649 matches
-
Excesul de catecolamine determină clinic hipertensiune arterială paroxistică și/sau alte crize neurovegetative. Tumorile derivate din celule cromafine extraadrenale sunt denumite paraganglioame (sau feocromocitoame extraadrenale). Manifestări clinice similare pot fi datorate și altor tumori secretante de catecolamine: chemodectoame, ganglioneuroame. Clasificare. Etiopatogenie Frecvență <1% din totalul hipertensiunilor (morbiditate 1-2/100.000 locuitori) 90% originare în suprarenale (10% extraadrenale paraganglioame) 90% tumoră unilaterală 90% tumoră benignă. Poate surveni la orice vârstă, de la mica copilărie până la bătrânețe. Frecvența este cu puțin mai mare la
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
moderat v 8-12 = minor. Orientarea diagnostică în urma examenului clinic este ușurată de existența și altor semne de hiperandrogenism (virilizare), precum și de semne ce însoțesc bolile în care hirsutismul este prezent (fig. 56). Boala polichistică ovariană este o entitate complexă, cu etiopatogenie incomplet elucidată, care afectează 5-10% dintre femei. Este principala cauză de infertilitate endocrină. Afecțiunea se definește prin criterii: q clinice: anovulație cronică, hirsutism, tulburări mentruale, obezitate; q biologice: androgeni plasmatici crescuți, raport LH/FSH >2; q histologice și ecografice: prezența
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
2; q histologice și ecografice: prezența a cel puțin zece chisturi pe fiecare ovar dispuse în coroană și hiperplazia stromei ovariene. Tabloul biologic poate apărea în absența celui ecografic, sau ovarul polichistic ecografic decelabil poate evolua cu funcție ovariană normală. Etiopatogenia bolii polichistice ovariene. S-au formulat mai multe ipoteze: 1. Disfuncția primitivă neuroendocrină, caracterizată prin creștera amplitudinii și frecvenței pulsurilor de GnRH, datorită reducerii controlului fiziologic inhibitor exercitat de dopamină și opioizii endogeni, ar fi responsabilă de nivelul permanent crescut
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
pe lună, iar la gravide apare la 48-79% din cazuri. Incidența esofagitei este mai mare la bărbați. IMPORTANT! Recunoașterea clinică a BRGE este necesară deoarece afecțiunea are impact negativ asupra calității vieții și este factor de risc pentru adenocarcinomul esofagian. Etiopatogenie și fiziopatologie În mod fiziologic RGE se produce după mese și foarte rar noaptea, în timpul somnului. Episoadele sunt rare și cu durată scurtă. În mod patologic RGE apare prin incompetența mecanismelor antireflux schematizate în Fig. 3. Principalele mecanisme antireflux sunt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și metodele adresate complicațiilor: dilatare cu balonașe/dilatatoare speciale în stenozele esofagiene, tratamentul HDS (fotocoagulare cu Argon, injectare de adrenalină, plasare de clipuri metalice) etc. ULCERUL GASTRO-DUODENAL Terminologie, definiție Ulcerul gastro-duodenal cuprinde două afecțiuni cu localizare anatomică diferită, dar cu etiopatogenie comună: ulcerul duodenal (UD) și ulcerul gastric benign (UG). Din acest motiv termenii utilizați în practică sunt ulcer gastroduodenal (UGD), boală ulceroasă sau ulcer peptic (termen considerat depășit în prezent). UGD este definit anatomopatologic ca o pierdere de substanță circumscrisă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
necesită tratament pentru vindecare și reducerea riscului de sângerare. Infecția este și factor de risc pentru cancerul gastric. Frecvența actuală, deși în scădere, este estimată la 10% din populația generală. Diferența între sexe este nesemnificativă. Mortalitatea este în trend descendent. Etiopatogenie și fiziopatologie Boala ulceroasă este consecința acțiunii intricate a 4 categorii de factori: 1. factori de agresiune: infecția cu HP, hipersecreția acidă (acid clorhidric, pepsină) implicată mai ales în UD, acizii biliari (afectează mucoasa gastrică) 2. factori de apărare reprezentați
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ulcerele cu caracter familial, frecvența crescută a grupului sanguin 0 în UD, afecțiuni asociate frecvent cu UGD: pancreatite cronice, boala Crohn, forme de BPOC indusă genetic, HTA, boala coronariană, litiaza renală, BCR, sindromul mieloproliferativ, hiperparatiroidismul, boala Cushing etc. IMPORTANT! Esența etiopatogeniei UGD este dezechilibrul între factorii de agresiune (crescuți) și factorii de apărare (deficitari). În mod clasic agresiunea era reprezentată de hipersecreția acidă - conceptul "no acid−no ulcer". Actual agresiunea se referă la rolul dominant al infecției cu HP (90-95% din
