292 matches
-
Tăcerea fotografiei care vorbește prin cuvînt. Două tipuri de căutare. Două ipostaze ale neliniștii. Imaginea și verbul îl exprimă complementar pe același creator. Spun ceva despre sensibilitatea lui, despre forța lui de a vedea ce noi doar privim, de a esențializa în trei versuri o stare, un sentiment, un amănunt pe care ni-l revelă. Expoziția lui Jules Cohn Botea este ea însăși o formă de călătorie în aflarea sinelui. Fotografiile extrem de variate îți prelungesc vibrațiile în sensul cuvîntului just, atent
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
și defecte, patimi și slăbiciuni, îndoieli și angoase. Oricine se poate așadar proiecta sau regăsi în paginile acestui roman. Fiindcă pe peron nu este El, eroul exemplar ieșit din seria biologică. Pe peron suntem noi. Figurația atât de săracă, scenografia esențializată la maximum devin, din posibile impedimente, atuuri ale cărții. Diluarea până la dispariție a "specificului" realist (un anumit peisaj dintr-o anumită regiune a unei țări aflate pe un meridian geografic, într-un moment istoric dat) contribuie la soliditatea construcției parabolice
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. Operă de poetă, notația diaristică este întreruptă de pasaje poetice care sublimează și esențializează suferința zilnică a autoarei. Rezultatul este un soi de discurs dublu care traduce cotidianul în construcții metaforice de un dureros imponderabil. Jurnalul Creștetul ghețarului reconstituie avatarurile unui spațiu matrimonial consumat cu fervoare și disperare de către ambii protagoniști. Diarista subliniază cu
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Gellu Dorian Gellu Dorian: Domnule Ilie Constantin, din câte se poate vedea din scrisorile dumneavoastră de la început, vă detașați oarecum aristocratic față de colegii din generația 1960. Aveți o asemenea ascendentă, sau educația v-a format spre ceea ce esențializează scrisul dumneavoastră? Ilie Constantin: Aristocratic? Un confrate serios, cu 14 ani mai tânăr, îmi pune o întrebare (pe care o confirmă cu o interogație subsidiara: am o asemenea ascendentă?). Se cuvine să-i răspund limpede, și fără a ma lansa
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
fluente ale unui desen ce ține să ne convingă cu fermitate că modelele aparțin emoțional contemporaneității. Mici fragmente, lăsate înadins în formă inițială, fac recurs la memoria plastică. Ni se sugerează că personajele traversează, istoric vorbind, epoci și mode, se esențializează fără a-și pierde, însă, singularitatea, altfel decât ar recunoaș te-o Rubens însuși. Îndrăznesc să spun că artistul despre care scriem aici își trăiește în jurnal propria-i criză (criza artistului, a bărbatului pe cale de a-și pierde iubirea
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
capodopera care avea să iasă din el, Unchiul Vanea. Aici, Vanea e Georges și are o sinucidere izbutită; iar finalul e plin de cupluri fericite, ca într-o euforie shakespeareană. Un text pe care Cehov l-a epurat, l-a esențializat, l-a abstractizat, l-a purificat... O femeie frumoasă (ar fi putut juca Elena Andreevna), îmbrăcată în haine de epocă, așezată în afara arenei de joc, traducea, prin semne, pentru surzi, textul lui Cehov! Cînd în scenă a răsunat o "muzică
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
ceea ce anunță o permanentă căutare a înțelesului ființialității noastre: visul meu, viața mea,/ caută-l pe Domnul/ în Horebul din gând,/ în duh, în oameni, în cuvânt,/ în pâinea din cer, de pe pământ,/ în candela aprinsă-n tindă... (p. 42). Esențializând, Gabriel Liiceanu afirmă: “dacă moartea este măsura finită a propriei noastre vieți, atunci ea este totodată imboldul de a face ceva onorabil cu viața noastră”<footnote Gabriel Liiceanu, Cianura noastră cea de toate zilele, contributors.ro, 29.01.2014. footnote
Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
pentru mine, inexistentă. Alexandru Dabija a condus povestea către anumite sensuri, a amplificat tensiuni, revolte, nonconformismul unor personaje și credințele primitive, prejudecățile altora, a redus zdravăn numărul aparițiilor, condensînd mai multe în unul singur sau tăindu-le pur și simplu, esențializînd și povestea, și morala ei, și relațiile între personaje, a inventat ludicul din piesă. Tonul replicilor are și umor, imens, și un soi de tristețe, fizică și metafizică, și poezie, și o retorică interesantă la nivelul frazei, devin mai plauzibile
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
