ar fi răspuns că el face epigrame cum face găina ouă, fapt pentru care a fost condamnat la 6 ani de închisoare.
Ce i-a spus Vadim Tudor președintelui BEC by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31405_a_32730]
-
-o în anii '70 cu fostul ministru al Justiției din perioada comunistă, Adrian Dumitriu. Acesta îi povestea cum l-a arestat în 1960 pe Păstorel Teodoreanu. Întrebat de Dumitriu de ce scrie epigrame, Păstorel i-ar fi răspuns că el face epigrame cum face găina ouă, fapt pentru care a fost condamnat la 6 ani de închisoare.
Ce i-a spus Vadim Tudor președintelui BEC by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31405_a_32730]
-
milă. Și totuși, în ciuda biologiei, Caragiale tăcând o noapte întreagă, cât Zarifopol l-a priveghiat, este de neconceput. Că el, în spirit, nu va tăcea un secol și, iată, un an, este o altă poveste. Mă mai opresc la maestrul epigramei, Cincinat Pavelescu, cel care i-a atras atenția lui Caragiale cu dibăcia lui la rime... imposibile. Pe Caragiale l-a văzut „în seri neuitate” ca pe o „fântână luminoasă”, as al paradoxului, susținând azi una și mâine alta, cu egală
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
lume ca o frumusețe, un har și o noblețe a ei... un bine neales". Apetența filozofică se regăsește și în studiile de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru conceptul de înstrăinare atît în studiul său despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru conceptul de înstrăinare atît în studiul său despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Emil Brumaru (Epigramă duioasă) Motto: Nimeni nu avea ca Lolo Sîni cît mingile de polo! Oh, Lolo* s-ar iubi, lin, și cu ochii, Cînd nu-i pot scoate trupul cald din rochii. Oh, Lolo s-ar iubi, blînd, și-ntr-o nară
Lolo sau nesfîrșitele posibilități ale iubirii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16316_a_17641]
-
cireșe la urechi în ultimul an am privit cum o statuie de piatră se îmbolnăvește de ciori acolo în satul meu din ardeal soarele face vizite la cimitir într-un convoi de doamne trecute ne-am întors numai să ascultăm epigramele greierilor răzbătând de printre pietre și se aude un pocnet de bici o singură dată te-am surprins privind parcă spre fuga vântului singurătatea ne însoțea ca o armată de teracotă o pasărea care scurmă cu ciocul și labele chiar
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
Bătută-n cur de-un scaun cu scândurele tari/ Și-n cap de-un soare moale. Mi-a zis: ŤE o nimica/ Să fii poet când puța o ai doar atâtica,/ Iar tu dai șlef, extatic, de gris mărgăritar!ť" (Epigramă ameliorată 1982, p. 44) Deși la prima vedere pare un poet trăirist, Emil Brumaru este mai degrabă un poet livresc. Pentru el poezia este un act de comunicare, o tentativă de a intra în dialog cu persoane reale, cu scriitori
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
ce umor mai am! Va continua Primarului comunei Deveselu, unde va fi instalată o bază militară americano-română. Liniștirea primarului Primarul avea regrete C-are băiat n-are fete! Nu-i băi, între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele Băsescu Prin băi frecvente de mulțime Să urci în slavi, la infinit, Că poate numai la-nălțime Vei da de un meteorit. Majorități Parlamentare Îi menține laolaltă Comportamentul de haită Nu poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
asemenea la îndemână textele debutului bănulescian: debutul absolut în 1943 în revista liceului din Călărași cu un poem patriotic neglijabil; comentariile la prozatorii ruși, traduși la noi în anii ´50, de la Gogol și Paustovski la nume mai puțin importante; fabule, epigrame și alte versificări facile; schițe și povestiri ce dovedesc un nebănuit simț al umorului și înclinație spre satiric; reportaje conștiincioase de pe șantiere, din fabrici și uzine - texte pe care scriitorul ajuns la maturitate le-ar fi vrut uitate, datorită tributului
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
fost frumos Până când am început Să ne întrebăm Cine suntem. Obosiți e atâta amorțeală Am început să rătăcim Ca niște picături de ploaie Fără să înțelegem De ce trebuie Să urcăm până la nori Ca să ne înghită Pământul? în două antologii de epigrame - una din 1979, Au plecat olteni la coasă (întocmită de Nicolae Petre Vrânceanu și de caricaturistul Barmo, tipărită de Centrul de îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, din Craiova), și a doua, din anul 2008, Printre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
spăimos“, în toga-i de tuș aruncată ca peste un vulcan (grație „mărturiei peste anotimpuri“ făcută de portretul în peniță zimțuită): El pus-a pe copertă „Flori și spini“ / Dar înăuntru-s numai mărăcini («Lui Maliu Bogoe, autorul volumului de epigrame „Flori și spini“», 1939); La țărmul mării, lângă-albastrul foc, / în „Ceasul umbrei“, meditând, Motoc / Constată ... că penița-i n-are toc ! («Poetului Nicolae Motoc, autorul volumului de versuri „Ceasul umbrei“», 1969); „școlar, pe drum, saluți pe cel mai mare !“/ (I-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bătrâna doamnă-nvățătoare);/ Astfel a și făcut, dar e-n dilemă: / Cum să salute-acum, când „El“ e... „mare“ ?! («Dilemă»); Demult, mi s-a încredințat o ramă / și-am atârnat-o printre stele, chiar mai sus, / Crezând că printr-o bună epigramă / în ramă am 0s-ajung, dar văd că nu-s ! («Autoepigramă» - Printre epigramiști olteni, 2008, p. 276). într-o revistă timișoreană, Tim 17 (titlu ce trimite la însângerata zi de 17 decembrie 1989 de la Timișoara, sub direcția poetului Marcel Turcu), chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
