16,853 matches
-
omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a făcut om, a pătimit toate acestea și multe altele pentru el (om), pentru ca să-l izbăvească de moarte și de stricăciune și să-l facă fiu al lui Dumnezeu și dumnezeu, asemenea Lui. (Sf. Simeon Noul Teolog, Tratate teologice și etice, cuv. VIII); Care e scopul iconomiei întrupării lui Dumnezeu - Cuvântul, vestit în toată dumnezeiasca Scriptură și citit de noi, dar nepătruns? Nu e decât acela ca, împărtășindu-se de ale noastre, să ne facă pe noi părtași de ale Sale
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția vieții pnevmatice. Iubirea evanghelică are nu numai această adâncire spirituală, ci și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mc., 12, 31). Ea este puterea divină care reînnoiește
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
a făcut om, a pătimit toate acestea și multe altele pentru el (om), pentru ca să-l izbăvească de moarte și de stricăciune și să-l facă fiu al lui Dumnezeu și dumnezeu, asemenea Lui. (Sf. Simeon Noul Teolog, Tratate teologice și etice, cuv. VIII); Care e scopul iconomiei întrupării lui Dumnezeu - Cuvântul, vestit în toată dumnezeiasca Scriptură și citit de noi, dar nepătruns? Nu e decât acela ca, împărtășindu-se de ale noastre, să ne facă pe noi părtași de ale Sale
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția vieții pnevmatice. Iubirea evanghelică are nu numai această adâncire spirituală, ci și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mc., 12, 31). Ea este puterea divină care reînnoiește
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
declarat fără nici un pic de șovăire: ,, Am un pronunțat sentiment național evreiesc. Eu sunt evreu român”. În memoriile sale, publicate sub titlul cu peremptorii lumini/ rezonanțe creștine: Spovedanii, Traian Popovici reliefează că acțiunile îi erau insuflate nu doar de principiile etice, ci și ,,de firava încredere că, în acea infernală clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
săptămână înaintea Rusaliilor, în afara satului, la malul unei ape unde depuneau, cu mâna pe steag, jurământul prin care se legau să respecte regulile cetei și condițiile purității rituale în perioada Rusaliilor (abstinența sexuală și un comportament adecvat normelor de conduită etică a comunității tradiționale). Timp de o săptămână ei trăiesc intens într-un timp sacru. Ceata, formata din 9-11 membri și organizată ierarhic, este condusă de un vătaf, căruia toți ise supun. Un alt personaj important al cetei este „mutul” : mascat
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
atunci că voi lucra acasă eu și cu geniul meu. Cum m-am mai liniștit, am scăpat și de înfumurare. Văd că Nicolai Hartmann e un cap sistematic poate fără pereche, plin de grija realității concrete, pasionat de problematica vieții etice, de la care pot învăța cu carul, tot lucruri pe care le-am căutat". Lucruri dacă nu scăpărătoare, cel puțin orânduite, se găsesc la mulți alții. "La capitolul acesta al primului contact cu profesorii germani este plină de culoare relatarea primirii
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
duce cu gândul la cunoscutul fragment din }iganiada cu intrarea diavolului în mănăstire în chip de fecioară, portretul canonicului Vasile Rațiu, veritabil personaj de roman, inspirând groaza epistolierului prin dimensiunile pantagruelice ale poftei sale de viață și prin sfidarea conveniențelor etice, sunt alte două coordonate ale acestui "roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile pagini de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
apoi în "mașinăria falică" a Scânteii comuniste din anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație" 1990), în "cloaca maximă" de la România Mare, ca și în incendiara zeflemea cu substrat etic de la Academia Cațavencu și de la "ruda" sa, Plai cu boi. În mai mare măsură chiar decât mostrele de limbaj violent xenofob de la România mare, angoasante i se par Ruxandrei Cesereanu scrisorile de amenințare adresate unei personalități a elitei culturale românești
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
fenomenul Piața Universității. El e considerat "momentul cel mai viu și mai integru al postcomunismului românesc" și e contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus ŤGolanieiť, adică spiritului liber". Dar miza cărții este etică, spuneam, nu atât prin faptul de a "omagia", cât prin acela de a denunța și a expia. Simptomatic, imaginarul scriitoarei Ruxandra Cesereanu e la rândul lui violent, în chip programatic și ostentativ. O arată selecția metaforelor obsedante, vizibile în chiar
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
de spirit și a trăirilor evocate. Trecut, de Eugen Simion, în categoria poeților fanteziști și ironici, Emil Brumaru apelează, și în volumul Cântece naive, la o tematică așa-zicând minoră, cu obiecte neînsemnate, cu figuri banale, fără anvergură ontică ori etică. Făcând un fel de genealogie a "cântecelor naive", N. Manolescu observă că "savuroase, pline de grație, rămân însă tot Cântecele naive, în care, copilărindu-se cu bună știință, poetul evocă un univers domestic, un paradis al "bucătăriilor de vară", al
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
cu accente elegiace, angajând atitudini de revoltă (C. Abăluță a făcut trimiteri la poezia beatnicilor americani) și de crudă mărturisire de sine, alături de tandre apropieri de lucruri. O luciditate exigentă, neconcesivă față de răul din lume și din sine, o ținută etică afirmată fără nici o emfază dar cu o gravitate decisă, într-un univers asediat de derizoriu și pândit de spectrele spaimei, conferă discursului poetic demnitatea la care aspiră ori s-ar cuveni să aspire orice poezie autentică.
