228 matches
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
purificat de orice aluviuni triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați confratern. Judecățile sunt drepte și conduc nu o dată spre concluzii inedite. Eseista rămâne totuși sub tutela poetei. SCRIERI: De partea cealaltă a umbrei, București, 1993; Împotriva mea, București, 1995; Ceremonia orbirii, București, 1996; Valea Regilor, București, 1996; Nu mă atinge, pref. Gheorghe Grigurcu, postfață Octavian Soviany, București, 1997; Fragmente de ființă, București
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
, Doina (20.II.1938, Constanța - 1999, București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Ostroveanu), profesoară, și a lui Ioan Ciurea, ofițer de aviație. În primii ani de viață locuiește succesiv în mai multe localități, în funcție de perindarea tatălui prin diferite garnizoane. Face studii universitare la București, luându-și licența în
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Problema esențială a unuia dintre contributori era aceea că, nedând în clar numele scriitorilor care m-au dezamăgit prin comportamentul lor uman, îi incit, dar nu-i satisfac curiozitatea. Ar vrea să știe și el cine este distinsa poetă și eseistă de la Cluj care mă numea fratele ei mai mic, cine e romancierul parabolic, autor de trilogii ilizibile, cine e X și care e Y. Nu le-am dat și nu le voi da însă numele acestora din două motive, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
autoarei, această carte a trecut aproape neobservată. De vină a fost în primul rând editura care, aflăm dintr-un text al doamnei Tatiana Slama-Cazacu, nu a trimis cartea în librării (așteptând ca aceasta să fie comandată de la sediul editurii), iar eseistei i-a oferit, ca drepturi de autor, doar cinci exemplare. În această situație, doamna Tatiana Slama-Cazacu și-a retipărit cartea la altă editură într-o versiune ,revăzută și mult adăugită" (actualul volum are 500 de pagini, format mare). Cum lesne
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
Rodica Bin Considerată de "New York Times drept o conștiință publică a țării sale, prozatoarea și eseista americană Susan Sontag, reputata și pentru performanțele ei universitare în domeniul esteticii și poeticii literare, este laureata din acest an a Premiului Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani. Că de obicei, distincția îi va fi înmînata la 12 octombrie, la
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
între alții, Thomas Mann, Alfred Döblin, Joseph Brodsky, Emil Cioran. Pentru ultimul ei român, În America, a primit în anul 2000 cel mai prestigios premiu literar american, The Național Book Award. Într-un recent interviu acordat agenției DPA, romanciera și eseista remarcă între altele și diferențele culturale dintre Europa și Statele Unite, mai ales în domeniul convingerilor religioase. Statele Unite, afirmă ea, șunt stăpînite de dogmatismul religios în asemenea măsură, încît în discursul politic șunt curent transferați termeni care să legitimeze acțiunile statului
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului românesc de radiocomunicații. A fost căsătorit cu eseista și traducătoarea Ana Cartianu. S-a născut în comuna Borca, o localitate pitorească din județul Neamț. Începe cursurile școlii primare în comuna natală și le termină în comuna Dubrovăț, jud. Iași, unde tatăl său fusese mutat în interes de serviciu
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
(n. 10 aprilie 1914, București - d. 14 iulie 1999) a fost o poetă, traducătoare și eseistă română, de origine evreiască. s-a născut la data de 10 aprilie 1914 la București, fiind fiica lui Max Banuș, contabil și director la Banca Marmorosch Blank și a Anettei, născută Marcus. Școala primară o urmeză în particular, dând examene
Maria Banuș () [Corola-website/Science/299610_a_300939]
-
(n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română, publicistă, disidentă și activist civic. Din martie 2013 este membru corespondent al Academiei Române. S-a născut la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni (județul Argeș): "...eram a doua fată a părinților mei și n-am fost primită cu prea
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
(n. 30 aprilie 1953, Slobozia Mare, Vulcănești) este o poetă basarabeancă din Republica Moldova. Poeta și eseista , s-a născut la 30 aprilie, 1953, în familia lui Vasile și a Ecaterinei Trifan.După absolvirea Școlii medii din Slobozia Mare, își continuă studiile la Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău (1972-1976). A lucrat
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
