2,988 matches
-
farsă donquijotescă la Radu Mareș. Cel din urmă e interesat de întreținerea unei insațiabile curiozități, o psihologie a pândei ce va fi coroborată cu singurătăți discutabile. În plus, Radu Mareș nu arată interes pentru emfaza misogină. Nici nu caricaturizează narațiunile eroinelor. Dar să vedem despre ce e vorba. În O bătaie în ușă, un turist se cazează la o femeie stranie, Eleni, bucurânduse de o insulă grecească pentru trei zile. Apariția celeilalte Eleni, însărcinată în șapte luni, descumpănește, iar o prietenie
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
afaceri, dar și cei mai fericiți. Chicotelile lor, profesioniste, sînt, poate, sincere. Nu am spus nimic despre Masenka. Dan Grigorescu vede în ea, desi personaj absent, făptura cel mai puternic conturată a întregului român. Și Masenka este, într-adevăr, o eroina emoționant construită: fetișcana ciudată, isteața și prostuța în același timp, pasionată și ciudat detașata, alintata și severă, o sumă de paradoxuri și contradicții care fac din ea o făptura fermecătoare, așa cum o reconstituie filmul amintirilor lui Ganin. Cu toate acestea
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
pre-campanie a doamnei Elena Udrea care avea nevoie să fie chemată să îndrepte o situație dezastruoasă. Și iată cum "externistul sadea", pentru a cărui susținere a semnat însuși Traian Băsescu, devine o piatră de moară pentru PMP. În rolul de eroină luată, desigur, prin surprindere: Elena Udrea. În urmă cu o lună, când am declarat că Elena Udrea aduce grave prejudicii Dreptei, că nu urmărește în niciun fel unificarea sau măcar colaborarea forțelor de dreapta, am fost acuzat de misoginism. Când
MRU, despre Elena Udrea: Eroină a PMP, luată prin surprindere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21640_a_22965]
-
regizor aplaudat cîndva și la București pentru Jésus de Montréal) atacă o problemă acută, foarte des abordată de cineaști într-o galerie a dramelor provocate de imixiunea opiniei publice prin orice mijloace, sub toate pretextele: mediatizarea intimității. Lansată în modelling, eroina își va pierde identitatea, anihilată de mistificare. Din marea familie a candizilor universali face parte protagonistul filmului american autobiografic Aproape celebru al lui Cameron Crowe. Un adolescent fascinat de muzică pleacă pe urmele unei formații rock pentru a redacta un
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
plină glorie, un potentat va fi doborît de cancer. Filmul este totodată și o parabolă ce amendează irosirea vieții în vicii practicate cu inconștiență. Pe meridiane meridionale și cu altă țintă, aceeași inconștientă voluptate vicioasă o animă și pe frageda eroină din Scarlet Diva, interpretată de însăși regizoarea Asia Argento, care izbutește la debut un remarcabil tur de forță cinematografiindu-și cu o necruțătoare obiectivitate golgota propriei deveniri ca femeie, ca artistă ce a știut să se salveze din mocirla conformismului
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
minuni: povestea destrămării unei familii gravitează în jurul noțiunii de abis - senzație inchietantă permanentă și nu doar locul fizic unde fetița machiavelică își închipuie că face dreptate împingîndu-și proaspătul tată vitreg în prăpastie. Evadarea din condiția de "oaie neagră" o încearcă eroina lui Junji Sakamoto din Chip care va reuși să se metamorfozeze dintr-o troglodită urîtă într-o confidentă agreabilă, hărțuită însă de fantoma surorii opresive, omorîtă cu sînge rece. Cu sînge rece își va suprima părinții și placida fată bătrînă
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
cameramanu'său. Au filmat scenele/ iubirii noastre cele mai pline de oroare." Autorul s-a specializat în ultima vreme în scrierea unor astfel de texte menite să-i scandalizeze pe cititori. A făcut, după cum se știe, până și din patrie eroina unui imaginar film porno, atrăgând asupra sa fulgerele de mânie ale opiniei publice. Recent, un ofițer de poliție a vrut chiar să-l pună sub urmărire penală, dar lumea literară a reacționat cu promptitudine, luând apărarea poetului teribilist. Poliția, într-
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
mamă a luat din nou, drumul exilului, după șapte ani dramatici de la revenirea în țară. Autorul cărții pe care o comentez, Arthur Gould Lee, a scris ceea ce se numește o biografie autorizată, izbutind să înfățișeze cu dramatism, destinul tragic al eroinei sale. Arthur Gould Lee, Elena. Regina-mamă a României. Prințesă de Grecia și Danemarca. Traducere din engleză de Liana Alecu. Editura Humanitas. 2000.
