1,082 matches
-
la nivelul țesuturilor din apropiere sau al altor organe din corp prin sistemul limfatic, printr-un proces denumit metastază. Majoritatea tipurilor de cancer care pornesc din plămân, cunoscute în principal sub denumirea de cancere pulmonare, sunt carcinoamele derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt carcinomul cu celule mici (cancerul bronho-pulmonar microcelular sau CBPM), supranumit și cancer cu celule „în bob de ovăz”, și carcinomul pulmonar fără celule mici (cancerul bronho-pulmonar non-microcelular sau CBPNM). Cele mai frecvente simptome sunt
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
context clinic și radiologic. Cancerele pulmonare sunt clasificate în funcție de tipul histopatologic. Această clasificare este importantă pentru a alege modul de gestionare și pentru a anticipa evoluția bolii. Majoritatea cancerelor pulmonare sunt carcinoame- tumori cu caracter malign care rezultă din celulele epiteliale. Carcinoamele pulmonare sunt clasificate în funcție de dimensiune și de identificarea la microscop a celulelor maligne de către histopatolog. Cele două clase principale sunt carcinoamele fără celule mici (non-microcelulare) și cele cu celule mici (microcelulare). Cele trei subtipuri principale ale cancerului bronho-pulmonar non-microcelular
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
4 ore. Casele stricate reprezintă o mare parte a materialului organic care cade pe fundul oceanului (zăpada marină). Coada larvaceilor conține un notocord, o coardă dorsală de nervi și o serie de benzi din țesut muscular striat înconjurați de țesut epitelial (în familia Oikopleuridae) sau de o membrană care nu este alcătuită din celule (în familia Fritillariidae). Prin zvârcolirea regulată a cozii, larvaceii pot genera curenți de apă la ei în casă, pentru a ajuta mai multă hrană să intre acolo
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
la baza creierului într-o cavitate a osului sfenoid denumită „șaua turcească”, posterior de chiasma optică. Are trei lobi: anterior, intermediar și posterior. Lobul anterior sau adenohipofiza reprezinta 75% din masa glandei, lobul intermediar 2% (redus la o simplă lamă epitelială aderentă la cel posterior), iar cel posterior sau neurohipofiza, restul. Adenohipofiza și lobul intermediar au origine embriologică comună, epitelială, iar neurohipofiza are origine nervoasă ca și hipotalamusul de care se leagă. Neurohipofiza are rolul de a elibera hormonii secretați de
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
anterior, intermediar și posterior. Lobul anterior sau adenohipofiza reprezinta 75% din masa glandei, lobul intermediar 2% (redus la o simplă lamă epitelială aderentă la cel posterior), iar cel posterior sau neurohipofiza, restul. Adenohipofiza și lobul intermediar au origine embriologică comună, epitelială, iar neurohipofiza are origine nervoasă ca și hipotalamusul de care se leagă. Neurohipofiza are rolul de a elibera hormonii secretați de nucleii anteriori ai hipotalamusului. Hipofiza este alcătuiră din trei lobi: adenohipofiza, lobul intermediar și neurohipofiza. Secretă: Secretă: Depozitează: 1
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
virusul sincițial respirator (VSR) se transmite atât prin contact direct cât și prin inhalarea de aerosoli. Apoi acesta se multiplică, la nivelul nasului și gâtului, înainte de a se extinde (adesea) către tractul respirator inferior. VSR provoacă, într-adevăr, deteriorarea țesutului epitelial. De asemenea, virusul paragripal induce și el în mod obișnuit o inflamație la nivelul mucoasei nazale, gâtului și bronhiilor. La copiii mici, atunci când afectează traheea, acest virus poate determina simptomatologia unui crup (obstrucție a laringelui), datorită dimensiunii mici ale căilor
Viroză respiratorie () [Corola-website/Science/327341_a_328670]
-
anticorpii care apar în general după infecție. Adenovirusurile pătrund în organism pe cale respiratorie (cel mai frecvent ), conjunctivală sau digestivă, provocând procese inflamatorii ale organelor implicate. Adenovirusul se reproduce doar în celulele lezate, preponderent în nucleu. El se acumulează în celulele epiteliale și în țesutul limfoid. Ulterior, adenovirusul pătrunde în circuitul sanguin, provocând inflamația mucoaselor și apariția conjunctivitei, și în alte organe, determinând procese inflamatorii la diferite niveluri ale organismului. Adenovirusurile cauzează apariția unei varietăți de sindroame clinice. Cel mai frecvent se
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
36 milioane €, iar în 2006 la 61,850,000 $. Perlele naturale iau naștere atunci când între cochilie și manta pătrunde un corp străin (un parazit micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef. În 2011, un grup de cercetători japonezi au identificat 29.682 de gene ale scoicii de mărgăritar. 1 carat = 4 grains = 200 mg = 0
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