numai unii și-o pot permite... Revizuiri Pe ultima pagină a revistei Cultura (nr. 15/ 17 aprilie 2008), Cătălin Sturza publică, sub titlul explicit Criticii spoler-i, un incitant articol referitor la una dintre maniile publicistice ale anilor din urmă. Repovestirea esențializată în câteva fraze a unui întreg tăvălug de intrigi și de sincope narative duce, în viziunea lui Sturza, la "stricarea" plăcerii de lectură adevărate în favoarea unui snobism unanim al conversației ușoare. Cronicarul nu poate decât să fie, a vol d
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
dincolo de timpul istoric, concret, și dincolo de această latură foarte precisă a conflictului, dialogul dintre tată și fiu, mereu întrerupt, mereu reluat, niciodată sfârșit, mută pe neobservate centrul de greutate al romanului într-un plan uman, mai puțin condiționat de împrejurări, esențializând transferul realizat în planul conștiinței.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
reflecta temerile noastre ancestrale, teama de inuman, teama de implacabila apropiere a morții, teama de inevitabil. Acum noua corectitudine politică ne cere reevaluarea imaginii pervertite a Clonei. Clona perfectă nu e nici supraomul, nici subomul, ci infraomul. E ceea ce ne esențializează, în sensul că ne reprezintă în totalitate și nu ne multiplică. Clona ne exprimă. „Fiecare om ar trebui să aibă o clonă pentru a se cunoaște pe sine”; adevăratul înțeles al acestei maxime ne scapă. Pe mine, cel puțin, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cuprins gândirea unui vechi imperiu, dar aceeași insanitate s-a petrecut în definitiv și în Franța revoluționară, ca să nu mai vorbim despre legăturile Germaniei naziste cu inconștientul monstruos al continentului. Dar Dan Petrescu, în admirabilele discuții cu Liviu Cangeopol, a esențializat și vectorizat puțin prea tranșant un adevăr care ar putea suna și astfel: inconștientul irumpe în viața unei societăți acolo unde puterea politică pretinde a se exercita în numele maselor populare. Arunci devine corect să susții că, Europa fiind privită ca
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
al disciplinei pe care o predă la clasă. Este primul și cel mai important pas, fără de care nu poate pune în aplicare celelalte competențe. Toate aceste cunoștințe de specialitate vor fi prelucrate în mod specific fiecărui demers educativ,vor fi esențializate, surprinzând miezul actului didactic predat. Pedagogul ,chiar dacă la un moment dat crede că deține suficiente cunoștințe referitoare la disciplina aleasă,trebuie să se documenteze în continuare,deoarece ,pentru a putea forma pe alții,trebuie să fie el însuși într-o
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
educatorul ,în primul rând investighează procesul instructiv-educativ și apoi îl inovează cu noi zone de evoluție,de percepție. Astfel,el reacționează pozitiv la schimbare, știind să folosească vechile cunoștințe în contexte educaționale noi. De asemenea,el trebuie să prelucreze,să esențializeze, să adapteze, să reprezinte, să ilustreze și să dezvolte conținutul. Profesorul știe să identifice eventualele probleme ,știe să le integreze în procesul de învățământ și să le soluționeze. Dascălul trebuie să dispună în plus de măiestria de a preda și
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
comunicării directe, elementele artistice ale prozei au dispărut - la un scriitor atât G. Călinescu de bogat în valori imagistice, vădite și în romanul anterior, Cartea nunții (1933) -, resorturile psihologice înseși rămânând ascunse (dar cu rezultate precise) în materialitatea faptică, schematizată, esențializată până la caricatură - o caricatură încă romantică. Enigma Otiliei nu te angajează afectiv, nu te absoarbe într-o altă realitate, care să anuleze pe a ta proprie, ci te atrage, te amuză, te farmecă, te subjugă estetic, îți dă o plăcere
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
anii 1988 - 1989, casa În care au stat Închiși la domiciliu membrii familiei Tăcu În zilele lui 14 decembrie '89, casa de care sunt legate demersurile care vizau organizarea În ea a unui muzeu memorial Alexandru Malin Tăcu, menit să esențializeze numele și opera personalităților din familie, este tot o pierdere - desăvârșită de autorități În condiții suspecte. Dormitorul familiei de câțiva metri patrati, celula În care a Îndurat frigurile iernilor de dupa evacuarea din casă oferită de Ceaușescu familiei sale și luată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
