568 matches
-
der Schweiz, și a realizat în 1970 o importantă reformă, devenind Christlisch Demokratische Volkspartei der Schweiz (Parti Démocrate Chrétien în cantoanele francofone și Partito Democratico-Cristiano Popolare în cantoanele italianofone). Asumîndu-și în mod oficial legătură cu DC, partidul sublinia distanțarea de episcopat și dorea o deschidere confesională. El a reușit acest lucru, în ciuda menținerii partidului numit Evangelische Volkspartei, care fusese fondat în 1919, dar care nu a reușit niciodată să iasă dintr-o stare vegetativă (2,3% din voturi în 1979). Totuși
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fie cu liberalii fie, cel mai adesea, cu socialiștii. Și în Olanda, după eliberare s-a format un nou partid, Katholieke Volkspartij (KVP). El a găsit în stabilitatea sistemului verzuiling forța succesului. Susținut de dinamismul Bisericii olandeze și de decizia episcopatului, a cărui dispoziție administrativă din mai 1954 asupra "Catolicului în viața publică a zilelor noastre" este o puternică ilustrare, de presa catolică dinamică, de sindicatele și nenumăratele asociații confesionale, el avea 429 000 de adepți în 1955, iar procentajul la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reînnoirea căruia au participat oameni puțin îndepărtați de democrația de inspirație creștină, ca Paul Quilès și Jacques Delors. La rîndul său, Bernard Lambert, deputat MRP în 1959, trecuse la PSU în 1967. "Libertatea de a alege"11 era garantată de episcopat printr-un document de o importanță capitală, adoptat de Adunarea Plenară a episcopilor la Lourdes în octombrie 1972, prezentat de Monseniorul Matagrin, "Pentru o practică creștină a politicii". Pluralismul angajamentelor politice ale catolicilor era recunoscut. Mai întîi Centrul Democrat, apoi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
condițiile unei dezvoltări economice remarcabile 14. Dar această îmbinare între capitalism și catolicismul provenit din tradiționalism, sub egida unui pragmatism tehnocratic, nu a favorizat deloc democrația creștină. Chiar dacă, începînd cu anul 1960, Biserica, datorită reînnoirii naturale a clerului și a episcopatului prin Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea, s-a distanțat de regim, catolicismul spaniol rămînea puternic legat de dictatură, chiar dacă era modernizată, străin deci Democrației Creștine care rămînea marginalizată. Ea a rămas în această situație pînă după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în opoziția deschisă se dezvolta un catolicism progresist, încurajat de restructurarea sinodală. Aceste opțiuni diferite pe timpul dictaturii deschideau calea spre libertatea de a alege a catolicilor portughezi, odată ce libertățile fuseseră reobținute. Ei au fost încurajați de scrisoarea pastorală colectivă a episcopatului din iunie 1974, privind "contribuția creștinilor la viața socială și politică". Fiind influențată de declarația episcopilor francezi din 1972 care a avut un mare impact în Portugalia, citim aici că "nici un partid sau mișcare politică nu se poate erija, în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cu aceasta intrăm intr-o zonă superioară de discuții, și anume, discuția despre modurile de înțelegere ale manifestării lui Dumnezeu cel transcendent. Secvența 1 Studiu de caz Starea monahală asigură posibilitatea ascensiunii spre diferite demnități, cum ar fi Preoția și Episcopatul. În continuare, vom analiza atitudinea unui călugăr propus pentru treapta preoției (Sfântul Grigorie de Nazianz). Elevii vor primi materiale ce cuprind cuvântul de apărare al Sfântului Grigorie pentru fuga sa. (Anexa III). Ei vor fi rugați să citească materialul iar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
satele din jurul capitalei se adresează mult mai ușor puterii. Mai puțin vizibili sunt locuitorii din regiunile Gorj, Dolj. Se poate presupune că multe dintre pricinile lor se rezolvă fie cu ajutorul puterii locale, respectiv bănia Olteniei, fie cu ajutorul puterii religioase, respectiv episcopatele din jur, chiar dacă aceste jurisdicții nu au și competența de a rezolva cazurile de divorț sau de desfacere a logodnei. Pricinile sunt și ele la fel de diverse; fiecare actor încearcă să-și argumenteze cât mai bine „pretențiile de dreptate“ și să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și îngrijirea sufletului deveniră, pentru Sfântul Ioan, scopul principal al vieții sale; în fapt, au fost transmise urmașilor mai mult de 700 de predici autentice, rod al celor 12 ani de misiune în Antiohia și al celor 6 ani de episcopat (până la exilarea sa) în Constantinopol. Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme apăsătoare - păcat, căință, credință, lucrarea pentru mântuire a lui Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
