2,548 matches
-
ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele de mai sus asistăm la o eliberare pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și psihologice ale grupului respectiv de indivizi. Un al doilea aspect deosebit de important este o „redistribuire” a statutului și rolurilor în interiorul grupului. Aceasta constă în apariția unui „lider carismatic”, cu rol dominant, conducător, și a „grupului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile psihice au o cauză endogenă, provenind din interiorul personalității bolnavului, datorită unor dispoziții constituționale sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
criză etc. care au contribuit la formarea tulburărilor psihice ale acestuia. Psihochirurgie: intervenții neurochirurgicale urmărind tratarea tulburărilor psihice, în special a tulburărilor grave de comportament, acte antisociale de violență, tulburări de personalitate, rezistente la oricare alte forme terapeutice. Psihogenie: concepție etiologică ce consideră că în geneza unor boli psihice un rol determinant îl au condițiile și evenimentele vieții trăite de individ. Psihopatie: dezechilibru psihic constituțional de tip caracteriopatic. Psihoplasticitate: trăsătură psihopatologică specifică bolnavilor isterici caracterizată prin sugestibilitate și construcția de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eveniment nociv, exterior, cu efect morbigenetic de regulă emoțional-afectiv, tulburând starea de echilibru psihic și somatic al unei persoane și determinând prin aceasta apariția unor boli psihice de factură reactivă sau nevrotică, uneori chiar psihotică. Tulburările dispar odată cu dispariția factorilor etiologici care le-au produs și întreținut. Psihoză: boală psihică gravă care alterează sistemul personalității, conduita și relațiile bolnavului, acesta neavând conștiința bolii sale. Puerilism mintal: stare de regresiune patologică la stadiul copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca tablou clinic. Exemple: sindromul confuzional, sindromul demențial, sindromul psiho-organic cerebral etc. Sitiofobia: refuzul voluntar de a ingera băuturi sau alimente. Sociogeneza: totalitatea factorilor etiologici din mediul social cu efect morbigenetic asupra individului sau al grupului social, responsabil de apariția tulburărilor psihice. Status: existența unei stări anormale sau patologice specifice, care întrunește condițiile unei dezvoltări morbide specifice. Stereotipii: repetarea invariabilă, cu caracter patologic, a unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și competențe necesare desfășurării unor activități socialmente utile și care să favorizeze integrarea lor socială, întro măsură mai mare sau mai mică, în funcție de resursele și problematica specifică fiecăruia. Obiectivele specifice au în vedere următoarele direcții: - prezentarea analitică, descriptivă, comparativă și etiologică a diferitelor categorii de persoane cu cerințe speciale; - elaborarea unor criterii de clasificare pe niveluri/grade/trepte a tulburărilor sau deficiențelor întâlnite la persoanele respective; - prezentarea particularităților specifice activității persoanelor cu cerințe speciale, consecință a modificărilor biopsihice și/sau socioeducaționale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și este polivalent, mai ales sub aspectul exprimării psihice; - ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor din perioada prenatală/intrauterină (această observație este demonstrată de multitudinea factorilor etiologici care acționează în timpul sarcinii și care determină apariția unor tulburări sau deficiențe cu impact major, uneori ireversibile, asupra dezvoltării ulterioare a copilului, constituind premisele apariției unei/unor dizabilități); - ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse etape de vârstă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de socializare; e) vârsta școlară. E. Verza menționează în lucrările sale că pentru efectuarea unei psihodiagnoze valide în domeniul psihopedagogiei speciale se impune respectarea următoarele condiții: - diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale; - stabilirea rolului factorilor socioculturali și familiali; - identificarea factorilor etiologici; - estimarea nivelului deficienței; - evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ‑compensatorii. În psihopedagogia specială, probele/testele care se folosesc pentru diagnoza psihologică pot fi întrebuințate în cercetare și în procesul de învățare‑dezvoltare a unor cunoștințe, deprinderi, aptitudini etc. Subiectul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