perioada 1988 - 1989, cu aport decisiv la declanșarea revoluției anticomuniste din România. Încă din anul 1993, demersurile făcute de familia Tăcu și prietenii săi vizau că În acest imobil să se Înființeze un muzeu memorial ,,Alexandru Malin Tăcu” care să esențializeze numele și opera personalităților din familia acestuia: Alexandru Brăiescu, fondatorul spitalului de neuropsihiatrie ,,Socola” Iași, Costică Filipescu, autorul Mării enciclopedii agricole românești, Ștefan Motaș - Zeletin, sistematic ideolog al mișcării liberale din România, George Emil Palade, savant român, laureat al Premiului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
premise pentru aventuri lirice ulterioare. În scurt timp, poezia lui Nichita Stănescu intră în faza de combustie a modernismului. După splendida cosmogonie personală din 11 elegii (cel mai bun volum, în opinia mea, un volum, așa zicând, capodoperă), discursul se esențializează și se ermetizează. Ca la Ion Barbu, unul dintre modele, vom găsi o „extremală“ opacitate. Scrisoare pentru melomani Din nou despre Constantin Silvestri Victor ESKENASY Ascult acum, cu oarecare întârziere, dublul set de discuri BBC Legends, dedicat lui Constantin Silvestri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a bacantei) al lui Dionysos să i se substituie un bacant al lui Hades, ca un mort sau moartea însăși să ia în posesie trupul (antropologia africană ne-o confirmă și ea). Cu Gorgo, s-ar zice că masca se esențializează, purtând întipărit pe chip reflexul lumii de dincolo, reflex care exprimă, spune Vernant, „groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se identifică, transformându-se în piatră, încremenit într-o imobilitate asemănătoare celei a colossos-ului înălțat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
sunt, așadar, echivalente. Faptul că fantoma are statutul unei imagini visate ori pe acela al unei apariții reale nu schimbă cu nimic realitatea dialogului cu morții. Ce s-ar putea spune mai mult despre forța acestei piese, în care se esențializează, ca să spunem așa, câteva dintre tensiunile sau ambivalențele întregului teatru no? Tensiunea între materialitatea corpului dansator, costumat și mascat, și un text care îl conduce spre imaterialitatea unei voci și a unei melodii. Ambivalența invizibilității și a vizibilității acestui spectru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
va aminti cu nostalgie că avea munții și cerul „plini de balauri” (93, p. 558). Informațiile despre solomonari date de poet în text și în nota de subsol din prima variantă a „poemationului iroi-comico-satiric” sunt foarte corecte și aproape complete (esențializate). Semn că Ion Budai-Deleanu era familiarizat cu fenomenul folcloric pe care îl prezenta. Cunoștințele sale în domeniu erau chiar mai ample, dacă ținem cont de gesturile tipic solomonărești pe care le pune pe seama vrăjitoarei Brândușa, în versiunea a doua a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre cele două războaie mondiale, întru nimic mai prejos ca valoare de Tudor Arghezi sau Lucian Blaga. Opus tipului de poet hugolian, mai puțin prolific decât oricare din confrații contemporani cu el, nerisipit în suprafață ci concentrat, strict cu fervoare, esențializat în mod radical, de o exigență dusă la extrem cu sine însuși în luciditatea cu care concepe actul de magie al poeziei, îl vedem ajungând să realizeze la noi ceea ce Mallarmé spune la un moment dat referitor la Edgar Poe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sală de sport, cartea cu Hamlet rămăsese pe un colț al mesei. Acuma, stătea la intrarea spre încăperea palatului. Măsura din nou totul. Moartea, într-un decor roșu. Fără nici o fixare în timp. Nu vreau să explic nimic, vreau să esențializez și să sugerez numai, sper ca Octavă să înțeleagă, vreau să curgă doar povestea. Ar mai trebui muzică, lumini. Și personajele, lipseau personajele, Hamlet și Laertes. — Aaa, te-am prins, ce făceai aici?, o întreabă din nou, din ușă, Octavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
I. Larco (Iași-Indiana University Bloomington) i le adresează naratorului, făcând împreună, din trecutul acestui erou în Crimeea și martir în temnițele comuniste din România, prezentul- document istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
noastre sau, de fapt, nu le poate percepe, de vreme ce timpul contemplației este altul decât cel al acțiunii și desfășurării. Gesturile noastre, ce sunt, în fapt, un șir de posturi discrete, atât de rapide pentru ochiul leneș al țestoasei, devin continue, esențializate la statuar sau punct. Tot așa cum noi nu suntem capabili să percepem unda. Ea trece pe lângă noi nu ca o senzație, ci ca o amintire, numai pentru că pretindem că știm atâtea despre ea. Unda se mișcă într-un timp cuantic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]