18,112 matches
-
membrele inferioare și cele superioare, i-a dat harul intrării în veșnicie. Prin artele plastice. Ionuț Cătălin s-a perfecționat la înalta școală de arte de la Graz, vreme de trei ani și a descifrat tainele culorilor și ale formelor. Limbajul estetic avea să fie însușit în cele mai mici amănunte. O sumă de tehnici: creion, ulei pe pânză, acryl. Despre tablourile lui aveau să-și pună girul cei mai importanți critici de artă. Români și străini. La retrospectivele sale au participat
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
este aceea că nu sunt bani, că nu e timp, că sunt alte priorități. Există mult entuziasm însă, din partea copiilor și a tinerilor, precum și a unor cadre didactice care-i învață pe copii să-și satisfacă nevoia de frumos. Gustul estetic trebuie cultivat încă de la cele mai mici vârste. Ca și spiritul civic. Ca și codul moral-creștin. Pentru acestea, nu e nevoie de prea mulți bani. E nevoie de bunăvoință, de generozitate, de deschidere sufletească. Dar, mai ales, de omenie. Și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
nou început... de la zero!”, pentru că încrederea în cultură se pierduse. Educația, instituțiile, muzeele... și tot ce ține de vechea ordine, era respins de noul curent cultural și artistic nonconformist și anarhic, îndreptat împotriva rutinei, a gândirii și artei, a gustului estetic și moralei tradiționale. Se dorea instaurarea arbitrariul total, a neprevăzutului, se contrazicea totul, se nega totul... În schimb devenea din ce-în-ce mai credibilă credința într-un „nou” mai frumos, salvator... care să „refacă” arta, cultura și viața: „Și din a
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
găseai de-o vreme?!...Proprietarii grijulii știu la orice oră din zi și din noapte pe unde le bântuie sufletul. Iar cei desăvârșiți au grijă să nu bântuie. L-am oblojit. Am plâns amândoi aceleași partituri. I-am promis retușări estetice imediat ce ieșim din criză. Am nedormit îmbrățișați. I-am cântat de noapte bună. Doar cântecele de copii în spaniolă, dar nu s-a plâns. Părea că nu recunoaște oricum cuvinte uzuale din propria limbă. S-a zvârcolit, a gemut, s-
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1473853343.html [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
Și cum Poetul te aștepta de mult să vii, a și început procesul de creație, astăzi tu fiind o operă de artă în plin proces de creație artistică , cea mai valoroasă și mai genială operă a Poetului atât ca formă estetică, dar și ca ceea ce înseamnă conținut ideatic. În artă nu se poate rupe forma de conținut. Dar acestea nu trebuie confundate una cu cealaltă, chiar dacă, în principiu, orice formă poate admite oricare conținut. De asemenea, nu poate exista formă fără
CITITORUL ȘI OPERA POETULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1459708213.html [Corola-blog/BlogPost/380949_a_382278]
-
Eminescu, motivul romantic al florii albastre - „Cum sunt ochii ce-i iubesc,/ Ei cunosc dragostea noastră,/ Ce-mi dau sensul să trăiesc” - implică senzualitate, voluptate. Floarea reprezintă efemeritatea, delicatețea, în timp ce albastrul simbolizează infinitul cosmic, aspirația. Cu o astfel de reprezentare estetică senină, expresivă și spontană, Ilie Marinescu găsește de asemenea, prilejul de a medita asupra condiției omului în general și în speță, asupra propriei condiții. Omul este trecător, de aceea poetul se întreabă: „Cine sunt eu? Eu sunt un nimeni,/ Îti
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
o poezie autentică. Nu pot încheia această scurtă introducere la volumul Mariei-Ileana Tănase „Note de toamnă”, fără a revela seria de sintagme culese din poemele înserate în acest volum, din versurile cu o mare încărcătură metaforică, care impresionează prin expresivitatea estetică și prin semantica conținutului lor, cum ar fi: dorința respiră prin rime - te-am zidit din cărămizi de cuvinte (Nu te-am pierdut); m-ai adunat din răsăritul fiecărei dimineți (Hamac din cuvinte); simt neliniști vechi și-n brațele minții
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
se așterne la orizont/ Și ierburile înalte/ Ce-mi primesc pașii temători,/ Dar dincolo de tot ce văd,/ Nu-l pot vedea/ Pe Cel pe Care eu Îl caut !!!” Descrierea este simplă, clasică, menită să ne descopere un Dumnezeu pentru care esteticul a fost și va rămâne o preocupare majoră. Imaginile sunt exuberante, bogate, primitoare, trimitandu-ne cu gândul la frumusețea paradisiacă. Paradoxal însă, în mijlocul unui astfel de Eden, poeta experimentează un acut sentiment de izolare, de înstrăinare, marcat de imposibilitatea de
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
