372 matches
-
jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la stînga la dreapta și de la dreapta la stînga; în Tahiti se ridică sprînceana pentru a marca acordul; * salutul se concretizează în Franța prin sărutarea interlocutorului, în Spania prin îmbrățișare, eschimoșii cunosc sărutul nazal; * îndepărtarea duhului rău se materializează în Franța prin semnul crucii, în Turcia prin îmbrăcarea unei haine pe dos, în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu arătătorul. Mimica diferențiază prin frecvență și durată societățile europene mobile și expresive
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
subtropicală, cu lemn tare, negru, greu; are mare valoare economică, fiind folosit la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale, a obiectelor de artizanat ș.a.. ABORIGEN autohton, indigen, băștinaș, locuitor ce locuiește în același spațiu în care s-a născut; exemplu: amerindienii, eschimoșii, ș.a.. ACAJU arbore din regiunea tropicală umedă, cu lemn de culoare roșiatică; este mult folosit pentru fabricarea mobilei de lux, a ambarcațiunilor ș.a.; sinonim: mahon. ACVACULTURĂ activitate economică ce constă în creșterea animalelor marine (inclusiv moluște) și cultivarea algelor marine
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
sau abaterea unui curs de apă relativ mic și cu pantă redusă, cu scopul reținerii apei pentru irigații și piscicultură; lac mic natural format în albia unui râu în spatele unui mic baraj de aluvionare, sau datorită surpării malurilor. IGLU locuința eschimoșilor, o colibă în formă de cupolă construită din „cărămizi de gheață”. IMIGRANT persoană care se deplasează definitiv sau pentru o perioadă mare de timp în altă țară. IMPORT activitate de aducere într-o țară a unor produse și materii prime
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
prinși de entuziasmul postproletar, să nu-l vedem. Adică ia să vedem, vorba lui nea Fane, care-i responsabil cu ideile pe scara noastră, care este materialul uman de care vorbim. Păi este vorba de copii, și nu de copiii eschimoșilor din Laponia, ci de ai noștri de aici, din curtea noastră. Aș scrie eu niște chestii așa, bine simțite ca să le atrag atenția copiilor, că așa nu se mai poate, dar am vaga impresie că aș strica orzul pe gâște
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
timp, să-și încurajeze și câinii. Deși se grăbea, trebuia să fie atent, atât el cât și câinii, la ravenele destul de mari săpate în blocurile de gheață, la crăpăturile sau crevasele, apărute ca din senin, ce constituiau adevărate capcane pentru eschimoși, chiar și pentru câini, precum și la ochiurile de apă, provenite din topirea excesivă a zăpezii în care, în caz de accident, s-ar putea scufunda cu sanie cu tot. Acum însă, simțea căldura soarelui din spate și, ca niciodată, o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
căldura soarelui din spate și, ca niciodată, o parte semnificativă din blocurile de gheață acoperite cu zăpadă se transformase în apă. Dacă fenomenul va continua ce se va întâmpla cu gheața din jur? Se va topi, iar întregul ținut al eschimoșilor se va cufunda și se va acoperi de apă. Bătrânii spun că niciodată spiritele nu au fost așa de mâniate pe ei. Trebuie neapărat să le aducă noi jertfe, ca să le îmbuneze și să le trezească mila față de eschimoși. Chiar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
al eschimoșilor se va cufunda și se va acoperi de apă. Bătrânii spun că niciodată spiritele nu au fost așa de mâniate pe ei. Trebuie neapărat să le aducă noi jertfe, ca să le îmbuneze și să le trezească mila față de eschimoși. Chiar în direcția în care privea, la orizont, acolo unde albastrul cerului se unește cu omătul alb, un munte, de forma unui con gigant, cu nenumărate denivelări, format numai din cristale de gheață, aproape transparente, ce descompun razele solare în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prospețimea, claritatea și măreția lor, se arăta în toată splendoarea. Din viteza cu care se deplasa, privea la minunea de la marginea orizontului și nu-i venea a crede. Muntele Sacru cel mai măreț monument al naturii din toate timpurile! Nici un eschimos, oricât de viteaz și de priceput s-ar dovedi, nu ar putea să-l atingă sau să se apropie prea mult de el. Nici măcar Marele Angakok, șaman ce stăpânește spiritele răului și lecuiește aproape toate bolile, oricât s-ar