355 matches
-
de evoluție; referitor la aceste zone de influență exercitată prin intermediul comunicării, putem dezvolta o serie întreagă de indicatori, dintre care amintim aici: - situația sau contextul în care are loc comunicarea; contextul școlar modulează decisiv comunicarea (să ne gândim numai la ergonomia școlară cu diferențele dintre o sală de clasă veche, nezugrăvită, cu mobilier neadaptat particularităților de vârstă ale elevilor etc. și o sală modernă, cu mobilier modular, luminoasă etc.); - caracteristicile comunicatorilor, ca și cele ale mesajului însuși (anumite tipuri de mesaje
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
explicativ în acest sens. Totuși, considerăm că se desprind câteva linii de forță pe care le putem puncta astfel: - în primul rând, eficiența comunicării poate crește atunci când mediul comunicațional este propice; ne referim atât la un mediu fizic, în sensul ergonomiei școlare, cât și la un mediu socio-psiho-pedagogic (spre exemplu, dacă un elev/student se va afla într-un grup în care nu se simte bine și dorește să fie în alt grup, atmosfera în grupul în care este la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a locurilor având incidențe asupra statusului, modului de reacție etc. în ceea ce-i privește pe cursanții noștri - cum de altfel vom sublinia atunci când vom vorbi despre reuniunea Phillips 66, putem rezolva acest dezacord mutându-i la o masă rotundă. Atunci când ergonomia sălii nu ne permite acest lucru, putem forma un cerc din scaune, chiar dacă nu avem în mijloc nici o masă sau chiar dacă păstrăm masa dreptunghiulară. Similar, în practica mea cu managerii am observat că dacă aceștia provin de la companii diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interesa curând nu doar pe pedagogi, ci și pe directorii de firme. Al doilea război mondial, prin folosirea unor materiale sofisticate (avioane de vânătoare, radare), va favoriza avântul adaptării mașinii la om. În 1949, Murrel va înființa Ergonomic Research Society, ergonomia fiind definită de Wisner ca "ansamblul cunoștințelor științifice relative la om și necesare pentru a concepe unelte, mașini și dispozitive care să poată fi utilizate cu un maxim de confort, siguranță și eficacitate". Parcurgând în linii mari istoria psihologiei muncii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Stimularea la participanți a „atracției” pentru activități, prin „ședințe scurte, alegerea lucrărilor, practica parcelară, comunicațiile acoperite, reuniunile vesele și libere, cultura sub acoperământ mobil, garantarea unei hrane bune” (ibidem, p. 88). Aceste resorturi ale „producției atrăgătoare” au fost redescoperite de ergonomia modernă, încât nu putem să nu remarcăm filonul profund umanist al acestei „organizări științifice a muncii”. Repartiția veniturilor avea să se facă după criteriul: capital, muncă, talent, cum s-a și procedat mai târziu la Scăieni. Totul, credea Diamant, pornește
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
perioada interbelică, caracterizată prin: dezvoltarea legislației muncii și a activității sindicale; apariția metodelor moderne de selecție, pregătire și evaluare a personalului; elaborarea politicilor de personal impulsionată de tezele Școlii relațiilor umane (accent pe grupurile de lucru, pe managementul participativ, pe ergonomia și raționalizarea muncii). Etapa managementului personalului - faza de dezvoltare (perioada celui de-al doilea război mondial și a anilor ′50), caracterizată prin: întărirea sindicatelor; existența unui deficit acut de forță de muncă; începutul administrării moderne a personalului (prioritate acordată recrutării
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Educației Naționale, Cercetării și Tehnologiei l-a publicat în iunie 1999 (apel la propuneri care încadrează o problematică generală foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și impactul lor asupra proceselor de evaluare a performanțelor 7.5. Tendințe contemporane în evaluarea performanțelor 8. SISTEMUL OM-MAȘINĂ-AMBIANȚĂ, Cristian Popescu 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proceselor de evaluare a performanțelor 7.5. Tendințe contemporane în evaluarea performanțelor 8. SISTEMUL OM-MAȘINĂ-AMBIANȚĂ, Cristian Popescu 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mult schimbate. Mulți profesori formați în Franța, Germania sau Anglia au fost înlăturați din universități, accesul la informații științifice a fost drastic cenzurat, temele științifice „abordabile” fiind foarte reduse. Chiar și în astfel de situații vitrege, psihologia muncii, psihologia inginerească, ergonomia și fiziologia muncii au cunoscut în România o dezvoltare extraordinară în diferite universități, institute de cercetări sau laboratoare uzinale. În 1978, Ceaușescu a inițiat o campanie teribilă de purificare ideologică a cărei ținte au fost, printre altele, științele sociale. Predarea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiect relațiile om-mașină. Acțiunile de muncă ale omului se împletesc cu funcțiile mașinii, alcătuind un sistem unitar de interacțiuni. Studiul metodic al adaptării omului la mașină a reprezentat izvorul apariției unei noi ramuri a psihologiei industriale, ce poartă numele de ergonomie. Una dintre cele mai bune modalități de a înțelege sfera de cuprindere a domeniului psihologiei muncii este aceea de a enumera mai multe activități ale psihologului din acest domeniu. McCollum (1959) vorbește despre următoarele categorii de astfel de activități: Selecția
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adus contribuția mulți psihologi din domeniul psihologiei inginerești, reproiectând și standardizând butoanele și manetele de comandă pentru diferitele tipuri de aparate de zbor, în vederea creșterii eficienței manevrării acestora și a reducerii riscului de accidente aviatice. Aceste preocupări au pus bazele ergonomiei (Saal și Knight, 1998). 1.5. Contribuțiile psihologilor români În România, după primul război mondial, au început să apară studii de psihologie a muncii și s-au înființat laboratoare psihotehnice pentru selecție și orientare profesională. În 1922 se înființează la