anonimatul unor poeți foarte buni și celebritatea altor poeți evaluați sau autoevaluați fals ca a fi celebri. De aceea, singura în măsură să selecteze ierarhia lor în lecturile mele, dar și practic, în Cenaclul literar Lira21, este propria mea conștiință estetică. Din cornul abundenței literare contemporane, reviste, emisiuni tv de promovare, lansări de carte, evenimente, site-uri ce se vor literare, bloguri ce se vor elitiste, aleg ecourile propice propriei mele stări de poezie. Altminteri, poezia ar deveni o dietă care
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
filmată, ca și cum cuvintele pictează și se pictează între ele, devenind altceva, mai poetic, mai înalt, mai impresionant. Și această metaforă de șevalet, vie, surprinsă în timpul lucrului, se întâmplă doar unui pictor liric, cele două arte combinând nuanțele expresiei până la sublimare estetică. Iată! „Îmi plac salcâmii în floare, ca un vis al zăpezilor pure, salcâmii fulgerați de secera lunii, salcâmii înfiorați de adierea târzie, salcâmii aceia abia răsărind”...(Salcâmii) Al doilea volum lecturat, Pasărea nopții, 2007, este prefațat de criticul Cornel Galben
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Cum vă petreceți timpul liber? - Am puțin timp liber....citesc, mă plimb, ascult muzică, scriu poezii, vorbesc cu prietenii pe net, mă joc cu Anna etc. - Ce hobby-uri aveți? - Muzica bună, opera, cititul, îmi plac filmele bune, lucrurile frumoase, estetice și îmi place să observ oamenii.... - Ce mesaj ați dori să le transmiteți cititorilor noștri? - Doresc cititorilor D-voastră, români, americani și de alte naționalități, un din inimă « La mulți ani! » cu multă sănătate, pentru că este extrem de importantă, vieți cât
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/_exist_atat_cat_va_mai_exista_lumina_interviu_cu_poeta_felicia_feldiorean.html [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o pregătire specială? Căci după spusele lui Kant, frumosul este ceea ce-ți place fără conceptualizare... Ceea ce vrea să spună că frumosul fără farafastâcuri (o zi luminoasă, un colț de natură, un chip frumos) impresionează toți
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
pe multiple planuri de complexitate, respectiv de puritate. Notă: Pentru Plotin, iar după el și pentru alți gânditori, Frumosul absolut este Unul, adică Dumnezeu! După cum frumusețea frustă a trandafirului sălbatic pălește în fața culorilor și a parfumului trandafirului cultivat, tot astfel esteticul frust al unui colț de natură este deseori depășit de esteticul artistic. Prin frumusețea sau sălbăticia ei, natura ne încântă, ne înduioșează sau realmente ne îngrozește. Grandoarea naturii (munți prăpăstioși, ape vijelioase, marea înfuriată) nu emoționează, ci provoacă un extaz
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
iar după el și pentru alți gânditori, Frumosul absolut este Unul, adică Dumnezeu! După cum frumusețea frustă a trandafirului sălbatic pălește în fața culorilor și a parfumului trandafirului cultivat, tot astfel esteticul frust al unui colț de natură este deseori depășit de esteticul artistic. Prin frumusețea sau sălbăticia ei, natura ne încântă, ne înduioșează sau realmente ne îngrozește. Grandoarea naturii (munți prăpăstioși, ape vijelioase, marea înfuriată) nu emoționează, ci provoacă un extaz vecin cu teama. Simțim emoții doar în fața lucrurilor și a ființelor
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
ca în cazul studierii unui document științific sau a unei fotografii, nici doar de natură afectivă (scrisori de dragoste, album de familie etc.). Legătura stabilită între creație și consumatorul de artă, mai exact între artist și receptor, este de natură estetică. O astfel de apropiere ajută la eliminarea limitelor de interpretare și obligă la adoptarea ideii că opera de artă nu-și epuizează potențialitatea artistică (emoțional-estetică). Ba dimpotrivă, iubitorul de artă va căuta să se apropie de esența simțirii și gândirii
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
va căuta să se apropie de esența simțirii și gândirii artistului din noi și noi unghiuri de abordare (de pildă, citind și recitind un roman), astfel descoperind cu bucurie și uimire noi izvoare de lumină și frumusețe întru împlinirea sa estetică. Valoarea creației artistice este ireductibilă la ceva anume - idee, senzație, sentiment sau concepție, pentru că mai presus de rolul ei informativ este rolul său formativ-cultural, și asta fiindcă deține acea forță indicibilă care transformă ideea, senzația, sentimentul și concepția, ne transformă
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
când omul gândea extrem de mult la prețuirea creatului divin, prețuit fiind în artă. Termenul s-a descătușat din gândirea elenă, „ποίησις”, poiesis, cu sensul de facere sau creare, definind forma de artă în care limba era utilizată pentru calitățile sale estetice și evocative, completând sau înlocuind semnificația sa aparentă. Într-una dintre scrierile sale, poetul german, Novalis, definea poezia ca o dispunere neîngrădită, după bunul ei plac, de suferință și dorință, de plăcere și durere, de eroare și adevăr, de sănătate
