2,823 matches
-
se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale, ce le-ar fi dat girul responsabilității etice și al verticalității. De altminteri, în țesătura densă a acestor pagini cu iz pamfletar, născute din indignare și transformate în revolte, eseistul își dezvăluie, nu o dată, crezul său artistic, codul moral care îi modelează vocația creatoare și viața. Iată, spre pildă, un fragment edificator, în înțelesul etimologic și deplin al cuvântului: "Noi suntem dintre aceia care cred că poezia nu este și
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
unul din cei mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem guvernați de spiritul mediocrității și uniformității, de omul-masă, vorba lui Ortega Y Gasset, interveni Natalia, care nu pierdea nici un prilej să-l citeze pe celebrul eseist spaniol și prilejuri erau, slavă Domnului, din belșug. Curpinsă de o sfântă indignare, Liza se simți obligată să supraliciteze. - Suntem o societate în decadență, nu vedeți cum se țin lanț scandalurile publice, procesele și anchetele judiciare pe chestii de echitate
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
2003 și atenția lumii literare ar fi fost altfel concentrată asupra lui. În acest moment de reașezare a valorilor , el ar trebui redescoperit de critică și de generațiile care nu au apucat să-l cunoască. Statura sa de poet, de eseist și cronicar de teatru erau recunoscute în momentul morții sale neașteptate, resimțită în acel moment ca misterioasă. Reflexiv și discret , poetul Marius Robescu a lăsat posterității surpriza unui roman neîncheiat din care un amplu fragment, intitulat "Rebeliunea", a apărut în
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Dragoș Bucurenci În liceu și în facultate, făcusem poteca prin fața buchiniștilor de la Universitate. Cumpărăm tot ce mi se părea “esențial” și credeam că voi avea cândva vreme să citesc. Aveam un plan de “lecturi obligatorii”, inspirat de referințele erudite ale eseiștilor români în vogă la acea vreme. În paranteză fie spus, la 15 ani Irina Nicolau a încercat, fără succes, să mă vindece de această sminteala. Privind în urmă, îmi pare rău că n-am ascultat-o. Dar anticipez. În anii
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
galerie de inși curioși, ca prietenul tatălui lui vasilescu, care în vacanță la mare se joacă cu mingea pe plajă, sau ca el midoff, gogo zagora, v. înnopteanu, (însoțit pretutindeni de "delicata lui bufniță blondă, înțelepciunea însăși făcută trup"), ca eseistul i.negoescu sau dr. cabalu. Toți aceștia au preocupări intelectuale, discută despre teoriile unor gânditori celebri (psihologul experimental Gustav Theodor Fechner, Georg Cristoph Lichtenberg, John Ruskin), sau despre operele unor artiști renumiți (Thomas Mann, Rilke, pictorul Vasile). mopete însuși își
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
traducerea articolului apărut în revistă. în curând vă voi expedia și traducerile precum și originalele articolelor apărute în presa noastră cu ocazia apariției traducerii prețiosului Dvs. roman. Traducerea în limba turcă de către învățătorul Ziya Yamaç, de altfel un tânăr critic și eseist cunoscut, este foarte apreciabilă. Ziya Yamaç fiind supus actualmente unei operații medicale m-a rugat a vă transmite expresia celei mai deosebite stime ce v-o poartă și să vă rog să-l scuzați că nu v-a putut scrie
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
insistențele ei, De ce iubim femeile. Scrisesem, cu ceva vreme în urmă în Jurnalul Național, că publicul român nu este încă maturizat și că, spre deosebire de cum se întâmplă lucrurile în alte culturi ale lumii, românii noștri preferă să-i cumpere pe eseiști în zeci de mii de exemplare, în vreme ce prozatorii de-abia ating, în cazuri fericite, tiraje de câteva mii. Semnal, fără doar și poate, al unei culturi bolnave. Or, constat acum semne de însănătoșire. Humanitas a tras din De ce iubim femeile
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
unei catedre de civilizație americană la Universitate. Ca traducător, este constrâns să treacă dincolo de spațiul său predilect, literatura americană, și să traducă, în colaborare, și din A.I. Herzen, M.M. Gorciakov, N. Albaki, O. Cernij, N. Cernîșevski, I. Ehrenburg, G.I. Uspenski. Eseistul din interbelic, care aborda, cu egală disponibilitate și fervoare, probleme de filosofie, literatură, artă, muzică, film, coregrafie, se vede brusc limitat să publice, cu unele excepții, monografii de pictori și sculptori; Octav Băncilă (1954), A. Baltazar (1956), Viața și opera
