297 matches
-
2001. Obiectul însemnărilor lui M., care se socotește un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni, Canalul, cenzura, falsificarea istoriei, falsificarea prin trunchiere și comentarii aberante a literaturii clasice, isteria propagandei comuniste, lichidarea intelectualilor incomozi. Toate acestea sunt consemnate în jurnal, „un document deosebit de important” (Monica Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
și nu cred că o să fiu prea artist cu textul ăsta. Sunt scriitori care pretind că pot vedea spinarea unei virgule și spun că asta e scriitorul, un alpinist pe cocoașa unei consoane, dar probabil n-o să am timp de escaladă dintr-aceasta. Scriu. Asta e tot ce mi se întâmplă relevant de o vreme încoace. Ce să vă mai zic? Sunt un tip luat de multe ori la preț de matineu. Și asta deja începe să mă enerveze. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
argument pentru permisivismul care Îi Împinge pe ne-adulți cu mult prea devreme pe culoarele dure, brutale, „absurde” uneori, ale vieții sociale. De altfel, cum s-a văzut din criza marii generații a lui flower-power care a manifestat curajos contra escaladei războiului În Vietnam, ea s-a fărâmițat și diluat, detracat chiar, În „fuga În Nepal”, pentru a afla „acolo”, la poalele Everestului și cu ajutorul „ierbii”, răspunsurile „corecte” sau Adevărul! Dar, sunt convins că Europa și chiar și S.U.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și de substanță, prezente în volumul postum Atelier de istorie literară (1999), emană o delicată autoritate, cucerind prin expresivitatea ideii. Comprehensivitatea, care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a admira, strunită de luciditatea circumspectă. Ispitit de escalada în teoretic, analistul își construiește strategia de interogare a unui text făcând apel la propunerile de dată mai recentă ale naratologiei, de unde preia o seamă de „concepte operaționale”. Cu sau fără ele, dar mânuind o cheie de lectură cât mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
un cuvânt de trecere universal. Și la Betleem, bazilica Nașterii Domnului este un labirint de uși deschise anumitor călugări, închise altora. O chestiune, ținând de chei poate deveni o afacere de stat, și este ceea ce s-a petrecut când cu escalada care a dus la războiul Crimeii. În octombrie 1847, călugării greci au smuls și apoi au ascuns într-o mănăstire ortodoxă din apropiere, la Abu Ghunaim, steaua de argint aurit de la picioarele altarului Nașterii lui Hristos. Avea vina de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să citească edițiile broșate ale lui Milan Kundera și să urmărească Jeopardy! la televizor. Zboară la LA pentru o orgie la Chateau Marmont și îi cumpără jucării sexuale la Hustler Boutique de pe Sunset Boulevard, aruncându-le în portbagajul unui Cadillac Escalade de teren închiriat, în timp ce ea chicotește „abundent“. Mike ajunge chiar să-l încânte pe tatăl ei - care promisese să-i tragă un șut în fund simpaticului nostru erou dacă nu pune capăt întâlnirilor cu minora lui fiica. Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
viață, ca fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din vechile tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat modurile de viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
abundenței este inseparabilă de o lărgire nedefinită a sferei satisfacțiilor dorite și de o incapacitate de a resorbi pofta de consum, orice saturare a unei nevoi fiind însoțită imediat de noi cereri. De aici și tradiționala întrebare: de unde vine această escaladă fără sfârșit a nevoilor? Ce-l face oare pe consumator să alerge mereu după ceva? Pe urmele lui Veblen, sociologii critici ai anilor 1960-1970 s-au străduit să răspundă acestor întrebări deconstruind ideologia nevoilor, interpretând consumul ca o logică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vreo analogie funcțională și structurală între ofertă și cerere, ea nu ține atât de „două sisteme de diferențiere”18, cât de două ordine nedefinite (piața, individul) constitutive ale societăților eliberate de sub tutela religiei și care, prin aceasta, pot antrena o escaladă a schimbărilor, optimizarea nelimitată a resurselor și multiplicarea la infinit a nevoilor noastre. 3tc "3" Consum, timp și joctc "Consum, timp și joc" Frenezie consumatoristă, mutilare a vieții: pe urmele criticii marxiste a religiei, filosofii și sociologii n-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
