5,866 matches
-
național s-a petrecut aidoma sub Stalin. Stalin reînvia tradițiile naționaliste ale Rusiei, recurgînd uneori, e drept, la artiști adevărați ca Eisenstein sau Prokofiev și nu ca Ceaușescu la Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici sau Piliuță. Era Ceaușescu este o eră de neostalinism caracterizat; o eră însă burlescă, deoarece trecutul național nu e anexat decît pentru a transfigura un prezent închis, împietrit în contradicțiile lui absolute.(...) Dacă această inflație a ridicolului n-ar fi însoțită de renașterea unor tragice realități neostaliniste
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
sub Stalin. Stalin reînvia tradițiile naționaliste ale Rusiei, recurgînd uneori, e drept, la artiști adevărați ca Eisenstein sau Prokofiev și nu ca Ceaușescu la Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici sau Piliuță. Era Ceaușescu este o eră de neostalinism caracterizat; o eră însă burlescă, deoarece trecutul național nu e anexat decît pentru a transfigura un prezent închis, împietrit în contradicțiile lui absolute.(...) Dacă această inflație a ridicolului n-ar fi însoțită de renașterea unor tragice realități neostaliniste - teroare, frig, mizerie, întuneric - am
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Gheorghe Grigurcu Nietzsche proclama, după cum se știe, o eră a neîncrederii. A unei neîncrederi generalizate, răsturnătoare a tuturor valorilor, dar, în primul rînd, a celei ce se opune nemijlocit scepticismului: credința. Și nu numai credința în Dumnezeu se afla în chestiune, ci și orice credință într-un factor pozitiv
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
greacă și latină. Va onora oficii cărturărești sub zece papi. Părintele Cezar Vasiliu, după o documentație, demnă de încredere, scrie apăsat că Dionisie a întemeiat „era creștină”, numărând adică anii de la Hristos și nu de la Dioclețian. Și adaugă părintele: „propunerea erei creștine a lui Dionisie a fost adoptată în Italia în anul 527, în Franța, o sută de ani mai târziu și în Anglia, în secolul al VIII-lea”. (Unele erori de datare ș 3-5 ani în minus privind nașterea Domnului
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Asociația Româno-Germană. Aceasta demonstrează cît erau de neînduplecați, neiertători chiar, scriitorii cu un strălucit, totuși, coleg al lor, la moartea căruia își aminteau numai de colaboraționismul său antonesciano-hitlerist. Vremuri, cam stupide, de început de ceea ce toți credeau a fi o eră nouă. Societatea Scriitorilor Români n-a pregetat, și ea, în noiembrie 1944, să anunțe epurații săi. Să-i amintesc: Ion Petrovici, Al. Marcu, Ion Marin Sadoveanu, Romulus Dianu, N. Roșu, G. Gregorian, Virgil Carianopol, Ladmis Andreescu, Gh. A. Acsinteanu, Pan
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
verifică eclatant în cazul amplului Jurnal al lui Radu Petrescu, operă majoră a întregii noastre literaturi, izvorîtă tocmai din relele condiții ale marginalizării, cenzurii, sărăciei, represiunii. E o oază de intelectualitate în mijlocul pustiului generat de partea cea mai tristă a erei totalitare, cînd scriitorul era silit a se retrage în sine, într-o subiectivitate adesea exaltată, flamboaiantă, pentru a rezista la presiunea realului ostil. Desigur că, dacă aceste pagini ar fi fost publicate în anii elaborării lor, s-ar fi văzut
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
castraveți rupând bucăți dintr-o pâine mare de casă... Când ne-am dat mai aproape de ei, i-am auzit vorbind clar bulgărește. Vitalitatea balcanică înlocuia disciplina teutonică, precum și standardul ei, distrus. Cu cei doi bulgari, se putea începe o nouă eră. Ce să te faci, însă, o zi întreagă la Berlin, în Berlinul înjumătățit, tăiat în două de Zidul fatal. Sosiserăm în cursul dimineații, iar tren spre Viena, Budapesta nu aveam decât noaptea târziu. Atunci, o idee năstrușnică ne veni: ce-
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
singura problemă filosofică serioasă", în optica lui Albert Camus: "Te simți aidoma celui care și-a împrumutat otrava unui sinucigaș" (Turnul febrelor). Dacă, așa cum arată I. Negoițescu, într-un comentariu dedicat lui Dan Damaschin, încă din cele dintîi secole ale erei noastre, Orfeu n-a mai ilustrat o forță magică, "simbolizînd dimpotrivă o blîndă putere de domolire a materialității brutale, devirilizat fiind deci prin spiritualizare", Orfeul actual ar putea fi văzut ca unul pliat pe criza umanului, încredințat de imposibilitatea împlinirii
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