amprenta clară a darurilor cu care sfântul a fost înzestrat, caracterizându-l într-un mod admirabil: „așa cum era el de altfel, metodic, concis, înțelept pe când se adresa ucenicilor săi pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului său pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserica”<footnote G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., pp. 125-126. footnote>. Prin faptele și cuvântările rostite fie de la amvon sau în particular, Sfântul Vasile a dus o luptă neobosită împotriva
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și îngrijirea sufletului deveniră, pentru Sfântul Ioan, scopul principal al vieții sale; în fapt, au fost transmise urmașilor mai mult de 700 de predici autentice, rod al celor 12 ani de misiune în Antiohia și al celor 6 ani de episcopat (până la exilarea sa) în Constantinopol. Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme apăsătoare - păcat, căință, credință, lucrarea pentru mântuire a lui Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
amprenta clară a darurilor cu care sfanțul a fost înzestrat, caracterizându-l într-un mod admirabil: așa cum era el de altfel, metodic, concis, înțelept pe când se adresa ucenicilor săi pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului sau pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserică{\cîte 47}. Că și Epifaniu, Vasile, acest mare arhipăstor capadocian, a fost un îndârjit susținător al monahismului. Ideea lui Vasile era că fiecare mănăstire ar trebui să reprezinte
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Ioan legase prietenie cu un camarad, Vasile, probabil viitor episcop de Rafaneea, cu care se angajase să meargă pe același drum în viață. Dar, la un moment dat, Sfântul Ioan își trădă prietenul pe care nu-l împiedică să accepte episcopatul, în timp ce el, Ioan, fugi de această înaltă cinste ascunzându-se. În 374, după moartea Antusei, Ioan a putut să dea curs dorinței sale arzătoare pentru asceză. A plecat în munții Antiohiei, unde timp de 4 ani a dus o viață
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
bucurau constituiau "o proprietate sacră"375. Constituțiile "democratice" din secolul al XIV-lea oglindesc efortul de reprezentare a propriilor interese: burghezia va trece pe primul plan al vieții politice influențând "parlamentele" și adunările provinciale (les Journées d'états, Landtage). În episcopatul de Liège raporturile dintre episcop, ce reprezenta puterea suverană, cler (reprezentat prin Capitlul său), nobilime și orașe, au fost reglementate în anul 1316. Regimul stărilor se va consolida ulterior, în special din 1343. Stările și-au asigurat o reprezentare permanentă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suveranitatea aparținea fiecărei comunități, fiind împărțită); state oligarhice (Zürich, Bâle, Schaffhouse, Saint-Gallen și, într-o oarecare măsură, Mulhouse și Geneva), în care regimul era corporativ; state aristocratice (Berna, Lucerna, Fribourg, Soleure), în care puterea aparținea exclusiv patriciatului; state monarhice (Neuchâtel, Episcopatul de Bâle, abațiile de Saint-Gallen și Engelberg). În anul 1656 Berna interzicea intrarea în rândurile burgheziei a artizanilor străini. În 1660 s-a hotărât să nu mai fie admis ca niciun burghez timp de zece ani, iar în 1694 "Cartea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pentru știință, socotindu-le definitorii pentru tradiția ei. Atâta timp cât concluzii formulate de Darwin au fost contestate în medii științifice, reacția cercurilor conducătoare ale Bisericii Catolice a fost una de respingere nediferențiată. Deja în 1860, într-o declarație dată la Köln, Episcopatul German a calificat susținerea ascendenței anaimale a omului ca fiind incompatibilă cu credința catolică. Iar Comisia Biblică Papală din 1909 a reafirmat creația separată - „peculiaris creatio hominis“. Mult mai târziu, în 1941, într-o cuvântare ținută în fața Academiei Papale de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pământurilor Bisericii și a măsurilor legislative vizând monahismul, participarea la lupta pentru pace, incitarea românilor din afara granițelor să laude regimul comunist etc.: "În acea perioadă nu era posibil să te împotrivești dictaturii: ori acceptai să părăsești dioceza, să renunți la episcopat, ori acceptai compromisul cu puterea. ...Am fost dintre aceia care au acceptat colaborarea cu puterea. Aceasta e pentru mine ca o povară, ca o piatră de moară (...) Nu mi-am făcut datoria de ierarh deoarece n-am protestat împotriva regimului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
joia și în zilele de sărbătoare, grădina este deschisă populației și devine o promenadă publică. Vizitatorii nu-și fac niciun scrupul când vine vorba despre a devasta florile din parter și a-și umple buzunarele cu fructele specifice anotimpului. Grădina episcopatului e grădina tuturor, spre marea disperare a grădinarului-șef, care și-a exprimat față de noi vii plângeri în acest sens. Dar aceasta e voia monseniorului, și ea nu suferă împotrivire; toată supravegherea se reduce la a modera ardoarea risipei. În