un gol, să reducă proasta dispoziție căreia îi cad pradă. Se pune însă problema de a ști dacă această funcție consolatoare explică integral pasiunea consumeristă. A cumpăra nu înseamnă decât a încerca să uiți? După mine, răspunsul e nu: în escalada actelor cumpărării există și altceva decât o diversiune destinată să atenueze frustrările. În faza III, consumul nu poate fi considerat exclusiv ca o manifestare deturnată a dorinței, ca un derivativ: dacă este totuși o formă a consolării, el funcționează și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
În acest context, hiperconsumatorul caută nu atât posesia lucrurilor în sine, cât multiplicarea experiențelor, plăcerea experienței de dragul experienței, beția senzațiilor și a emoțiilor noi: plăcerea „micilor aventuri” cumpărate la prețuri mici, fără riscuri și fără inconveniente. Turismul organizat, parcursurile de escaladă amenajate, concursurile de orientare turistică, labirinturile vegetale, parcurile de distracție sunt tot atâtea dispozitive constitutive ale industriei experienței. Orașele istorice devin cetăți tematice care se străduiesc să răspundă nevoilor de „autenticitate” ale turiștilor dornici de excursii în ținuturi îndepărtate, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
oricând homo ludens, plăcerea consumului apropiindu-se de cea procurată de activitățile legate de joc14. Nu există nicio îndoială că această capacitate de a crea distracție ludică și animație „interioară” este unul dintre cei mai importanți factori care alimentează interminabila escaladă a nevoilor. Consumul, copilăria și timpultc " Consumul, copilăria și timpul" Întinerirea experienței trăitetc "Întinerirea experienței trăite" Am văzut așadar care este originea necesității de a reconsidera faimoasa chestiune a alienării lui homo consumator. S-a subliniat pe bună dreptate că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
asupra acestui punct? Cum să gândim istoricește legătura dintre consumul modern și autonomia individuală? Acum, când trăim o nouă fază de dezvoltare a societăților de piață, către ce destin este orientat neoconsumatorul? Consumul discreționar de masătc "Consumul discreționar de masă" Escalada individualistă a practicilor de consum care însoțește înmulțirea obiectelor aflate la dispoziția subiecților este azi manifestă. Totuși, consumul individualizat și-a început cariera istorică cu mult înainte de anii 1980: procesul s-a declanșat încă din anii 1950 și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
căci fiecare poate astfel să-și organizeze viața privată în conformitate cu ritmul propriu, independent de ceilalți. Telefoane mobile, microcalculatoare, creșterea numărului de televizoare, combine audio hi-fi, aparate de fotografiat digitale: multidotarea și noile obiecte electronice din faza III au antrenat o escaladă în individualizarea ritmurilor de viață, un hiperindividualism al consumului care s-a concretizat în activități desincronizate, practici domestice diferențiate, folosirea personalizată a spațiului, a timpului și a obiectelor, toate acestea la orice vârstă și în orice mediu. Obiecte ca telefonul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cauză ceea ce există. Nu e vorba de o simplă apărare contra lumii exterioare, ci de un instrument de însușire individuală a unei părți a lumii dominate de piață. Ceea ce s-ar putea numi „cogitoul hiperconsumativ” apare ca una dintre expresiile escaladei individualiste, un mod de afirmare a puterii personale asupra unui teritoriu de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dorințe incontrolabile capabile să provoace catastrofe financiare, toate aceste fenomene sunt foarte reale: suntem obligați totuși să observăm că ele sunt departe de a se prezenta ca un seism general la nivelul hiperconsumului. Până la urmă, faptul remarcabil este nu atât escalada pulsiunilor nestăpânite de a cumpăra, cât limitele între care se manifestă ele. Neliniștea în ce privește viitorul, fragilitatea pieței muncii, economiile din precauție, problema finanțării pensiilor au, în mod vizibil, mai multă influență asupra comportamentelor decât incitările publicitare la consum imediat. Deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
clasă, de diminuarea supunerii în fața necesității, de difuziunea socială a aspirațiilor la divertisment, la bunăstare, la lux. De aceea, întrebarea trebuie reformulată: pentru ce, într-o civilizație a provocării permanente a dorinței, sentimentul privațiunii nu prezintă o amploare disproporționată? De ce escalada nevoilor nu este dublată de o fugă înainte a Peniei? În ciuda dorinței de bani tot mai clamate, pentru cea mai mare parte dintre noi cele mai mari fericiri și cele mai mari necazuri sunt condiționate nu atât de achiziționarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a confortului prin promovarea sistemului de referință „calitate” care înlocuiește vechiul principiu cantitativ 17 nu mai e de-ajuns. Dacă e adevărat că problema calității se află într-adevăr în centrul preocupărilor din faza III, trebuie să remarcăm și că escalada lui „tot mai mult” nu a fost nicidecum abandonată. Dimpotrivă. Creșterea vertiginoasă a numărului de pagini și de site-uri virtuale, informația supraabundentă pe ciberspațiu, autostrăzile, electronicele, înmulțirea serviciilor, multitudinea de fotografii digitale, comunicații în timp real, ceea ce constituie suportul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