creier“ deoarece i-a „reprodus fraudulent“ poezia Emigranți). în revista Asociației Scriitorilor Români din Canada, Destine Literare (Montréal - ISSN 1916 - 0623), anul V, nr 3 / 37, septembrie - decembrie, 2012 (paginile 95 și 96), Ion Pachia-Tatomirescu publică un ciclu de zece epigrame (cea dedicată epigramiștilor olteni fiind în două variante), circumscriind bogatei arii tematice a epigramisticii sale: (1) adevăruri trecute de istorii maghiare / române sub tăcere («Ioana, fiica „ducelui“ / „regelui“ valah, Menumorut de Pannonia [Dacia de Vest], s-a căsătorit cu Zultes
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vremea noastră, / când tu îmi dai cumâs și eu - colastră...!“» -[încuscriții, de sub scut...]), (2) demagogia deșănțată, antinațională, distructivă, haotizatoare a politicienilor din România celor 23 de ani ce au trecut de la Revoluția Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989 până în prezentul acestor epigrame («în România președintelui Tr. Băsescu și a prim-ministrului Em. Boc, a apărut un nou sport: săritura Națiunii de sub scut, pe scut... [„știre din presa arcului guvernamental“]: Nu vă lăsați, Români, cuprinși de stres, / vă dăruim noi strategii pentru progres
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
zicalei: „Tăt Bănatu-i fruncea!“: Zis-a George Gârda: „Tăt Bănatu-i fruncea...!“ - / și fu adevărul valabil atuncea... / Privind prin istorii, cercetând profund, / „fruncea“ de peatuncea devenit-a fund... [Geminae frontis...]) etc. Ar mai fi de observat că pe tulpina împrimăvărată a epigramei, Ion Pachia-Tatomirescu a altoit exemplar nu numai autoepigrama (supra), ci și epitaful: Pe-al meu mormânt zac multe oale sparte - / că doar de viespi în viață-avusei parte ...! («Epitaful epigramistului Ioan Viespan» / Ion Pachia-Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să corecteze extemporale, ba să-și facă corespondență, ba să stea la taclale la o țigare. (Nu se împământenise obiceiul cu cafelele că azi). La modă era atunci cântecul: - Iupai-dia dia-dia - Iupai-dia dia daaaa... Eu eram specialist în a face epigrame căci în fiecare recreațiedupă o oră în care se intamplase ceva deosebit puneam mâna pe cretă și așterneam pe tablă o epigrama. Nu vorbim de calitatea artistică a lor, deși uneori izbuteam să amuz colegii, mai ales când era vorba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
că azi). La modă era atunci cântecul: - Iupai-dia dia-dia - Iupai-dia dia daaaa... Eu eram specialist în a face epigrame căci în fiecare recreațiedupă o oră în care se intamplase ceva deosebit puneam mâna pe cretă și așterneam pe tablă o epigrama. Nu vorbim de calitatea artistică a lor, deși uneori izbuteam să amuz colegii, mai ales când era vorba de mine, ceeace s-a întâmplat după o oră de matematică. Doamne, cum de m-a trecut clasa atâția ani Mănescu? Scoțându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fără legătură cu trecutul, și apropiindu-se periculos de o discuție ca oricare alta. Un roman s-ar putea scrie despre viața lui Mihai Bodescu, fiu de preot misionar în Transnistria și nepot al lui Aristide Ionescu; bun cunoscător al epigramelor lui Păstorel Teodoreanu, el povestește cu talent literar despre lumea din infern care găsea resurse să zâmbească. La fel de înzestrat este și Peter Falk, care aduce un plus de exotism memoriilor dialogate: munca silnică de la Piatra Frecăței și Colonia Grădina din
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
Simona Tache După ce am scris ieri despre talentul de epigramist al lui Mircea Badea, s-au apucat și comentatorii blogului roz să compună epigrame. Iat-o pe cea la care am râs cel mai tare. E scrisă de Nea, în numele lui Badea, ca pentru mogulul lui. O reiau pentru cei care n-au apucat să citească toate comentariile de la postul de ieri: Moguleț, moguț
La ce am râs ieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19036_a_20361]
-
peste el anii ca peste noi toți, George Corbu nu și-a modificat însă ritmul și nu și-a schimbat, se pare, nici fantasmele. Este în continuare pasionat de literatură, citește tot, scrie mereu, publică ici, colo, face antologii de epigrame și epigramiști, are tot timpul inițiative culturale, este loial în prieteniile sale literare și are, asta pot să spun cu precizie, un cult aproape mistic pentru valorile spiritului. Participă la cenaclurile epigramiștilor, duelează cu ei și, când are mai mult
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
pe bandă rulantă, gravide pe care le duceau la export, pe bani grei. Ironie în tragedie, apar acolo și niște parlamentari de Timiș, care pun umărul pentru a exporta „bucăți de carne de muls”, pentru occidentalii impotenți, apare și o epigramă a umoristului Vasile Larco de la Iași, afacerile mergând strună și, vorba lui Fănuș Neagu, „Toată lumea-i fericită și cu lacrimi pe obraz!” În „Surpriza”, Stratan, care era paznic de zi, tocmai se pregătea să-i facă soției sale (cu 17
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]