Caelyx decât pentru doxorubicină ( HR = 3, 16 , p < 0, 001 ) . La doze cumulative peste 450 mg/ m nu au existat evenimente cardiace cu Caelyx . Un studiu comparativ de fază III cu Caelyx comparat cu topotecan la paciente cu cancer epitelial ovarian după eșecul terapiei de primă linie prin chimioterapie pe bază de platină , a fost finalizat la 474 paciente . S- a observat un beneficiu al supraviețuirii totale ( ST ) la pacientele tratate cu Caelyx comparativ cu cele tratate cu topotecan , indicat
Ro_160 () [Corola-website/Science/290920_a_292249]
-
farmacologice privind evaluarea siguranței , toxicitatea după doze repetate , genotoxicitatea , carcinogenitatea , toxicitatea asupra funcției de reproducere . Carcinogenitate , mutagenitate : 3 % și respectiv 5 % din șobolanii din grupurile cu doze medii și mari din studiul de 24 luni asupra carcinogenității au prezentat tumori epiteliale renale ( adenoame sau carcinoame ) . Cu toate acestea nu s- au observat semne de toxicitate renală în grupul cu doză mică . O incidență crescută de adenocarcinoame uterine a fost observată în grupul cu doză mare din studiul carcinogenității la șobolan . Nu
Ro_1024 () [Corola-website/Science/291783_a_293112]
-
farmacologice privind evaluarea siguranței , toxicitatea după doze repetate , genotoxicitatea , carcinogenitatea , toxicitatea asupra funcției de reproducere . Carcinogenitate , mutagenitate : 3 % și respectiv 5 % din șobolanii din grupurile cu doze medii și mari din studiul de 24 luni asupra carcinogenității au prezentat tumori epiteliale renale ( adenoame sau carcinoame ) . Cu toate acestea nu s- au observat semne de toxicitate renală în grupul cu doză mică . O incidență crescută de adenocarcinoame uterine a fost observată în grupul cu doză mare din studiul carcinogenității la șobolan . Nu
Ro_1024 () [Corola-website/Science/291783_a_293112]
-
tub, ce leagă faringele de stomac. Pereții săi musculari produc contracții ondulatorii, care ajută la transportarea hranei. Are un diametru larg, comparativ cu alte cordate. La unele specii poate servi drept depozit temporar de hrană. Este acoperit cu un strat epitelial, care conține multe glande subepiteliale. Esofagul la adulți are o lungime de în jur de 25 cm. În partea proximală (superioară) esofagul este amplasat în spatele traheii și în fața coloanei vertebrale.Esofagul pe traiectul sau poate fi împărțit pe următoarele segmente
Esofag () [Corola-website/Science/302711_a_304040]
-
se subînțelege și "sistemul tubular". Este alcătuit din 3 segmente: Conține capsula Bowmann Are o lungime de aproximativ 46-65 mm a)TUBUL PROXIMAL: b)ANSA HENLE -are forma de tub în U Prezintă: -ram descendent: este subțire, alcătuit din celule epiteliale turtite foarte permeabile la H2O -ram ascendent: prezintă 2 porțiuni: -subțire -groasă c) TUBUL CONTORT DISTAL Din schema structurală a rinichiului se poate observa "Arteria interlobaris" o ramură a arterei renale care se subîmparte pentru alimentarea cu sânge a două
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
Kepivance . Efectele pe termen lung nu sunt cunoscute încă . Siguranța pe termen lung a Kepivance nu a fost deplin evaluată privind supraviețuirea globală , supraviețuirea fără progresia bolii și neoplaziile secundare . Kepivance este un factor de creștere care stimulează proliferarea celulelor epiteliale ce exprimă receptori KGF . Siguranța și eficacitatea Kepivance nu au fost stabilite la pacienții cu neoplazii non hematologice care exprimă receptori KGF . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Nu s- au efectuat studii de interacțiune
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
KGF este o proteină cu acțiune asupra celulelor epiteliate prin legare de receptori specifici de suprafață și stimulând astfel proliferarea , diferențierea și suprareglarea mecanismelor citoprotectoare ( de exemplu inducția enzimelor antioxidante ) . KGF endogen este un factor de creștere specific al celulelor epiteliale produs de celule mezenchimale și este suprareglat natural ca răspuns la leziunea tisulară epitelială . Proliferarea celulelor epiteliale a fost evaluată prin colorarea imunohistochimică cu Ki la subiecți sănătoși . O creștere de cel puțin 3 ori a colorării Ki s- a
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
de suprafață și stimulând astfel proliferarea , diferențierea și suprareglarea mecanismelor citoprotectoare ( de exemplu inducția enzimelor antioxidante ) . KGF endogen este un factor de creștere specific al celulelor epiteliale produs de celule mezenchimale și este suprareglat natural ca răspuns la leziunea tisulară epitelială . Proliferarea celulelor epiteliale a fost evaluată prin colorarea imunohistochimică cu Ki la subiecți sănătoși . O creștere de cel puțin 3 ori a colorării Ki s- a observat la biopsiile bucale de la 3 din 6 subiecți sănătoși la care s- a
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