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
film dar pe-aproape, ceea ce conferă verosimiltate montării de proporții a acestui musical (oricum revenit în modă și pe meridiane europene de la Resnais la Saura ori Kusturica). Ochiul de expert al unui superstar deopotrivă solist, regizor și producător vede în eroina sedusă și abandonată (în urma unei inerente ciocniri de orgolii) nu doar pe fiica celui pe care-l plagiază fără scrupul (originalitatea nefiind un atribut necesar în arta indiană) ci o posibilă vedetă a supershow-urilor sale ultramoderniste ce-i fac
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
destinului, ca secretară a unui misterios (ca orice personaj de roman polițist) domn Krebs, care pleacă în Costa Rica și îi lasă la dispoziție casa și... un Rolls-Royce. Pur și simplu. Acesta este momentul în care se declanșează coșmarul prin care eroina va trece: găsește chei ale mașinii așezate lângă pedala de accelerație, în mașina pe care o lăsase închisă, îi dispar două perechi de mănuși, bagajele îi sunt răvășite, câțiva recepționeri de la hotelurile la care se oprește în drum spre Geneva
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
minuțiozitate, dar ale cărui rațiuni îi rămân necunoscute, teroarea pe care o are de suportat este dublată de absența unui scop al acestei înscenări. Evenimentele se succed într-un ritm și cu o intensitate care ajung să o copleșească pe eroină: "...Am vrut să țip, să mă ridic, dar n-am reușit să articulez nici un sunet măcar și nici să mă mișc n-am putut, dominată deodată de senzația că devenisem lichidă și dintr-o clipă într-alta o să mă vărs
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
deodată de senzația că devenisem lichidă și dintr-o clipă într-alta o să mă vărs pe podea, iar de acolo o să mă scurg de-a lungul peretelui undeva în canal". Deși pare tot mai surprinsă de ceea ce i se întâmplă, eroina relatează totul cu un fel de stranie detașare, aproape cu indiferență. Asistăm la un caz de alienare, dezechilibrul psihic produs prin senzația ștergerii granițelor spațiului real, cât și criza sufletească produsă de vina asumată a uciderii propriului copil și părăsirii
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
deprimat în jurnal, lucrurile pînă aici? Cine este de vină?... Sau poate nu este nimic grav în asta". Scria și poeme originale și la un manuscris "Cărți și o altă carte" care urmărea să facă din lectorii ei eroi și eroine pe tărîm transcendent. Apoi s-a gîndit să topească tot (inclusiv romanul) în două volume intitulate Narațiuni. Voia numaidecît ca volumele să-i apară în timpul vieții și se gîndea să apeleze pentru asta la Const. Noica, căruia, în tinerețea lor
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
deconstrucției unor iluzii. Lumea este văzută de jos în sus, din perspectiva eului narator, ale cărui reacții și trăiri sunt exprimate într-un discurs infantil, oscilînd între "gradul zero al scriiturii" și o exuberanță suprarealistă a imaginilor. Copil de circ, eroina cărții trăiește spaima permanentă că și-ar putea pierde mama, "femeia cu părul de oțel" al cărei număr de rezistență constă în executarea acrobațiilor sub cupola circului, atîrnată de păr. Pentru a-i risipi frica, sora mai mare îi povestește
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
cărții trăiește spaima permanentă că și-ar putea pierde mama, "femeia cu părul de oțel" al cărei număr de rezistență constă în executarea acrobațiilor sub cupola circului, atîrnată de păr. Pentru a-i risipi frica, sora mai mare îi povestește eroinei istoria copilului care fierbe în mămăligă și căruia mama i-a împlîntat o foarfecă în obraz. Tatăl este clown și, în timpul liber, cineast amator. Întreaga familie a fugit din România de teama Securității, cu speranța unei vieți mai sigure, a
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
la care sunt condamnați artiștii ambulanți. Cele două surori sunt trimise de părinți într-un internat, apoi aceștia se despart, mama are un accident după care pune la cale un nou program de acrobație, împreună cu noul ei prieten. Între timp, eroina "romanului" ajunge la vîrsta pubertății, mama încearcă să o catapulteze într-un spectacol de "varieteu", dar și acest proiect eșuează, din pricina inadvertenței dintre vîrsta "minoră" a interpretei și caracterul licențios, pornografic al numărului pe care fetița trebuia să-l interpreteze
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
