620 matches
-
îmbogățire considerabilă ideii de sublim când distinge două mari categorii diferite: sublimul distructiv și sublimul binefăcător. Sublimul distructiv sau negativ e conceput în sensul definiției lui Schopenhauer. Volkelt îl împarte în real și posibil. Ceea ce ne miră la acest renumit estetician e susținerea că ar exista un sublim distructiv în sens real nu numai în natură, dar și în artă. El dă exemplu de un asemenea sublim incendiul, care în natură poate să fie distructiv, dar nu vedem cum e distructiv
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
definit de Volkelt ca spectacolul unei puteri neobișnuite, ce năzuie să înfrângă ordinea sensibilă pentru a se ridica la cea spirituală, să biruie vremelnicia pentru eternitate și suferința pentru fericirea veșnică. Sentimentul acestui sublim e însoțit de evlavie și respect. Esteticianul german îl exemplifică numai cu fapte din domeniul religios al artei și al Bisericii. Gândiți vă bunăoară la dumnezeiescul moment al sfințirii darurilor în timp ce se cântă Pre tine te lăudăm! Sau la sunetul a zeci de clopote, ce bat deodată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sublimul, fiindcă sunt pasiuni, cum e compătimirea sau durerea, care nu sunt sublime; dar când patosul se unește cu sublimul „ca sub viforul unei furii divine, dă cuvântării o însuflețire profetică” (Pag. 34). Peste orice clasificări însă, sublimul, nedeterminat de esteticieni în natura lui intimă, e determinat în manifestarea lui ca o putere nelimitată, infinită, gigantică, colosală, incomensurabilă, în raport cu individualitatea mărginită a omului, adică a subiectului estetic. Apariția lui în suflet e descrisă ca o erupție, ca o invazie năpraznică, de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
totdeauna în gustul contemporan, pe câtă vreme contemporanii în spirit ai geniului aparțin viitorului. O sublimă viziune originală, îmbrăcată într-o formă necesar adecvată, e însușirea geniului; un fond comun într-o formă frumoasă e însușirea talentului. Berdiaev și cu el mulți esteticieni socotesc talentul ca putere de expresie a viziunii geniale, ceea ce nu e adevărat. Talentul există separat de geniu și e mult mai frecvent decât acesta. El acceptă lumea cum este, iar lumea, la rândul ei, îl acceptă la fel. Nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ist. lit. rom. cont., 33-34; Munteano, Panorama, 75; Călinescu, Ist. lit. (1941), 569-570, Ist. lit. (1982), 641-643; Z. Ornea, Privire critică asupra concepției sociologice și estetice a lui H. Sanielevici, „Cercetări filosofice”, 1963, 1; Ciopraga, Portrete, 235-246; Z. Ornea, Trei esteticieni (M. Dragomirescu, H. Sanielevici, P. P. Negulescu), București, 1968, 123-175; Maria Lamparter, H. Sanielevici, critic literar, RITL, 1970, 4; Ciopraga, Lit. rom., 69-72, 732-736; Micu, Început, 82-84, 235-236; Rotaru, O ist., II, 236-242; Bucur, Istoriografia, 178-179; Piru, Ist. lit., 234-235
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
IANOȘI, Ion (1.V.1928, Brașov), critic literar și estetician. Numindu-se la naștere Janos Maximilian, I. este fiul Anei Lató (n. Leitner), ziaristă, și al lui Iuliu Steinberger, comerciant. Este căsătorit cu Janina Ianoși. După absolvirea Liceului „Ioan Meșotă” din Brașov (1944-1947), face studii de filologie maghiară-franceză la Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
o mutație capitală în modul de înțelegere a arhitecturi: eliberându-se de orice constrângere formală dependentă de trecut, arhitectura începe să fie privită ca ”artă a spațiului.” Ideea spațiului, ca element definitoriu al arhitecturii, apăruse la sfârșitul secolului trecut, la esteticieni și istorici de artă, ca Lipps și Schmmarsow. Încetul cu încetul ideea de spațiu a fost inclusă în limbajul și gândirea arhitecților. Numeroasele referiri la spațiu, ca finalitate sau ca esență a arhitectirii a condus la interpretarea spațială a arhitecturii
Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
Tihan, Mircea Tomuș, Eugen Uricaru, D. Vatamaniuc, Ion Vlad, Mircea Zaciu, H. Zalis. Se cuvin amintite și numeroasele anchete, dezbateri, mese rotunde pe teme de actualitate literară: destinul romanului, direcțiile poeziei, rosturile criticii literare - discuții onorate de specialiști, critici literari, esteticieni din toate centrele culturale ale țării. Bogat este și capitolul traducerilor, fiind de remarcat intenția revistei de a reface și întreține legăturile cu marea literatură universală. S-au desfășurat chiar și unele dezbateri pe această temă, dar importante rămân mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
, Eduard (2.IV.1861, Iași - 28.III.1896, București), critic literar și estetician. Este fiul arhitectului german Iosef Gruber. Urmează liceul la Iași, înscriindu-se, tot acolo, la Facultatea de Litere, pe care o termină în 1884. În 1886 pleacă la Paris, unde timp de un an urmează cursuri de filologie la École
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287375_a_288704]
-
socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Contemporanul”, „Cronica”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Pagini literare”, „Porto-Franco”, „Sinteza” ș.a. Din 2000 conduce „Revista nouă”, periodic cultural și literar editat la Câmpina. T. se impune prin ampla monografie Paul Zarifopol (1981), cea dintâi exegeză dedicată prestigiosului critic și estetician. Confruntat permanent cu meandrele și atitudinile paradoxale care definesc personalitatea lui Paul Zarifopol, interpretul reușește să se mențină în sfera obiectivității și a preciziei, extrăgând linii pentru portretul unui moralist modern și al unui reprezentant autentic al esteticii moderniste. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