ortodoxă, după criteriile lui Arnold Toynbee, este "mult mai greu să se creeze un act de infrastructură civilizatorică, de pildă, un șef de gară onest, decât un exemplar magnific de sipritualitate" 6). Schimbarea semnelor timpului, simulacrul de ordine de la începutul erei constituționale, invazia superficialității și a imposturii, amestecul straniu de tragic și comic, genial surprinse de contemporanul său Caragiale, i-au provocat lui Eminescu o imensă suferință. Poetul a căutat să descifreze semnele timpului dincolo de "luxul existenței istorice", lux ce se
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
rezeme pe mase", întrucât "cârmuirea maselor prin mase este o utopie care veșnic duce la o dureroasă dezamăgire"16). Aroganță aristocratică și infatuare, ignorând că în epocă liberalismul și socialismul produceau și la noi efecte în planul mentalităților, prefațând viitoarea "eră a mulțimilor"? Evident, elitismul conservatorilor nu este un secret, dar nici demagogia nu merită aplauze, mai ales atunci când ignoră acumulările organice și strivește personalitățile de altă opinie, personalități care, prin munca, averea ori cultura lor "au misiunea de a administra
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
atunci?), dar, una peste alta, R.l. a rămas R.l. Cu destule schimbări de fond desigur. A trebuit să o adaptăm nu numai unui alt public (profesorii, care erau publicul nostru majoritar, nu mai reprezintă astăzi decît o cincime), dar și erei Internetului și al noilor tehnologii comunicaționale. Am fost prima publicație postdecembristă care și-a făcut site pe Internet. Putem, așadar, fi citiți și în versiune electronică. Asta nu ne aduce bani, dar ne aduce spor de cititori, mai ales din
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Toți patru, poeți. Ca să vezi! De la Iași, altă știre rea: poetul (tot poet!) Daniel Corbu a fost agresat și i s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
înțelegerea vieții sau a Logosului și a activității Logosului în toate părțile, neapărat autocognitive... Câtă distanță, în cultură și totodată câtă apropiere, de esență, între cererea socratică imperativă și rigoarea și în același timp neliniștita explorare a Conștiinței noastre până în era modernă: Kierkegaard... Dostoievski... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav... Deși, încă neliber în cugetul său otrăvit de atâta umilință și de învinuiri îndreptate împotriva lui mai ales de sentințele nobiliare, trufașe... De trufia togelor imaculate zvârlite peste
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
după 1989, găsind condiții nesperat de favorabile în climatul restauraționist, al conservatorismului politic, cu ale cărui poziții n-a întîrziat a se corela, primind și recompensele scontate, pe linia carierei. Abdicării morale din era comunistă îi urmează abdicarea morală din era postcomunistă, ambele consubstanțiale. Prin adaptarea lor la cerințele politice de după decembrie, oportuniștii de curte nouă, chiar dacă-și pun, pur ornamental, un enorm ecuson lovinescian, îl sfidează neîndoios pe marele predecesor, care afirma apodictic: ,,critica nu suportă complezență și tranzacțiune; ea
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
aceste două stihuri, poetul hulit al Mărului de lângă drum, s-ar cuveni să fie așezat la un loc ceva mai bun... Căci, ce alt poet român îl va fi pomenit mai expresiv pe marele surghiunit? * În iarna anului 8 al erei noastre, corabia poetului exilat pleacă în toată graba de la Brindisi de pe marea Adriatică, se îndreaptă spre marea Ionică, spre istmul Corint. De aici este închiriată altă corabie cu numele fatidic Minerva, pătrunzând în marea Egee... Coboară apoi spre Samotracia, și
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
Irina Coroiu Într-un secol XXI care se prefigurează ca eră a incredibilului, cineaștii înclinați spre meditație se refugiază inevitabil în echivoc. De unde și ambiguitatea fabulelor cinematografice pe care le livrează unui public în genere blazat. Lars von Trier e conștient că asupra generațiilor tinere - obișnuite să decripteze filmul și să
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
-și da un răspuns pe măsură: "Ce va "rămîne" efectiv de pe urma acestei incontinențe critice? Din păcate prea puțin", uitînd că lucrările simandicoase, de "sinteză" și de "referință", sînt expuse în egală măsură unei uzuri morale. Poate chiar mai rapide în era informaticii. Cît de convins pare dl Marino de soliditatea, de perenitatea operei d-sale, înălțată în mijlocul ruinelor la care au ajuns Lovinescu, Călinescu, Vianu! Dacă ar fi romancier, nu ne îndoim că i-ar copleși cu ascendentul d-sale "sintetic
