690 matches
-
o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu vă temeți de zâmbet, el este doar o primăvară a sufletului care nu se mai sfârșește
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usucepoate așa ne vom bucură unii de alțiicum se bucură valurile mării de vântviața să fie o briză de mare într-o zi însorităîn care inima este un vulcan pe cale sa erupă.Sa trecem prin viață ținându-ne de mână,zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindămereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor.Nu vă temeți de zâmbet, el este doar o primăvară a sufletuluicare nu se mai sfârșește,el este
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu vă temeți de zâmbet, el este doar o primăvară a sufletului care nu se mai sfârșește
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usucepoate așa ne vom bucură unii de alțiicum se bucură valurile mării de vântviața să fie o briză de mare într-o zi însorităîn care inima este un vulcan pe cale sa erupă.Sa trecem prin viață ținându-ne de mână,zâmbitori să așteptăm răsăritulși să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor.Nu vă temeți de zâmbet,el este doar o primăvară a sufletului care nu se mai sfârșește,el
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
să răsară flori de gând... Ghiocei se străduiesc să străpungă iar asfaltul Inimii zvâcnind în altul...de iubire prevestesc... Știu că ești și știi că sunt...prin parfumul din petale Toate dorurile tale mi le-nchini pân' la pământ... Să erupă-n noi un gheizer, un pulsar incandescent Disecând un dor latent, cu precizie de laser... Fără tine nici nu vrea, ramul să-nflorească-n Soare Primăvara asta moare, dacă nu vei apărea! Antonela Stoica 6 Martie 2017 © Referință Bibliografică: DACĂ
DACĂ NU VEI APĂREA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377602_a_378931]
-
de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. bagaj tangoul obsesie compresie găndurilor zidurilor chin ardent desuet pisica neagră strălucire nălucire apasă acasă trup uitat sfâșiat aclamat. Mă curg prin tine Mă curg prin tine bazalt erupt din adâncuri în adâncuri spre apusul luminat ... Citește mai mult bagajtangoul obsesiecompresiegăndurilorzidurilorchin ardentdesuetpisica neagrăstrălucirenălucireapasăacasătrupuitatsfâșiataclamat.Mă curg prin tineMă curg prin tinebazalt erupt dinadâncuriîn adâncurispre apusulluminat... XX. DIADEME DE SÂNZIENE, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
iubito, de ce purtăm în noi atâta dorință, ce nu-nțelegem, unde ne rătăcim, e asta adevărata trăire, de ce iubirea e cea care deschide de ai impresia că zbori? Sunt surprins de putera ei nelimitată, ca un vulcan ce stă să erupă. - îmi spui. Eliberezeaza-l pe “ Da!”, privește, îl ții strâns încătușat! Sărutul e poarta spre locul tainic - "Simfonia Jupiter"- , în "Armonia Lunii", cu vibrația iubirii deschidem cartea inimii. Să trecem prin ea, să-i găsim flacăra! Poarta poate fi orice, depinde
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
-n simțirea ta... Ești stăpâna Stradelei Vântului... Anna: Chiar tu spuneai într-un mesaj: "Îmi place să cred că îngerul meu păzitor este Singurătatea mea, cu care viața m-a însoțit de cum am aflat că dragostea-i un vulcan care erupe când nu ești atent și-ai vrea să fie precum candela în care uleiul este iubirea." Ai reușit vreodată să transformi vulcanul în candelă, să-i dirijezi înălțarea, extinderea, până în cel mai mic por al ființei tale? Întreb, iar răspunsul
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
care uleiul este iubirea." Ai reușit vreodată să transformi vulcanul în candelă, să-i dirijezi înălțarea, extinderea, până în cel mai mic por al ființei tale? Întreb, iar răspunsul îl resimt în fiecare ungher al inimii. Suprafața oricărei măști se fisurează. Erupe iar și iar vulcanul. Ațipesc răstignită între vârful jetului de lavă și candela cuminte în care uleiul este tot mai clar. Se bate tactul cu degetele înghețate de atâtea limite. Aseară am răbufnit în scris, apoi am râs de mine