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
Boris Marian Societatea Culturală "Tristan Tzara" din Moinești (Bacău) a organizat în anul 2004 un simpozion dedicat operei și personalității lui Alexandru Sever, prozator, dramaturg, eseist, născut în această localitate, om de cultură iubit și apreciat în țara de baștină, ca și în Israel, unde s-a stabilit în 1990. Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani, revista "Realitatea evreiască" (nr. 136/1 martie 2001
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
Gabriela Ursachi Un veritabil "om - orchestră" al literelor românești din interbelic, Mihail Sebastian se păstrează în memoria culturală mai ales prin latura "sentimentală", ca autor dramatic și, mai vag, ca romancier. Inteligența tehnică, lucidă și mlădioasă a eseistului, a criticului literar ori a foiletonistului de cursă lungă, face mai degrabă obiectul unei ofrande "reci", al unei datorii oculte către inexigibilul oricărui destin literar. Născut în Brăila tuturor încrucișărilor de neamuri (români, greci, evrei, bulgari, turci, sîrbi etc.) la
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
pentru o continuitate și o coerență benefică. în opțiunea pentru o categorie de scriitori afirmați întîia oară în jurul lui 1945/1950 accentul pentru care optez nu este în primul rînd cel valoric. La urma urmei se poate vorbi despre poeții, eseiștii (și chiar prozatorii) lansați exploziv și destul de solidar curînd după 1960 ca fiind comparabil de valoroși ca antemergătorii lor. Nu ezit nici o clipă în a reafirma (mai era nevoie?) că socotesc cu totul superlative înfăptuirile din anii care precedă și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
generația de aur", placa turnantă sau moment-cheie, pentru această generație născută în jur de 1920 și afirmată, ba în 1945, ba în 1965, ba după 1990. Această categorie sintetizatoare de oameni de cultură îi cuprinde pe filozoful Mihai Șora, pe eseistul Alexandru Paleologu, pe criticul Adrian Marino, pe învățații N. Steinhardt și Dinu Pillat, cuprinde grupul Cercului Literar de la Sibiu în ansamblul său (Negoițescu și Doinaș, Radu Stanca și Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu, C. Regman, O. Cotruș și alții încă), cuprinde
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
inserții autobiografice extrem de accentuate, motivate puternic afectiv fie de tribulațiile scriitorului într-o realitate istorică profund defavorabilă, fie de intenționalitățile purificatoare ale transfigurării ficționale".(p.40) Un exemplu edificator îl constituie "teatralizarea obsesiei"(cf. unuia din subtitlurile excelent alese de eseist), conversația reală avută cu Stalin împletită cu proiecția dorinței reabilitării dând naștere unei scenete tragi-comice, desprinsă parcă din viitorul roman, scenetă pe care Bulgakov o joacă la nesfârșit, în diverse variante, în fața prietenilor(cf. Paustovski, citat de Ion Vartic la
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
rând - una cathartică, terapeutică, transformând, după o expresie a lui Jean Starobinski, "imposibilitatea de a trăi în posibilitatea de a scrie". Înțelegând că, asemenea Călăuzei lui Tarkovski, și Maestrul și Margareta este înțesat de hieroglife ce așteaptă să fie dezlegate, eseistul clujean, urmând scara dantescă a celor patru sensuri, descoperă la fiecare recitire a romanului și ne descoperă "o arhitectură simbolică" cu nenumărate nivele suprapuse de semnificații. Ca într-un carusel amețitor, cititorului îi trec prin fața ochilor aplicate și pertinente interpretări
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Paradisului? Când ne vom mai scălda trupurileîn ploile verii sub flori de ... XX. “SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUȘIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU”, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012. Interviu cu criticul, eseistul și teoreticianul Mircea Martin (n. 12 aprilie 1940) Director al Editurii Univers în perioada 1990-2001 și editor al Revistei „Cuvântul” a publicat peste 1000 de articole și studii în revistele și ziarele culturale românești: “România literară”, „Contemporanul”, „Cahiers Roumains d
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Crucea Sudului pentru promovarea culturii și literaturii braziliene, devenind Comandor al Științelor și al Literelor. - Cine se mai ocupă, dar la modul avizat și obiectiv de recomandarea cărților publicului larg? Înainte exista o strictețe ... Citește mai mult Interviu cu criticul, eseistul și teoreticianul Mircea Martin(n. 12 aprilie 1940)Director al Editurii Univers în perioada 1990-2001 și editor al Revistei „Cuvântul” a publicat peste 1000 de articole și studii în revistele și ziarele culturale românești: “România literară”, „Contemporanul”, „Cahiers Roumains d