pensionul particular „Jules Javet” din Craiova și, din nou la București, la „Sfântul Iosif”. Liceul (1945-1952) îl face în capitală, mai întâi la „Gh. Lazăr”, ulterior la „Titu Maiorescu”, unde va contracta o prietenie durabilă cu Ion Vianu, fiul cunoscutului estetician. Își ia licența în limba engleză la Universitatea din București în 1957. După un stagiu în redacția „Gazetei literare”, devine cadru didactic universitar, debutând ca asistent al profesorului Tudor Vianu și urcând treptele ierarhiei profesorale până la poziția de lector, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
exact ceea ce se pare că l-a complexat pe prințul de Wales, l-a atras pe principele Carol dată fiind afinitatea celor doi tineri pentru natură, poezie și artă, spre știință și spre tot ce este frumos, adică (în limbajul esteticienilor) pentru frumosul natural și artistic. În lipsa Almanahului Gotha, nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
MANCAȘ, Mircea (2.III.1905, Iași - 2.VII.1995, București), estetician, istoric literar și istoric al teatrului. Este fiul Anei Mancaș (n. Gavrilescu), institutoare, și al lui Ion Mancaș, jurist. Urmează școala primară, Liceul Internat și Facultatea de Litere și Filosofie (licența în 1929) în orașul natal. Își începe cariera didactică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
Frobenius, aplicată de savantul german la cercetarea culturii primitive în lucrarea Kulturgeschichte Afrikas, care avea să devină celebră la sfârșitul anilor ’30; M. o cunoștea din 1936, când a elaborat și a publicat studiul Mentalitatea primitivă în arta primitivă. Treptat, esteticianul român se va îndrepta mai ales spre problemele artei teatrale, cu precumpănire spre cele ale teatrului românesc, care formează substanța preocupărilor sale didactice de după 1946. Determinantei psihologice i se adaugă acum, din ce în ce mai evident, elemente ale cercetării istorice și altele, privitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
se publică studiul Pesimismul lui Eminescu de Henrieta Sachelarie, iar în 1928, mai multe studii de sinteză, unele dintre ele fiind inițial teze de doctorat, girate de M. Dragomirescu și Ion Bianu: Nuvelă în literatura română (George Marinescu), Mihail Dragomirescu, estetician și critic literar (N. Vasiliu), Elementul universal în opera lui Grigore Alexandrescu (Râul Teodorescu), Femeia mării - concepția individualista și căsătoria (N. N. Cretu), „Învierea” de Tolstoi (Radu Gyr). Prin prestigiul colaboratorilor, B. I. de L. rămâne o publicație distinctă în peisajul presei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285939_a_287268]
-
, Matila C. (13.IX.1881, Iași - 14.VII.1965, Londra), estetician și prozator. G., al cărui nume la naștere este Matila Costiescu, este strănepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei până la Unirea Principatelor. A făcut studii, de la vârsta de zece ani, în Franța, mai întâi la École „Sainte Anne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se pronunță împotriva revistelor pornografice (10/1923), a picturii lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
, Edgar (13.IX.1908, București - 30.III.1993, București), estetician, eseist și traducător. Provine dintr-o familie de funcționari, Italia Papu (n. Bettelli) și Iacob Papu. La București învață la liceele „Sf. Iosif” și „Sf. Sava”, absolvit în 1927, obține licența în litere (1931) și în filosofie (1932). Debutează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
oferă o descriere detaliată a metodei blakeene de gravare în relief, susținând că tehnică respectivă se opune tehnicii heliogravurii, că arta tradițională. Răspunsul oferit aici poate fi coroborat cu cel prezentat anterior de Lister, pentru a rotunji replică pe care esteticienii contemporani o oferă ipotezelor artistice formulate de esteticienii secolului al XIX-lea: "În heliogravura, placa de cupru este acoperită complet cu un fond, iar apoi liniile care delimitează ilustrația sunt sculptate în suprafață plăcii de cupru. În metodă să de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
gravare în relief, susținând că tehnică respectivă se opune tehnicii heliogravurii, că arta tradițională. Răspunsul oferit aici poate fi coroborat cu cel prezentat anterior de Lister, pentru a rotunji replică pe care esteticienii contemporani o oferă ipotezelor artistice formulate de esteticienii secolului al XIX-lea: "În heliogravura, placa de cupru este acoperită complet cu un fond, iar apoi liniile care delimitează ilustrația sunt sculptate în suprafață plăcii de cupru. În metodă să de gravura în relief, Blake a aplicat un fond
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Scrisul lui e un regal pentru publicul neposomorât. Fastidios nu o dată prin exces de vervă, are totuși resurse să intereseze și să delecteze. Dar nu e vorba aici de un scriitor. În Luca Pițu se manifestă întreita figură a eticianului, esteticianului și filosofului. E greu de spus care dintre ei predomină. MIRCEA MIHĂIEȘ SCRIERI: Le Chasseur de corbeaux, Muizon (Franța), 1986; Lettre à un ami occidental, Muizon (Franța), 1990; Naveta esențială, Iași, 1991; Sentimentul românesc al urii de sine, Iași, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
În muncă, În artă. Practicând asemenea frumuseți, trăind În atmosfera unor asemenea realități, fizionomia omului nu se putea să nu fie influențată În așa fel Încât omul să devină el Însuși subiect și obiect al frumosului. Unul din marii noștri esteticieni, Tudor Vianu, care considera că frumosul există doar În artă și mai puțin În natură, mai mult frumosul ar fi superficial și ar aparține doar aparenței și nu esenței, ajunge În cele din urmă să recunoască impactul frumosului asupra ființei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]