analiza trebuie să cuprindă și date obținute prin anamneză, chestionar, observație etc. Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei și evaluarea prin prognoză a evoluției sale ulterioare care va fi cu atât mai validă cu cât diagnosticul diferențial și etiologic este mai corect. La alcătuirea profilului psihologic este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu dizabilități: - manifestările psihice se concretizează în răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea în intimitatea psihică și evaluarea ei; - indivizii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihopedagogia specială au o serie de caracteristici specifice, ca urmare a diferențelor psihoindividuale ale deficienților de diferite categorii; pe baza diagnozei și prognozei se construiesc programe recuperativ-compensatorii și se adoptă o metodologie adecvată procesului instructiv-educativ; cu cât diagnosticul diferențial și etiologic este mai corect cu atât prognosticul și șansele de recuperare sunt mai favorabile; diagnoza și prognoza influențează semnificativ calitatea adaptării la mediul școlar și socio-profesional al persoanelor cu dizabilități; diagnoza are o valoare relativă, deoarece subiectul cu dizabilitate prezintă diferențe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fapt ce presupune reluarea periodică a evaluării subiectului; condițiile pentru o evaluare obiectivă și o diagnoză validă sunt: diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale în producerea deficienței; stabilirea rolului factorilor sociali și familiali în apariția deficienței sau tulburărilor; depistarea factorilor etiologici; estimarea nivelului de incapacitate (de handicap); elaborarea prognozei și stabilirea priorităților și a metodologiei în activitatea recuperativ-compensatorie; metodele, procedele și tehnicile de evaluare foloste în scop diagnostic pot fi utilizate și în activitățile de intervenție recuperatorie și instructiv-educative, ele având
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
specialetc " 3.4. Metode și mijloace de investigație psihopedagogică a persoanelor cu cerințe speciale" Cunoașterea particularităților psihopedagogice ale fiecărui copil cu cerințe educative speciale, indiferent de tipul deficienței, precum și stabilirea unui diagnostic diferențial au la bază (pe lângă indicii de natură etiologică sau nosologică) și o serie de metode științifice grupate în două mari categorii: - metode și mijloace accesibile tuturor categoriilor de specialiști (cadre didactice, instructori de educație, specialiști terapeuți etc.); - metode și mijloace de uz intern, folosite de persoane care au
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintală, una dintre disfuncțiile psihice majore, este o noțiune încă nedefinită cu precizie, implicând numeroase aspecte de natură medicală, psihologică, pedagogică, sociologică și chiar juridică. Dificultatea este determinată de clasarea acestei disfuncții psihice într‑o grupă extrem de eterogenă din cauza diversității etiologice, diferențelor de gravitate și deficiențelor supraadăugate care o însoțesc. În general, prin deficiență mintală se înțelege reducerea semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
atitudinal cu o sporire a interesului social pentru abordarea și rezolvarea problemelor de integrare profesională (după 1940). Pentru a susține fundamentarea teoretică a deficienței mintale, specialiștii au propus mai multe teorii, dintre care cele mai frecvent invocate sunt: a) teoria etiologică - explică natura deficienței mintale prin multitudinea de factori care o determină; b) teoria simptomatologică - definește deficiența mintală prin raportare doar la anumite procese și fenomene psihice: gândire, inteligență, afectivitate, voință etc.; în cadrul acestei teorii au existat mai multe curente: Ed.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Mușu, 1997, pp. 157‑158), procesul de diagnostic presupune parcurgerea următoarelor etape: - analiza simptomelor/semnelor; - sinteza simptomelor într‑un sindrom sau o maladie (diagnosticul pozitiv); - compararea și analiza sindromului în contextul datelor nosologice (diagnosticul diferențial); - identificarea și cercetarea cauzelor (diagnosticul etiologic). În altă ordine de idei, informațiile și concluziile investigațiilor de specialitate se concretizează în sinteze specifice care constituie diferite categorii de diagnostic: - diagnosticul clinic - presupune identificarea deficienței în raport cu unele semne clinice descrise de subiect, familie și aparținătorii/anturajul acestuia sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficiența mintală de natură organică, urmare a unor leziuni ale sistemului nervos central; - deficiența mintală cauzată de carențe educative, afective, socioculturale; - deficiența mintală polimorfă, cu o mare varietate tipologică. Pe de altă parte, A.F. Tredgold stabilește, pornind de