de pildă, episodul antologic cu pisica de mare prinsă de Mircea Dinescu într-o vară, la Neptun), paradoxuri din realitatea comunistă, impresiile de călătorie ale lui Hans, prietenul venit din Germania, mostre de mentalitate ante- și postdecembristă, scenete ale căror eroine sunt, pe rând, o bătrână chinezoaică, Madam Capot, o ziaristă, o tânără cu ambiții literare, o pasageră din troleibuz, o valiză ș.a.m.d.; dramolete (episodul Evdochia), fantezii ale hazardului ("conversația" dintre George Arion și o ușă de autobuz), mici
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
și obligatoriu cît mai ilogic (conform unei cît de minimale logici a narațiunii pe care să fi izbutit a o pricepe pe parcurs). Nu lipsește nici Introducerea în care povestitorul își asigură cititorii că aceasta este o poveste adevărată, că eroina a existat în realitate, ea fiind "ființa cea mai uluitoare" pe care a dat-o vreodată Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la Botoșani s-au născut cîțiva poeți "și chiar un vestit general
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
vreau un film american pe care l-am văzut cu ani în urmă, la televizor, în timp ce mă aflam în America, ca să-l revăd oarecum de curînd, tot la televizor, de astă dată însă în Scoția. Filmul avea în centru o eroină româncă, amestec de sălbăticie și rafinament, exotism și neînțeleasă umanitate. Cei din jurul ei, mai cu seamă eroul, care e american, nu o înțeleg dar sînt fascinați de ea, atrași irezistibil tocmai de ceea ce fata are ininteligibil: combinația de pasiune, frumusețe
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
am zis, privind acest film (din motive oarecum asemănătoare celor din care am citit pînă la capăt Adorabila româncă): cît de ridicol exotici putem părea, priviți de la distanță! Catinca, protagonista aleasă de Isidore Isou, nu se diferențiază prin naționalitate de eroinele unor romane cu aceeași temă. Isou, însă, face eforturi considerabile să ne-o prezinte ca fiind o persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
ei) la cel public, al dansului descris ca ritual misterios al unei lumi exotice, e gratuită și artificială. Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
putut observa că în povestea fraților Grimm, Albă ca Zăpada era un oaspete de prisos. Într-adevăr în această poveste casa celor șapte celibatari este foarte bine întreținută. Totul este curat, ordonat, spre deosebire de versiunea lui Walt Disney care face din eroină gospodina perfectă ce restabilește ordinea și curățenia în casa piticilor neîngrijiți. De aceea prezența Albei ca Zăpada este de-a dreptul de prisos. Ea nu le aduce decît frumusețea ei, frumusețe abstractă pentru pitici care sînt departe de a avea
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
și aparținînd Grupului Stacatto din La Plata, înlănțuie flash-urile unui ritual funest: trădarea. Secvențialitatea de sorginte postmodernă a poeziei Savianei Stănescu tînărul Radu Afrim a încercat să o convertească într-o estetică "underground" prin contribuția remarcabilă a Monicăi Ristea-Horga, eroina din Infanta R. mod de întrebuințare, Teatrul Ariel, Tîrgu Mureș. La Naționalul tîrgumureșean, împreună cu Horațiu Mihaiu, același tînăr regizor s-a încumetat la o dramatizare a romanului lui Raymond Jean Cititoarea - lectura celor patru fabule Job, o actriță excepțională: Suzana
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
semnul vreunuia dintre motivele enunțate mai sus, și prin urmare nici retrospecția nu se declanșează cum ne-am fi așteptat. Căci la rendez-vous-ul propriu-zis femeia nu sosește singură, ci însoțită de o tînără de o frumusețe răpitoare, care devine ulterior eroina cărții. Keiko este cea care trăiește iubirea în termenii lui Finkielkraut și Bruckner, ca amintire a ceea ce nu a trăit niciodată, memorie a unei experiențe care o invadează în pofida voinței ei, transformînd-o în victimă și deopotrivă în răufăcătoare. Aparent, Frumusețe
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
datorită minunilor făptuite în scurta ei viață. Miraculosul incert -care poate fi raționalizat și astfel anulat, ori dimpotrivă inserat într-un epos-mythos personal prin definiție generos cu fantasticul - este supratropul sub semnul căruia stă desfășurarea întregii povestiri. Sierva Maria, devenită eroina romanului, este progenitura unui marchiz dezabuzat și a unei soții consumate de viciu și pasiune, o copilă sălbăticită și crescută de sclavii africani a căror limbă o vorbește mai des decît spaniola, înfricoșîndu-i sau doar alungîndu-i pe cei ce nu
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]