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
dure și exacte, atît Rebarbor, cît și volumele ulterioare de "reportaje în proză" ale lui Monciu-Sudinski oferă o dublă alternativă ficțională: pe de o parte, la idilismul social al prozei industrializării staliniste (gen Petru Dumitriu), pe de alta, la evazionismul etic al romanului politic șaptezecist (tip Buzura, Ivasiuc sau Preda), defazat "critic" față de propriul său prezent ceaușist. Cine ar încerca, astăzi, să reconstituie prin mijlocirea ficțiunii lumea anilor ’50-’60-’70, ar face-o mai degrabă din Rebarborul lui Monciu-Sudinski, decît
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
așa-zicând clasice, în frunte cu Eminescu, în favoarea acelora încă neașezate și, deci, incapabile să garanteze o perspectivă corectă? Nici șansele de a face din Eminescu un reper moral nu sunt mai mari într-o lume pentru care respectul principiilor etice a căzut în desuetudine. Chemat să ne călăuzească pașii în ceasul de față, el s-ar sufoca, probabil, de nesfârșita mizerie morală ce curge din noi. Cât despre spiritul civic al jurnalistului Eminescu, ce să mai vorbim? Insuportabil prin luciditate
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Negrici Despre puțini poeți români contemporani se poate spune că au avut ceea ce Mariana Marin numea "curajul de a lucra la rădăcina Răului", de a rămâne cu o uimitoare consecvență și cu o încrâncenare sufocantă într-un spațiu al delimitărilor etice, unde "cucerirea de sine" recurge la confesiunea denunțătoare și la nemiloasa autoscopie. Poezia Marianei Marin este oglinda unei conștiințe neconcesive, care, puse în dificultate de asaltul necruțător al istoriei (individuale și colective), secretează, spre a se apăra, roiuri de imagini
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate că și alții care vor scrie despre ea, copleșiți de tristețe, își vor
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
astăzi ai satirelor sale, a condus la discreditarea implicită a unui demers poetic considerat îndeobște moralizator. Tocmai prin subtilitatea și soliditatea argumentelor cu care Alexandra Ciocârlie reușește să substituie imaginii mumificate "a unui moralist scandalizat de devierile contemporanilor de la canonul etic tradițional", pe aceea a unei personalități poetice dintre cele mai contradictorii, și deci mai vii, studiul de care ne ocupăm are toate șansele - dacă nu să îl transforme pe Iuvenal, după o formulă devenită și ea deja clișeu, în "contemporanul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Iulian Bol Autorul volumelor Românește și Subiect și predicat s-a impus ca un "martor" inclement, de autentică intransigență etică, care s-a încăpățânat să-și facă publică "depoziția", transformându-și enunțurile în denunțuri ce dezvăluie jocul mistificator și malefic al imposturii, reducând-o la nimicnicia sa originară. În cazul lui Virgil Ierunca, mărturia girează un destin iar patosul rechizitoriului
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
moral intransigent, împins până la - beneficele - sale limite ultime. Patetic și acuzator, confesiv fără a cădea în anecdoticul autobiografiei, reflexiv fără a exila metafora din propriul discurs, Virgil Ierunca și-a asumat, de-a lungul multor ani, povara unei neclintite ținute etice, exemplaritatea unei confruntări cu demonii interiori și exteriori, dintr-o clară nevoie a mărturisirii, a depoziției. Nu există pagină a lui Virgil Ierunca sau enunț al său care să nu depună, într-un fel sau altul, mărturie: fie despre convulsiile
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
a unui exilat a întâmpinat metamorfozele - unele previzibile, altele subite și inexplicabile - ale unor scriitori rămași în țară, care au preferat să se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale, ce le-ar fi dat girul responsabilității etice și al verticalității. De altminteri, în țesătura densă a acestor pagini cu iz pamfletar, născute din indignare și transformate în revolte, eseistul își dezvăluie, nu o dată, crezul său artistic, codul moral care îi modelează vocația creatoare și viața. Iată, spre
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
propria lui vocație". "Vocație", "misiune", "angajare", "responsabilitate", "mărturie" - sunt cuvinte cărora Virgil Ierunca le acordă accente patetice, lipsite însă de orice urmă de iluzionare, sunt cuvinte care se armonizează, până la identificare, cu conștiința sa exigentă, ce îi dictează o conduită etică de o incontestabilă fermitate. Tocmai de aceea, frivolitatea, aservirea, comerțul cu conștiințele umane, "schimbările la față" - sunt doar unele dintre tarele morale pe care le denunță, cu luciditate deplină, Virgil Ierunca, scriitor ce nu s-a lepădat niciodată de sine
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și operă). Ricoeur își declară rezervele în fața imperativului de a ne aminti
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
albi ce înseamna rasismul pentru cei de altă culoare. Cred că se potrivește foarte bine și pentru discriminarea pe bază de orientare sexuală. https://www.youtube.com/watch?v=VeK759FF84s Nu solidaritatea ne-a adus aici, ci regresul moral și etic.
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
dacă ne-a lăsat cumva mai înțelepți sau poate mai buni decât ne-a găsit. Marți, 31 iunie, de la ora 17:00, am să vorbesc la Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, sala ‘Mihai Șerban’, despre lecțiile etice ale crizei. Conferință este prima dintr-o serie de dezbateri intitulată Forum Napocensis 2011. Următoarea conferință va fi pe 7 iunie, la Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Iuliu Hațieganu’, și-l va avea ca vorbitor pe IPS Andrei, Mitropolitul Clujului
Lecțiile etice ale crizei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82492_a_83817]