la factorul etiologic, patru grupe de deficiență mintală: - deficiența mintală primară - determinată de factori ereditari; - deficiența mintală secundară - determinată de factori extrinseci, de mediu; - deficiența mintală mixtă - determinată de combinarea factorilor ereditari cu factorii de mediu; - deficiența mintală fără o cauză direct decelabilă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintală secundară - determinată de factori extrinseci, de mediu; - deficiența mintală mixtă - determinată de combinarea factorilor ereditari cu factorii de mediu; - deficiența mintală fără o cauză direct decelabilă. Un alt aspect foarte important este reprezentat de momentul în care diverși factori etiologici (genetici sau exogeni) acționează asupra sistemului nervos central. În această direcție putem identifica: - etapa de progeneză, când au loc maturizarea celulelor sexuale și fecundația, moment în care pot apărea tablouri patologice în urma unor gametopatii, tablouri patologice ce se diferențiază greu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficiențelor mintale. • Care sunt principalele elemente definitorii ale tabloului clinic și psihopedagogic al deficiențelor mintale și cum pot fi ele identificate în reacțiile și conduita unui copil cu deficiență mintală? • Analizați comparativ intelectul de limită și pseudodeficiența mintală sub aspect etiologic, clinic și psihopedagogic. • Care sunt trăsăturile/caracteristicile psihopedagogice specifice principalelor categorii de deficiență mintală? • Care sunt elementele principale ale unui program de profilaxie și terapie a deficiențelor mintale? CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Deficiențe senzorialetc "Deficiențe senzoriale" Deficiențele senzoriale sunt determinate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70‑90 dB; - anacuzie/cofoză (deficit de auz profund, surditate) - o pierdere de auz de peste 90 dB. În funcție de lateralitate, putem întâlni: - deficiențe unilaterale; - deficiențe bilaterale. După criteriul etiologic și după momentul apariției deficienței, au fost clasificate următoarele tipuri: a. - deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică etc.) pot fi de următoarele tipuri: tipul Siebenmann - presupune lezarea capsulei osoase și leziuni secundare ale celulelor senzoriale sau ganglionale de la nivelul fibrelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
2.2. Etiologia deficiențelor de vedere" Etiologia tulburărilor de vedere este foarte variată și include o diversitate de factori de risc care, în funcție de locul și perioada când acționează, determină forme și grade diferite de deficiențe ale analizatorului vizual. O clasificare etiologică generală a deficiențelor vizuale include următoarele grupe cauzale: - boli ale anexelor globului ocular (pleoape, glande lacrimale, conjunctivite, boli ale orbitei oculare); - tulburări ale refracției oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul); - afecțiuni ale cristalinului (cataracta); - afecțiuni ale corpului vitros; - afecțiunile polului posterior (retina
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reflecție" • Argumentați efectul deficiențelor de auz asupra dezvoltării proceselor cognitive în perioada copilăriei. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de auz. • Efectuați o analiză a principalelor aspecte implicate în evaluarea deficiențelor auditive. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de auz? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de auz. • Ce legătură ar putea fi stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța lor în aprecierea tulburărilor de vedere. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de vedere. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de vedere? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de vedere. • Analizați procesul compensării și activitățile educative în cazul copiilor cu deficiențe de vedere. • Efectuați o analiză comparativă - asemănări, deosebiri - între cele două categorii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
componentă neuromotorie). 6.1. Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii și a tulburărilor psihomotricitățiitc "6.1. Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii și a tulburărilor psihomotricității" Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii este făcută în special prin raportare la factorii etiologici. Din această perspectivă putem identifica următoarele categorii majore de tulburări (pentru fiecare categorie sunt oferite și câteva exemple reprezentative): 1. Tulburări genetice și congenitale - dintre cele mai cunoscute afecțiuni enumerăm: a) sindromul Langdon‑Down (trisomia 21) - boală genetică având drept
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]