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În 1976 existau peste 74 de laboratoare de psihologie industrială în românia, orientate spre următoarele domenii: orientare, repartizare și selecție profesională; formarea personalului din industrie și asistență psiho-pedagogică; probleme psihosociale (fluctuație, absenteism, organizarea echipelor de muncă, integrare profesională); probleme de ergonomie și psihologie inginerească (prevenirea oboselii și a accidentelor de muncă, amenajarea locului de muncă etc.); informarea specialiștilor din industrie despre problematica și metodele psihologiei muncii. Problemele de conducere și de psihologie organizațională, relații interpersonale de muncă au făcut obiectul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unui animal depinde de conștiința și standardele cercetătorului (acesta este singurul dintre cele zece principii care nu este aplicabil imediat în activitatea psihologilor I/ O). CUVINTE CHEIE Psihologia muncii Psihotehnică Design științific al metodelor și procedeelor de lucru Cercetările Hawthorne Ergonomie Principii etice în cercetare și practica psihologilor ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Analizați obiectul psihologiei muncii și descrieți sarcinile specifice psihologiei muncii și organizaționale. Enumerați și exemplificați prin sarcini specifice cinci domenii de aplicare a psihologiei muncii și organizaționale. Descrieți legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
314-339 Woehr DJ, Huffcutt, AI. (1994). Rater training for performance appraisal: a quantitative review. Journal of Occupational and Organizational Psychology Woodruffe, C. (1996). Assessment Centres: Identifying and Developing Competence, 2e, Institute of Personnel and Development, London Capitolul 8: SISTEMUL OM-MAȘINĂ-MEDIU. ERGONOMIE Cristian Popescu „O singură mașină poate face treaba a cincisprezece oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mașină poate face treaba a cincisprezece oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a cincisprezece oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: Să explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Să înțelegeți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Să înțelegeți noțiunea de ergonomie și să explicați disciplina ca un cadru centrat pe utilizator. Să definiți și să descrieți factorii ambianței de muncă. Să explicați noțiunea de microclimat. Să descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității. Pe data de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care le foloseau nu au dorit să învețe noul sistem și pentru că anii ’30 au fost anii marii depresii economice, deci o lipsă a resurselor financiare pentru a înlocui sute de mii de mașini de scris (Lienhard, 1998). 8.3. Ergonomia Ergonomia este disciplina teoretică și practică preocupată de perfecționarea sistemului om-mașină-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor și a mediului, ținând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (figura 8.5.). Pentru aceasta este necesară luarea în calcul a diferențelor interindividuale - dimensiuni, forța fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le foloseau nu au dorit să învețe noul sistem și pentru că anii ’30 au fost anii marii depresii economice, deci o lipsă a resurselor financiare pentru a înlocui sute de mii de mașini de scris (Lienhard, 1998). 8.3. Ergonomia Ergonomia este disciplina teoretică și practică preocupată de perfecționarea sistemului om-mașină-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor și a mediului, ținând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (figura 8.5.). Pentru aceasta este necesară luarea în calcul a diferențelor interindividuale - dimensiuni, forța fizică, greutate
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcțiilor de agent motor, prelucrare tehnologică și transmitere, a ajuns la un nivel de dezvoltare suficient de ridicat pentru a prelua o parte din funcțiile superioare de prelucrare a informației și de luare a deciziei (Roșca et al., 1982). Termenul „Ergonomie” (gr. ergon - muncă și nomos - lege) a fost propus în 1949 de către Murrel, prin el înțelegându-se, într-o definiție extinsă (Manolescu, 1999), gruparea științelor biologico-medicale, psihologico-sociale și tehnice, în vederea cercetării relațiilor și posibilităților de adaptare optimă reciprocă, în condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a muncii la om, în scopul creșterii eficienței tehnico-economice, a optimizării condițiilor satisfacției, motivației și rezultatelor muncii, concomitent cu menținerea stării de sănătate și favorizarea dezvoltării personalității. Figura 8.5. Relațiile și elementele sistemului om-mașină-mediu (Roșca et al., 1982). Ergonomia este o știință relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
5. Relațiile și elementele sistemului om-mașină-mediu (Roșca et al., 1982). Ergonomia este o știință relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit tot mai evidentă discrepanța între nivelul tehnic și posibilitățile organismului uman; Complexitatea tot mai mare a echipamentelor, precum și valoarea lor tot mai ridicată, au pus în evidență pericolul de accidentare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recomandări pentru îmbunătățirea lor, aceasta deoarece, producția de masă (prin creșterea numărului produselor), are un impact deosebit asupra unui număr foarte mare de utilizatori. Astfel, devine necesară evaluarea produselor pentru cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
devine necesară evaluarea produselor pentru cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]