strădui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Prin preajmă sălășluiesc și multe, alte spirite. Nu există nici un animal, nici un obiect, nici un fenomen al naturii fără spiritul și fără omul său numit inua, din rândul cărora se ridică cei mai importanți stăpâni sau șamani. Ele îi ocrotesc pe eschimoși din milă, îi apără de fiare, de vânturile negre și de gerurile cumplite, îi vindecă de boli și, când sunt mulțumiți, aduc și peștele la copcă sau vânatul în bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se sprijină acest minunat munte, trăiește marele spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca hrană. Se zice că frumoasa și orgolioasa Sedna a fost cândva unica fiică a unui eschimos aprig și mânios. Pe atunci nu era decât o simplă, fătucă, frumoasă și mândră, ce trăia cu picioarele pe zăpadă ca multe altele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca hrană. Se zice că frumoasa și orgolioasa Sedna a fost cândva unica fiică a unui eschimos aprig și mânios. Pe atunci nu era decât o simplă, fătucă, frumoasă și mândră, ce trăia cu picioarele pe zăpadă ca multe altele, dar care a fost aruncată în mare de către tatăl ei, deoarece se făcuse vinovată de ceva, însă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu-i lase fără hrană sau fără adăpost. În timp ce aluneca pe zăpadă cu schiurile agățate de sania trasă de câini, și-a dat seama că, dacă ar încerca să povestească cuiva despre toate splendorile, miracolele, legendele și impresiile răspândite, printre eschimoși, despre acest munte, nu i-ar fi suficientă o întreagă noapte polară. Acum însă, în fața lui se petrecea un fenomen înspăimântător. Muntele Sacru se despicase în două părți gigantice, dar inegale. Partea mai mică, după ce s-a înclinat ușor, însă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu se aștepta să vină așa de curând. Din cele mai vechi timpuri se cunoștea faptul că Muntele Sacru niciodată nu se va clinti din loc, decât la sfârșitul sfârșitului, deoarece sub el se află locul de unde-și trag obârșia eschimoșii. În timp ce privea cerul rugându-se la străbuni, îi ajunse la urechi un zgomot asurzitor, însoțit de un cutremur atât de violent, încât, nu numai el a căzut în genunchi, dar și câinii s-au oprit din goana lor și au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se topea văzând cu ochii. De fapt și lui i se întâmplase ceva asemănător. Crescut în iglu din tată în fiu, nici nu putea concepe, până cu câțiva ani în urmă, viața fără un acoperiș de gheață și totuși, puținii eschimoși, care au mai rămas, au fost nevoiți să se mute pe un alt teren de vânătoare, în igluuri din lemn, numite case. A avut și el noroc de constructorii veniți de departe, care i-au durat un iglu cu două
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
material necunoscut, îngropate sub apa solidificată cu foarte mult timp în urmă, pe care el personal nu-l văzuse niciodată, deși trecuse prin aceste locuri de mai multe ori. Nu demult asistase la un sfat al celor mai în vârstă eschimoși. Aceștia povesteau că, atât sub Muntele Sacru cât și sub semnele respective, ar fi existat cândva o lume a spiritelor libere cu mulți, foarte mulți locuitori, care știau să facă de toate și aveau sănii care mergeau singure, fără a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu mai poată ieși la lumină, au zidit acest munte. Bătrânii spun că au scăpat doar acei care nu au uitat să aducă regulat jertfe spiritelor ocrotitoare. Aceștia nu erau mulți, ci numai câțiva din care-și trag obârșia toți eschimoșii. Și totuși, acei necunoscuți strămoși, locuitori ai adâncurilor, care au trăit în vremuri de mult uitate și despre care aminteau bătrânii înțelepți înainte de a trece în lumea spiritelor, ne-au lăsat aceste semne. Lui Bidaru, până în acel moment, nu-i
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rândul celor slabi sau fără adăpost trainic și călduros; cu gerul cumplit; cu perioadele lungi de foame și de lipsă a vânatului, toate cauzate, în primul rând, de mânia zeilor cărora nu li s-au adus jertfele necesare, cu toate că, un eschimos niciodată nu se teme de moarte. El este convins că moarte nu există și că adevărata fericire începe în momentul trecerii în rândul spiritelor, al reîncarnării propriu-zise. Cu ajutorul spiritelor ocrotitoare și cu imaginea familiei în față, călătoria se apropia de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în jos, adică pe direcția firului cu plumb. La o distanță apreciabilă, atât la picioarele lui cât și jur-împrejurul său, cât putea cuprinde cu ochii, într-un cadru imens, nemaivăzut, imposibil de exprimat în cuvinte, pâlcuri dese de altfel de eschimoși, fără schiuri, ce se mișcau printre niște igluuri, nu din gheață și nici din lemn, ci dintr-un material cu totul necunoscut, așezate unele peste altele, iar printre ele un fel de iarbă ca aceea cu care se înfruptă renii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