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comisarii nu s-au mai prezentat în galeriile de artă din Paris pentru a cere retragerea din vitrină a unui tablou litigios? De ce "fotografiile deocheate" nu mai circulă pe sub mână? Și de ce, în prezent, cutare sau cutare imagine publicitară mobilizează episcopatul francez? O cronologie a practicilor clandestine și a delictelor de imagine ar constitui o bună introducere la istoria artei. Amatorii de pictură vor regreta, fără îndoială, timpul binecuvântat când un deputat socialist, Jules-Louis Breton, interpela guvernul pentru a denunța scandalul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
membrii acestora în aziluri de săraci. 10. Biserica din Scoția (Church of Scotland) era Biserica Reformată de orientare calvină înființată în Scoția în 1560, care s-a scindat cu timpul în facțiunea prezbiteriană (Presbyterians) și facțiunea care recunoștea autoritatea instituției episcopatului (Episcopalians). În 1843 are loc o altă ruptură prin plecarea din sînul bisericii a 470 de preoți (din totalul de c. 1200) și a c. 40% dintre enoriași, care au format împreună Biserica Liberă Scoțiană (Free Church). Motivul sciziunii a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sud-dunărene (Kozluka, Kozlukioi, Koz Bunar, Kozlu Dere, Kozu Bair etc.) unde au trăit, de asemenea, populații turcice. Iordan, presupunea, de altfel, că de origine turcică ar putea fi și toponimul Koza din județul Focșani, unde cumanii ar fi avut un episcopat. Adăugăm pe lista posibilelor derivate de la baza pecenego-cumană koz cel puțin toponimele Cozla, care denumesc un sat în județul CarașSeverin și unul în județul Sălaj, precum și un vîrf în Munții Stînișoarei, care, așa cum se poate observa ușor, au paralele în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
el a primit titlul de succesor al lui Andronic. Dar contemporanul apostolilor n-a putut fi episcopul slavilor care, în primul secol al erei noastre, nu erau încă stabiliți în regiunile dunărene. De fapt nu se cunoaște nimic pozitiv despre episcopatul său. Este curios de notat că istoricii ecleziastici și repertoriile științelor religioase ignoră total rolul pe care textele slave îl atribuie Sfântului Andronic.” Neînțelegerea caracterului evolutiv al fenomenelor etnolingvistice a creat impresia incompatibilității dintre latini și traci, dintre latini + traci
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
depozite de alimente și îmbrăcăminte, orfelinate, bucătării, ospătării și cantine. Unele din aceste complexe, ocupau împreună cu mânăstirea, aproape câte un cartier. Tot în acest secol, se instituționalizează și profesia de infirmier (parabolani) al căror număr a crescut mereu sub ocrotirea episcopatelor. În timp, dezvoltarea spitalelor luând amploare, s-au organizat clinici cu medici specializați și cadre sanitare auxiliare numeroase, farmacii, biblioteci, cabinete pentru medici. Spitalul Mânăstirii Pantocrator va ajunge cu 5 clinici bine dotate, având cadre medicale, farmaciști și infirmieri. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a înregistrat nenumărate astfel de exemple, cum ar fi Sf. Ambrozie, Sf. Alexandru, Sf. Martin, Sf. Petru Hrisoslogos, ca și alții ridicați dintr-odată de la starea umilă a simplilor credincioși, de la o viață ascunsă și ocupată cu conducerea profană, la episcopat; cei care erau puși în candelabru să răspîndească o minunată lumină în toată Biserica. 25. Prin aceeași lege și clericii noștri sînt asemenea credincioșilor noștri. Pentru că, vorbind în general, nu poate fi altfel, provenind din creștinii care nu au înțeles
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie înscris în rîndurile Clerului; și era obiect al atenției popoarelor și al Bisericilor acela care era primit între prezbiteri de către Episcopul său60, a cărui demnitate venerată de prezbiteriat făcea apoi să strălucească cu atît mai mult pe cea a Episcopatului care se înălța pe o temelie atît de solidă; iar Preotul era atașat astfel pe deplin față de Episcop și i se supunea în mod firesc 61. 29. Nu este de mirare că acei preasfinți Episcopi au păstrat cu acribie pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care era sora Împăratului Mauritius, în care, pentru a-i demonstra nefericirea sa, începu să-i descrie pacea de care se bucura înainte să fie înălțat la demnitatea de Pontif, pe cînd ducea o viață umilă de monah: "Sub culoarea episcopatului m-am reîntors la cele lumești; căci în această nouă stare de slujbă pastorală 65 trebuie să servesc atîtor lucruri pămîntești, pe care nu-mi amintesc să le fi servit vreodată în viața laică. Am pierdut plăcerile înalte ale liniștii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]