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ZILELE” - „PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. De Simion Bogdănescu mă leagă o prietenie literară de când am început să public. Este poet prozator și eseist de marcă, membru USR cu vechime și profesor la Liceul M.Eminescu din Bârlad (prof. Ion Puflea) unde coordonează și cenaclul elevilor „Aripi tinere”. Autor al unui număr impresionant de carți, prezență activă în viața culturală a urbei, poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
și concitadin a fost acel care s-a aplecat cu multă răbdare asupra scrisului meu încă de la dubut, mi-a ... Citește mai mult De Simion Bogdănescu mă leagă o prietenie literară de când am început să public. Este poet prozator și eseist de marcă, membru USR cu vechime și profesor la Liceul M.Eminescu din Bârlad (prof. Ion Puflea) unde coordonează și cenaclul elevilor „Aripi tinere”. Autor al unui număr impresionant de carți, prezență activă în viața culturală a urbei, poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de la început un fenomen despre care nu știu dacă s-a petrecut aidoma în toate celelalte țări din Est. După decembrie î89, asistăm în sfârșit la un lucru pe care intelectualitatea românească nu-l produsese până atunci: mari scriitori, gânditori, eseiști sau romancieri, poeți, părăsesc literatura și devin gazetari, scriu eseuri politice. Acest lucru e foarte important, dată fiind deosebirea extraordinară care există între situația politică din România și aceea a celorlalte țări din Est. E și foarte îmbucurător că oamenii
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
toate zilele. Primele trei volume au apărut la București, iar autorul trăiește în Germania. Sunt memoriile lui "pure", dar este și o adevărată frescă a regimului concentrațional. În același timp a apărut Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, care era un eseist literar foarte curajos în timpul lui Ceaușescu, când îi întâlneam numele în diferite publicații. Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
care sunt marile surprize. N-am descoperit nici un mare romancier, deasemenea nici un poet nou. În schimb, în planul gândirii pot să dau un nume, fiindcă este una dintre surprizele extraordinare care au apărut în peisajul intelectual românesc: e vorba de eseistul și filozoful Horia-Roman Patapievici. Are în jur de 35 de ani, a scris enorm sub Ceaușescu, dar n-a vrut să publice un rând: tăcerea ca rezistență interioară. Era un "științific". Va părăsi probabil fizica pentru a se preocupa numai
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
un număr mai vechi din Euphorion. Mai exact, cel din martie-aprilie 2006. A luat în mînă revista și, privindu-i coperta, a priceput pe loc de ce a păstrat-o. Numărul este un popas în lumea lui Mircea Ivănescu. Poetul, traducătorul, eseistul, artistul, omul, personajul. Un popas prilejuit de împlinirea celor șaptezeci și cinci de ani. Tot numărul este consistent, sînt analize extrem de interesante, făcute de tineri, studii pe textele poetice. Sînt perspective asupra universului unui creator atît de important, vizibil prin operă, greu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
cultura română nu-și poate permite luxul de a nu fi în pas cu modele culturale, Eminescu ne pare nouă înșine ca fiind exasperant de învechit. Acestea sînt ideile lui Patapievici din articolul semnalat. Motivele care l-au îndemnat pe eseistul român să ia poziție față de această răstălmăcire sînt în număr de patru: mai întîi, fiindcă această răstălmăcire este un fals; în al doilea rînd, deoarece falsul s-a impus, dovadă fiind preluarea lui fără verificare de presa scrisă; în al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
cu emfază și cînd să se retragă discret. Din acest punct de vedere, afirmă Gracián, a ști și a ști să o arăți înseamnă a ști de două ori (p. 45). Ceea ce-i unește pe toți acești gînditori în fața cărora eseistul face o plină de respect reverență este un anumit mod de a privi și de a înțelege lumea. Altminteri, unii dintre ei fac elogiul moderației și al înțelepciunii practice la nivelul individului (chiar Machiavelli și Gracián, cele două exemple citate
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]