povesteau bătrânii când se adunau la sfat. Sigur erau vrăjite! Nimerise în lumea spiritelor inua, de care se temeau cu toții. El însă își făcea curaj; nu avea de ce să se teamă. Și ele erau un fel de ființe asemănătoare cu eschimoșii. Undeva în dreapta o mulțime compactă de asemenea ființe ceva mai vioaie, toate înfășurate la gât cu niște hamuri viu colorate și cu un fel de căușe suficient de mari în mâini, din care mâncau ceva cu lăcomie. Altundeva, în stânga, o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu mâinile ridicate sus de tot și cu pumnii strânși ca un fel de măciuci. E limpede că se pregătesc de luptă. Acuși se vor năpusti asupra celorlalți. Se urăsc unii pe alții. Tot e mai bine în lumea lui. Eschimoșii, oricât de oropsiți or fi, nu se bat între ei, ci din contra, își unesc forțele ca să poată învinge vitregiile naturii și să obțină hrana necesară. Ceea ce-l uimi la culme pe Bidaru și îl făcu să nu priceapă nimic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
problemă care-l frământa. Voia să știe unde se află și cine este această persoană care-i cunoaște și numele. Discuta cu un bărbat cam pirpiriu, ceva mai bătrân ca el, cu părul puțin cărunt, îmbrăcat cu totul altfel decât eschimoșii. Deși nu-l văzuse niciodată în viața lui, i se părea foarte cunoscut. Eu sunt mentorul și îndrumătorul tău. Sunt sigur că, în primul rând, tu trebuie să-ți reamintești unde te afli! Unde?... uimit și dezorientat, bâigui fără să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gândurile, îi părea foarte cunoscut. Faptele însă vorbeau de la sine. Încă din ziua când a început a merge pe cele două picioare ale lui și până la întâmplarea din momentul de față, era convins că, în afară de membrii familiei, de cei câțiva eschimoși pe care-i cunoștea, crescători de reni sau vânători; de cei trei bărbați care i-au construit igluul din lemn și de negustorul din târg de la care de trei-patru ori pe an își lua proviziile necesare contra unor blănuri de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aici e aici. Ăștia sunt urmașii lui Șmel și ai lui Bolovan: fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori, într-un cuvânt intelectuali, victimele tale. Aici tu ești principalul vinovat, din acest motiv te-am și adus aici! Eu, eschimos din tată în fiu; cum pot fi eu vinovat de soarta lor? Bunicul s-a născut în iglu, a trăit până la adânci bătrânețe și a murit sfâșiat de fiare, tata aproape la fel, iar eu, probabil voi avea aceeași soartă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cuvînt vizează cunoașterea redată prin el la nivelul limbii populare. Dintr-o altă perspectivă, Louis H j e l m s l e v66 observă că semnificația denumirii pentru realitatea CÎINE primește o definiție semantică diferită la popoare diferite: la eschimoși este animal de tracțiune, la parșii rămași fideli religiei lui Zoroastru este animal sacru, în unele comunități hinduse este animal detestabil, iar în societatea occidentală este un animal domestic, dresat pentru pază sau pentru vînătoare. Ca atare, în fiecare dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
giliakii, locuitorii de pe Ienisei - ostiacii și buriații, ceremîșii din Rusia centrală și alții; În America de Nord, algonkinii, tribul dakota, huronii, irochezii, indienii mohave, moqui (hopi), nachez, nutka, taculli, kiowa, creek, winnebago, ahții din insula Vancouver, populațiile dene, montagnais, tlingit, haida, tsimshian, eschimoșii, aleutinii, atapascanii; În America de Sud caribii, populațiile maya și quiche, patagonezii, peruvienii, sontalii, popayenii, indienii powhattan si tlalacan din Mexic, icanii și chiriquanii din Brazilia, precum și mulți alții, fără Îndoială 31. Chiar dacă - se va vedea imediat - perspectivele asupra reîncarnării sînt mult
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]