stimulând astfel proliferarea , diferențierea și suprareglarea mecanismelor citoprotectoare ( de exemplu inducția enzimelor antioxidante ) . KGF endogen este un factor de creștere specific al celulelor epiteliale produs de celule mezenchimale și este suprareglat natural ca răspuns la leziunea tisulară epitelială . Proliferarea celulelor epiteliale a fost evaluată prin colorarea imunohistochimică cu Ki la subiecți sănătoși . O creștere de cel puțin 3 ori a colorării Ki s- a observat la biopsiile bucale de la 3 din 6 subiecți sănătoși la care s- a administrat intravenos palifermin
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
biopsiile bucale de la 3 din 6 subiecți sănătoși la care s- a administrat intravenos palifermin în doză de 40 micrograme/ kg și zi timp de 3 zile , prin determinarea la 24 ore după cea de- a treia doză . Proliferarea celulelor epiteliale dependentă de doză s- a observat la 48 ore după administrarea la subiecții sănătoși la care s- au administrat intravenos doze unice de 120 - 250 micrograme/ kg . Programul clinic palifermin în cadrul terapiei mielotoxice care necesită tratament suportiv cu celule stem
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
geriatrică ( vârstă peste 70 ani ) , sau la bolnavii cu insuficiență hepatică . 5. 3 Date preclinice de siguranță Principalele observații din studiile de toxicitate la șobolan și maimuță au fost atribuibile în general activității farmacologice a paliferminului , în special proliferării celulelor epiteliale . În studiile de toxicitate asupra fertilității/ funcției de reproducere la șobolan , tratamentul cu palifermin s- a asociat cu toxicitate sistemică ( semne clinice și/ sau modificări de greutate corporală ) și cu reacții adverse asupra parametrilor de reproducere/ fertilitate de la femele și
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
cu expuneri sistemice ( pe baza AUC ) de până la 9, 7 și respectiv 2, 1 ori mai mari față de expunerea clinică anticipată . Dezvoltarea peri - și postnatală nu au fost studiate . Paliferminul este un factor de creștere care stimulează în principal celulele epiteliale prin acțiune asupra receptorului KGF . Bolile neoplazice hematologice nu exprimă receptorul KGF . Cu toate acestea , pacienții tratați cu chimioterapie și/ sau radioterapie prezintă un risc mai mare de a dezvolta tumori secundare , dintre care unele pot exprima receptori KGF și
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
Escherichia coli . Paliferminul este similar cu proteina numită factor de creștere al keratinocitelor ( KGF ) care este produsă de corp în mod natural în cantități mici . Paliferminul acționează în același fel cu KGF prin stimularea celulelor specifice de creștere numite celule epiteliale care formează țesutul ce căptușește gura și tractul digestiv , ca și alte țesuturi cum este pielea . Kepivance se folosește pentru reducerea frecvenței , duratei și severității mucozitei orale ( durere , uscăciune și inflamație la nivelul gurii ) și ameliorează simptomele asociate la bolnavii
Ro_549 () [Corola-website/Science/291308_a_292637]
-
asociate acestora. Întindrea prepuțului poate fi realizată manual, uneori prin masturbare, fiind cunoscută ca metoda Beaugé. Întinderea mai poate fi realizată cu ajutorul unor baloane plasate sub prepuț sub anestezie, sau cu ajutorul unui instrument. Întinderea țesutului declanșează creșterea de noi celule epiteliale având drept rezultat lărgirea inelului prepuțial care împiedica retracția prepuțului. Au fost publicate numeoase statistici mediale legate de incidența fimozei. Diferențele dintre aceste rapoarte sunt mari din cauza dificultății de a face o distincție între fimoza fiziologică și cea patologică, a
Fimoză () [Corola-website/Science/308538_a_309867]
-
09 Olopatadina este un antialergic/ antihistaminic puternic și selectiv , care își exercită efectele prin mai multe mecanisme de acțiune distincte . Antagonizează histamina ( mediatorul primar al răspunsului alergic la om ) și previne producerea indusă de histamină a citokinelor inflamatorii de către celulele epiteliale conjunctivale la om . Datele din studiile in vitro sugerează că poate acționa asupra celulelor mastocitare conjunctivale la om , inhibând eliberarea de mediatori pro- inflamatori . La pacienți cu canal nazolacrimal permeabil , s- a sugerat că administrarea topică oculară de OPATANOL a
Ro_733 () [Corola-website/Science/291492_a_292821]
-
distribuită în organism . Volumul aparent de distribuție este de 2, 9±1, 0 l/ kg . Distribuția rapidă a telitromicinei în țesuturi determină concentrații semnificativ mai mari ale acesteia în majoritatea țesuturilor țintă față de plasmă . Concentrațiile tisulare maxime totale în lichidul epitelial alveolar , macrofagele alveolare , mucoasa bronșică , amigdale și țesutul de la nivelul sinusurilor au fost de 14, 9±11, 4 mg/ l , 318, 1±231 mg/ l , 3, 88±1, 87 mg/ kg , 3, 95±0, 53 mg/ kg și , respectiv , de
Ro_554 () [Corola-website/Science/291313_a_292642]