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
acelei femei, Trif Ioana, părea că are o burtă uriașă. Pietrele din zid s-au deplasat în față făcând o buclă ce stătea gata să explodeze pe trotuarul din față ce era evitat de toți trecătorii de teamă să nu erupă vulcanul acelui adăpost și să se trezească sub o ploaie de bolovani. Darianei i s-a interzis să se joace cu Elena și Nicușor Trif. Părinții Darianei îi considera nedemni de fiica lor, un fel de lepădătură, pleavă de care
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
el să-mi transmită un mesaj atât de frumos care deși nu era nou pentru mine m-a ajutat datorită profunzimii și forței ce Emil a pus-o în tot ce mi-a spus, da cred că acest tânăr va erupe în viață civilă e un vulcan ce trebuie să erupă.“ În timp ce înainta cu schimbul gărzii spre corpul de gardă, auzi din nou în spate cocoșii cântând și surâse, apoi privi mijirea zorilor ce i se păreau ca parte dintr-un
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
deși nu era nou pentru mine m-a ajutat datorită profunzimii și forței ce Emil a pus-o în tot ce mi-a spus, da cred că acest tânăr va erupe în viață civilă e un vulcan ce trebuie să erupă.“ În timp ce înainta cu schimbul gărzii spre corpul de gardă, auzi din nou în spate cocoșii cântând și surâse, apoi privi mijirea zorilor ce i se păreau ca parte dintr-un tablou natural fermecător ce avea să încununeze peste ceva timp
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
bere”! („Nașpa e iarna”). Om cu cu bun simț, trăitor al acestor vremuri ciudate cu unele neîmpliniri, cu visuri nerealizate, cu datorii materiale și spirituale, incertitudini și multe întrebări, poetul rămâne optimist având totuși o revoltă interioară înăbușită care va erupe sunt aproape sigură într-un viitor volum de poezie! „Cu suflet de copil răsfățat” (”Mi-e dor de mine”) este totuși bărbat împlinit, cu multe iubiri împărtășite, cele mai multe consumate cu acea bucurie infantilă, a celui ce mănâncă în taină bomboanele
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
bere”, ( „Nașpa e iarna”). Om cu cu bun simț, trăitor al acestor vremuri ciudate cu unele neîmpliniri, cu visuri nerealizate, cu datorii materiale și spirituale, incertitudini și multe întrebări, poetul rămâne optimist având totuși o revoltă interioară înbușită care va erupe, sunt aproape sigură, într-un viitor volum de poezie! „Cu suflet de copil răsfățat” (”Mi-e dor de mine”) este totuși bărbat împlinit, cu multe iubiri împărtășite, cele mai multe consumate cu acea bucurie infantilă, a celui ce mănâcă în taină bomboanele
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
În inima mea cu vulcanii încinși, Spre mine mă-ntorc însetată Și beau din nectarul caișilor ninși. Întorc iar clepsidra, durerea să curgă Fluidă, ca mierea ascunsă în stup, Nevolnic mi-e trupul pe ruguri Când patimi, în mine, sălbatic erup. Zenitul mă cheamă, să-i mângâi lumina Cu ochii, scântei pâlpâind în abis, Mă-nalț înspre tainica zare Cu sufletul-mugur întors dintr-un vis. Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsă De doruri, de patimi, de ani furtunoși, Copilul din mine învie
COPILUL DIN MINE ÎNVIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379599_a_380928]
-
Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, ... Citește mai mult Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă,Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă,Natura revoltată așteaptă ajutor.Cazanele urgiei erup, dezlănțuite,Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi,Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă, în afară de noi.Privim speriați la norii ce-amenință să cadăși ne rugăm în taină să nu fim risipițiDe ropotul cascadei