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
îl purtăm în noi, fie ca natură latentă a unui alte vieți, trecute sau viitoare, fie ca expresie a transgresiunii frumosului și atracției erotice. Frumosul devine astfel monstruos, atracția devine repulsie, dar puterea de impresionare a spectatorului sporește odată cu revelarea esteticii erotice de sens contrar. În multe împrejurări ale vieții, privind atent o persoană, dintr-un anume unghi, avem impresia că aceasta seamănă cu o pisică, cu un câine sau un lup. Licantropia nu este doar un delir psihotic sau folcloristic
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
ceea ce ar explica dezordonata sexualitate de astăzi care încă îi intrigă pe moraliști. Nu este vorba doar spectacole de sex, de orgii, dar și de mutilări sau maltratări, motiv pentru care sado-masochismul pare a fi temelia psihico-comportamentală profundă a eroticii estetice contemporane. Moartea, cu scenariile sale, nu mai este o graniță de netrecut, un tărâm al angoasei, căci imaginea cadavrului din noi sau a scheletului costumat cu haine de piele este frecventă la artiștii contemporani. Baudrillard numea corpul un „osuar de
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
astfel onoarea în ochii Europei!”.( Către surorile sale, 1/13 feb.1837.).Scrisorile lui Kogălniceanu îl așează pe acesta în rândul marilor noastre talente epistolare, a cărui autrenticitate complexă, de sensibilitate și de exprimare, poate satisface cele mai înalte exigențe estetice. La Vasile Alecsandri predomină plăcerea de a scrie.Aceași bucurie o simte citind scrisorile altora, ajungând să facă abstracție de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
mister. Confecționate din hârtie, bambus, plastic ori din lemn parfumat de santal acestea sunt produse de serie și se găsesc de cumpărat atât în marile magazine, cât și la comercianții stradali. Având, în prezent, un rol mai mult practic decât estetic, evantaiul a rămas totuși, una din bagatelele ce nu pot fi încadrate în categoria articolelor unisex. Corina Diamanta Lupu București 27 iunie 2016 Referință Bibliografică: EVANTAIUL - CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1467028647.html [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
spunea că este un cabinet magic în care există multe spirite vrăjite. Înțelegem lumea prin ochii autorilor și prin spiritul de percepere al cititorului. Când citim o carte, este o întâlnire a acesteia cu cititorul său, atunci se declanșează actul estetic. Altfel cartea este un obiect mort. Însă, remarcăm, că aceeași carte se schimbă, din moment ce noi suntem în permanentă schimbare. Vorba lui Eminescu din Glossa: „Vremea trece, vremea vine/ Toate-s vechi și nouă toate “, sau cum zicea Heraclit: „Omul de
FIECARE LECTURA A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_fiecare_lect_al_florin_tene_1387093672.html [Corola-blog/BlogPost/363490_a_364819]
-
vârsta de 14 ani citeam cu plăcere cărțile lui Jules Verne, iar la 21 de ani „Martin Eden” ,de Jack London. Carte pe care am citit-o până la 30 de ani de cinci ori. Azi, nu mai am aceleași emoții estetice la cărțile autorului romanului „Insula misterioasă “, iar romanul „Martin Eden “ nu mă mai îndeamnă la experiențe scriitoricești. În concluzie și o carte, nu numai noi, poate fi considerată „râul schimbător”, de care făcea vorbire Heraclit. Această constatare ne poate conduce
FIECARE LECTURA A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_fiecare_lect_al_florin_tene_1387093672.html [Corola-blog/BlogPost/363490_a_364819]
-
doctrina lui Benedetto Croce - și anume ideea că literatura este expresie. Iar aceasta ne duce la o altă doctrină a criticului italian, care, spune: dacă literatura este expresie, iar literatura este alcătuită din cuvinte. Atunci și limbajul este un fenomen estetic. Spunem, spre exemplu, că spaniola este o limbă sonoră, că româna o limbă semi-sonoră, că rusa își formează cuvintele în cerul gurii, că engleza este o limbă cu sunete variate, că latina are o distincție aparte la care aspiră toate
FIECARE LECTURA A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_fiecare_lect_al_florin_tene_1387093672.html [Corola-blog/BlogPost/363490_a_364819]
-
româna o limbă semi-sonoră, că rusa își formează cuvintele în cerul gurii, că engleza este o limbă cu sunete variate, că latina are o distincție aparte la care aspiră toate limbile apărute după aceea. În concluzie, aplicăm la limbi categorii estetice. În general, se presupune, în mod eronat, că limbajul corespunde realității- acest fapt atât de misterios căruia îi spunem realitate.Dar, limbajul este altceva. Este o creație estetică. Nu este nicio îndoială, dovadă este că atunci când studiem o limbă, când
FIECARE LECTURA A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_fiecare_lect_al_florin_tene_1387093672.html [Corola-blog/BlogPost/363490_a_364819]