francezi - peste 100 de parteneri pe an25. În 2000, membrii cluburilor gay au avut în medie 18 parteneri în cursul anului, dar acest număr include o mare diversitate de cazuri, unii afirmând că au avut mai multe sute de parteneri. Escalada pornografiei, vagabondaj frenetic al trupurilor, backrooms, activități sexuale online, chat-rooms, eșanjism, sex group, un cutremur dionisiac ar fi pe cale să zdruncine domeniul libidinal, nu fără imense divergențe de apreciere: sufletele poetice deplâng comercializarea erosului și epuizarea discursului sentimental; ceilalți se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
n-au izbutit câtuși de puțin să împingă în planul secund idealul de a fi subiect pentru celălalt, de a fi o persoană de neînlocuit, de nepreschimbat. Dimpotrivă. Civilizația hedonistă a antrenat nu atât cultul unui erotism extrem, cât o escaladă a cererilor de respect, de recunoaștere a calităților individuale, de atenție pentru sine. Dacă această analiză e corectă, este de presupus că circulația impersonală a sexului nu va depăși, pe viitor, stadiul de fenomen marginal sau periferic. În epoca invidualismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
încrederea pseudo-Supermenilor în Panaceea, zeița greacă a plantelor medicale. Odată cu faza III, s-a trecut de la performanța „simplă” la stadiul performanței „reflexive”, considerată ca problemă 39. Este adevărat că noua evanghelie a medicinei naturiste nu oprește câtuși de puțin formidabila escaladă a consumului de medicamente psihotrope. Dar care-i motivația? Intensificarea crescândă a principiilor performanței care pune pe umerii oamenilor povara unei responsabilități imposibil de asumat este oare de-ajuns pentru a explica această formă de medicalizare? Răspunsul este prea scurt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și confortul liniștii pentru a-și satisface setea de putere, de dominație și risc. La un cu totul alt nivel, faza III este scena succesului mitologiei „aventurii”, a înmulțirii riscurilor asumate, a isprăvilor de tot felul realizate de adepții „extremului” (escaladă, trekking, traversării solitare ale oceanelor etc.). Societatea satisfacției n-a erodat deloc motivația epuizării integrale a forțelor sale, a înfruntării riscurilor și pericolelor. Ea a contribuit mai degrabă la transformarea riscului în încercare personală și aleasă independent de orice cultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
că-și face datoria pe lângă Marivana." Ia ascultă, glumețule, nu-ți ajunge un ochi învinețit? Nu cumva vrei acum să ataci Școala ca un bosiac vulgar?" Pentru că un bosiac ți-a pocit așa moaca! Șeful de gară încercă să curme escalada: "Hai, mergem sau nu mai mergem?" Dar trebuie s-o anunț pe nevastă-mea. Unde sunt bosiacii care erau pe aici adineauri? Ar fi putut să-și miște curul și să se ducă s-o anunțe. Au șters-o bandiții
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
efort (3); eliberare (3); furt (3); iepure (3); mers (3); mișcare (3); picior (3); plecare (3); rapiditate (3); responsabilitate (3); sănătate (3); stai (3); stradă (3); alertă (2); apă (2); competiție (2); cursă (2); depărtare (2); distanță (2); drum (2); escalada (2); escapadă (2); evitare (2); fugi (2); grăbire (2); hoț (2); iresponsabil (2); iresponsabilitate (2); închisoare (2); joacă (2); neresponsabilitate (2); om (2); poliție (2); raliu (2); retragere (2); rușinoasă (2); scăpa (2); stare (2); tare (2); urmărit (2); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și valoarea acestora. Astfel, a apărut un nou Frankenstein, care s-a întors împotriva creatorilor săi. Acesta este răul cel ma-re pe care l-au produs o mînă de oameni lacomi, iraționali și imorali. Apoi, logic, după o întreagă escaladă a creditelor de consum, fără garanții suficiente, așa-numitele subprime, moneda a pierdut orice legătură cu economia reală și a survenit criza. Au început să cadă bănci. Iar guvernele lumii și parlamentele, începînd cu Congresul S.U.A., nu trebuiau, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]