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
fost oare, de la război încoace, așa de săraci oamenii scrisului literar de la noi cum sînt în prezent? Această mizerie proliferantă să fie prețul libertății pe care tinerii - conștientizați și stimulați de intelectualitatea anticomunistă - au plătit-o cu sînge? Aceasta este era adevărului și a justiției pe care noi, scriitorii care n-am acceptat jugul totalitar, am plătit-o cu privațiuni, cu ofense, cu suferințe nenumărate ce, în cazul multora, ne-au acoperit în cea mai mare parte, dacă nu în întregime
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
că ai participat activ la mișcarea feministă din anii '70. Această mișcare, care în Italia are rădăcini culturale și literare ce coboară până la Boccaccio și la Renaștere, a căpătat conștiință de sine încă din secolul al XVIII-lea, la începutul erei moderne, mai ales după Revoluția Franceză. Acesta este, dacă pot spune așa, feminismul "istoric", cel legat de revoluția industrială și de folosirea forței de muncă a femeii, și care își propunea țeluri, să le zic, sindicale și politice. Față de acest
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
și Dumnezeu este o simfonie! MARELE PREOT: Atunci, va veni peste tine Duhul Domnului și te va face alt om... (MAJESTATEA SA se chircește mimând regresia către fătul embrionar.) Și vei avea o a doua naștere... O dată cu tine începe o eră nouă. Tu ești semnul înnoirii... (MAJESTATEA SA revine la atitudinea inițială.) Adună puterile lumii... (GENERALUL îi leagă centura imperială.) Și descalecă printre noi... (GENERALUL leagă cataramele cizmelor imperiale.) GENERALUL: Tălpile tale să nu ardă pământul. MARELE PREOT: În veci așa
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
și supraalimentație. Lev Tolstoi măsura cu precizie cât pământ îi trebuie omului, iar științele economiei ne învață că banul ar fi însăși esența proprietății; consecvenți, tații celei mai avansate utopii, cea comunistă, visau momentul în care un consumator postum oricărei ere de abuz intra într-un magazin cu de toate, cerând un scaun de toaletă. "- Îl doriți de aur?" l-ar fi întrebat distribuitorul, "sau de inox?" "- Fie și de aur", sosea răspunsul, "deși e ceva mai greu" "- De ce nu luați
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
după o săptămână în care Italia încremenise în așteptarea sfârșitului iminent al marelui ei Om. Dincolo de Canalul Mânecii, la Osborne, în insula Wight murea tot pe atunci Victoria, suverana Angliei, a Irlandei și împărăteasa Indiilor. Pentru italieni (și nu numai), finalul "erei Victoriene" - cu toată încrengătura ei de semnificații - era un eveniment previzibil, oricum șters de vuetul mulțimii îndoliate adunate în capitala Lombardiei. Stare de șoc provocată de pierderea unui Compozitor! De necrezut ni se pare, astăzi, când politicul fierbe toate mințile
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
Constantin Țoiu Cu noul an 2001, Ceasul planetei se pune în mișcare secundă cu secundă bătînd mai departe pe furiș către anul trei mii al erei creștine. An tînăr încă, față de calendarul celorlalte mari civilizații, pe care nu le mai numim. Am spus Ceas, unealta mileniilor anterioare a bățului de trestie înfipt în nisip, în jurul căruia umbra subțire a Soarelui se învîrtea lin. Nisipul pe care
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
lin. Nisipul pe care Arhimede tocmai își calcula teorema, cînd legionarul roman călcă peste ea brutal cu sandaua. Enervarea,... furia grecului, rămasă în istorie, deopotrivă cu 3,14: Nu călca, dobitocule, peste cercurile mele! Străpuns cu spada de soldat în era păgînă de dinainte de apariția creștinismului, măcar marele cetățean al Siracuzei nu a fost silit să renunțe la teoria lui PI, că, într-un cerc, diametral intră în el de trei și paisprezece ori; sau că un corp cufundat în apă
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
că nu se mișcă; scăpînd de rug, pentru ca pe urmă să-și șoptească, încăpățînat, șoaptă ce ajunse în cele din urmă limpede pînă la noi: Și totuși se mișcă... Într-adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe rug, înainte ori după Galileo Galilei, nu contează. Astfel încît, Papa de astăzi l-ar fi adăugat pe lista grozăviilor și cruzimilor prin care Sanctitatea Sa cerea iertare
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]