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuiește lumină. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolti săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eternă dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea că dintr-o coasta împunsa Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte că pe un pled Răcoarea lor mirosea a aromate Pe sub umbroasele grădini Fulgerele erau niște mici
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380849_a_382178]
-
și cu aticul în forme curbilinii, cu profile și decorații florale aparte care conturează lucarna, reprezintă locul din care a pornit ideea organizării Marii Adunări a românilor de la Blaj, dar și locul în care a clocotit vulcanul revoluționar care a erupt puternic în slujba idealurilor naționale. Pornind de la aceste aspecte, care fac din „Casa Avram Iancu” un monument istoric unic în țară, un grup de specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vulcan latent... Are neliniști iarăși ramul gol... Pământul blând va da vieții nou obol, În sevele latente doarme floarea, Văzduhul clar așteaptă boarea, Verdeața va erupe iarăși din pământ, Prin rădăcini, spre ramurile-n vânt, Miresme dulci vor izbucni spre soare Și el o să le-adauge valoare, Pârâul cel înmărmurit în gheață Se va trezi, fluid, la viață, Iar sabia fragilă-a firului de iarbă Va
VULCAN LATENT de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374599_a_375928]
-
înmărmurit în gheață Se va trezi, fluid, la viață, Iar sabia fragilă-a firului de iarbă Va-mpunge cerul, viața s-o absoarbă... Târziu, din toamnă, cuibul vieții părăsit, Visează-acum, reconstruit, să fie locuit Și, ca-ntr-a lumii dimineață, Erupe iar în mine viață, Precum vulcanul de verdeață... Referință Bibliografică: VULCAN LATENT / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VULCAN LATENT de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374599_a_375928]
-
dor și jale... Lumânarea și-a topit Ceara parfumată... Pe noptieră, un trandafir Pierde-o petală uscată... Ochii, iar nu au închis Luciul cu safire... Buzele nu s-au atins De paharul cu "iubire"... Corpul nu a tresărit... Nu a erupt vulcanul... Doar inima-nfundată-n perne Își plânge fără grai aleanul.... Soarele a răsărit Pentru c-așa e universul... Ce-i pasă lui că n-am dormit Pândindu-ti noaptea mersul.... În grădină o nouă zi Se scaldă-n picături
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
fraielePe aripile tinereții pierdute,Isi cântă cântecul taraganatIn glasul femeiiCare-si plânge iubirea fără speranță!... XXVIII. ÎN ABIS, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015. Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zădărnicite Clocotesc în străfunduri întunecoase Și erup în cuvinte fierbinți, Dureroase, ce rânesc. Îmi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta, Nicio urmă de pudoare, Doar sinceritate pură Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat sau oprit! Mă simt golita de idei, Secătuita
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
-mi îmbracă sufletul cu straie noi, Care să reînvie iubirea, setea de viață, Să-mi însenineze față, Să-mi redea speranța- Că viața ar putea fi frumoasă În doi! Citește mai mult Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zadarniciteClocotesc în străfunduri intunecoaseSi erup în cuvinte fierbinți,Dureroase, ce ranesc.Imi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta,Nicio urmă de pudoare,Doar sinceritate puraSi sfâșietoare tristețe,A lucrurilor neintamplateSi imposibil de controlat sau oprit!Mă simt golita de idei,Secătuita de forțe
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
numai într-un an? Gheorghe A. Stroia: Sincer, nu știu! Bănuiesc totuși că a fost vorba de ceva adunat undeva acolo, în minte și în suflet. E ca un vulcan, care ani de-a rândul a acumulat și apoi a erupt. Altfel nu îmi explic. Nu am avut niciodată ceva schițat clar, nici măcar în minte. Probabil subconștientul mi-a făcut o farsă, una frumoasă de bună seamă. Sper să fie așa și în continuare. A urmat primei cărți dorința de a
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]