identitatea națională română transmisă ca moștenire morală de către tatăl său prin îndemnul "„(...) să-ți faci datoria și să nu uiți niciodată că ești român!”", fiind dispus să-și facă datoria oriunde, numai să nu lupte împotriva conaționalilor săi. În opinia eseistei Corina Ciocârlie, Apostol Bologa este „un nou Hyperion (...) programat să răstoarne, la momentul oportun, ordinea stabilită a lumii”. Venit în permisie la Parva, rupe logodna cu Marta Domșa pentru că a vorbit ungurește cu un ofițer de honvezi și-l lovește
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (), Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
(n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele "Femeia" și "Luceafărul". În tinerețe a fost
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
Liviu Florianu a fost căsătorit cu Nadejda Ian din Cetatea Albă (n. 3 iulie 1899 - d. 15 mai 1969). Cu această femeie de frumusețe rară, căreia toți racovicenii îi spuneau „Rusoaica”, a avut doi copii, amândoi devenind medici: Prozatoarea și eseista Victoria Murărescu (Guțan) s-a născut la 7 octombrie 1949 în comuna Racovița, județul Sibiu și este membră a Uniunii Scriitorilor din anul 2003. A fost căsătorită cu criticul și istoricul literar Ilie Guțan cu care are doi copii: Manuel
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
(n. 4 iulie 1948 în Montréal, Canada) este o poetă și eseistă din Canada. Este licențiată a Facultății de Litere de la Universitatea din Montréal-Quebec. În 1981, a fondat revista de cultură, "Arcade" (care a apărut din 1981 până în 2005). În anul 2006, fondează, și tot din același an conduce, "Mouvances" („Dependențe“ / „Orbite
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
(n. 1977, București) este o cercetătoare în istoria ideilor, eseista și traducătoare originară din România. Este fiica scriitorilor Grețe Tartler și Stelian Tăbăraș. Doctor în studii culturale europene, Universitatea Roskilde, Danemarca, 2006, si doctor în filosofie, Universitatea București, 2006. Master al Universității Roskilde (Danemarca), limbile germană și engleză, 2001. Licențiata
Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann () [Corola-website/Science/314786_a_316115]
-
(n. 4 noiembrie 1951, Galați) este o poeta, prozatoare, eseista, dramaturg și critic literar român. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. Opera scriitoarei cuprinde peste 70 de cărți și nenumărate colaborări cu publicații literare din țară și străinătate. Opera autorului reprezintă rodul a două decenii de activitate
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Maria Briede-Macovei (n. 22 octombrie, 1947 în comuna Sarata-Răzeși, județul Leova) - Poeta, traducătoare, publicista, eseista, jurnalista, activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
(n. Steriadi, 10 februarie 1885, Turnu Severin - d. 4 iunie 1961 București) a fost o scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare română. A fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neokantiană de la Marburg. În 1948 a fost pensionată de la catedră și a
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
(n. 19 martie 1951, satul Vidra, comuna Vârfurile, județul Arad) este o poetă, traducătoare și eseistă română. este o poetă, eseistă și traducătoare româncă, născută la 19 martie 1951 în satul Vidra, comuna Vîrfurile, județul Arad. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad și Facultatea de Filozofie a Universității din București; este membră a Uniunii Scriitorilor din
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
(n. 27 martie 1949) [pronunție în română: Ugreșici] este o scriitoare si eseistă de limbă croată. Ugrešić s-a născut în localitatea Kutina, în apropiere de Zagreb, capitala actuală a Croației. Mama ei este originară din Burgas (Bulgaria). A studiat Literatură Comparată, precum și Limba și Literatura Rusă la Universitatea din Zagreb. In 1991
Dubravka Ugrešić () [Corola-website/Science/327407_a_328736]
-
(pseudonim pentru Miroslava Luchiancicova, n. 11 septembrie 1946) este o poeta, prozatoare, eseista și traducătoare din Republică Moldova. Școala primară - s. Cornești (1953-1956); școală medie de cultură generală - s. Ciudei (Mejdurecie) - Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat Teleradio
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
(Romă, 18 august 1912 - Romă, 25 noiembrie 1985) a fost o scriitoare, eseista, poeta și traducătoare italiană. Anumiți critici literări o consideră drept una dintre cele mai importante romanciere de dupa al Doilea Război Mondial. Născută la Romă, la nr. 7 din strada Anicia, și-a petrecut copilăria în popularul cartier Testaccio. Fiica naturală
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]