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ponderală, vărsături persistente, anemie, tumoră palpabilă. Examenul fizic este sărac în ulcerul necomplicat. La palpare se constată sensibilitate delimitată în epigastru și paraombilical drept. Forme clinice Există forme particulare de UGD: - etiologice: ex. sindromul Zollinger-Ellison (gastrinom), asociate altor afecțiuni (vezi etiopatogenie)clinico-terapeutice: ulcere HP pozitive și HP negative, ulcere induse de AINS (pot fi HP pozitive sau negative). Diagnostic paraclinic Are două etape: 1. diagnostic pozitiv: examen radiologic baritat și EDS 2. diagnostic etiologic: identificarea infecției cu HP. Endoscopia digestivă superioară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
dilatare cu bujii sau balonaș pneumatic. C. Tratamentul chirurgical este indicat doar în ulcerul refractar la tratamentul medical corect după 8 săptămâni sau în complicații (HDS cu risc vital, stenoză pilorică, perforație, malignizare). BOALA INFLAMATORIE CRONICĂ A INTESTINULUI Cadru nosologic, etiopatogenie Cuprinde un grup de afecțiuni inflamatorii ale intestinului subțire și colonului cu etiologie cunoscută (microbiană, agenți fizici, diareea călătorului, colita pseudomembranoasă etc) sau nedeterminată (idiopatice). Bolile inflamatorii idiopatice sunt reprezentate de două entități distincte: boala Crohn (BC) și rectocolita ulcero-hemoragică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clinic, endoscopic și histologic. Din punct de vedere epidemiologic incidența celor două afecțiuni este în creștere, mai ales în țările dezvoltate europene și America de Nord. Incidența nu pare legată de sex, iar vârsta maximă de debut este între 15-35 de ani. Etiopatogenia nu este clar definită. Se consideră că afecțiunile sunt consecința interacțiunii complexe între predispoziția genetică, factori de mediu, răspunsul imun la flora intestinală. Influența factorilor de mediu este stabilită pentru contraceptivele orale, fumat (pentru BC), iar alăptatul ar avea efect
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
evoluție a numeroase afecțiuni hepatice cronice. Face parte din primele zece cauze de mortalitate în lume. Aproximativ 35-65% din pacienții cu ciroză decedează în următorii 10 ani. Mortalitatea este mai mare în CH alcoolică. Incidența este mai mare la bărbați. Etiopatogenie Cauzele comune de CH sunt virusurile hepatitice și alcoolul. Consumul de alcool determină CH la 10-20% din persoanele care consumă cantități mari cel puțin 10 ani (pragul minim este de 40-60 g alcool la bărbați și 3040 g la femei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și/sau căilor biliare intra- sau extrahepatice. Epidemiologie Este o afecțiune frecventă estimată la 10-20% din populația adultă. Incidența este influențată de factori genetici și de regiunea geografică, este mai frecventă la femei comparativ cu bărbații și la vârste înaintate. Etiopatogenie Există multipli factori care favorizează formarea calculilor: - neinfluențabili: vârsta înaintată, sexul feminin, factori genetici, sarcina - alimentari: regimul hipercaloric, aport crescut de grăsimi și zaharuri rafinate, aport redus de fibre vegetale - metabolici: obezitate, regimuri de slăbire, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii - afecțiuni digestive
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
GN ACUTĂ POSTSTREPTOCOCICĂ Epidemiologie Reprezintă prototipul GN acute. Este cea mai frecventă formă de GNA postinfecțioasă (60-68%), cu incidență maximă la copii între 2-10 ani, de sex masculin. Este favorizată de frig, umezeală sau apare în context de epidemii streptococice. Etiopatogenie Este secundară infecției cu streptococ beta-hemolitic grup A cu tropism pentru rinichi (tipuri nefritigene). Localizarea primară a infecției poate fi în sfera ORL sau cutanată. Patogeneza este imună. Ag microbian circulant (exotoxina B) se depune la nivelul capilarului glomerular/MBG
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la pacienți cu anomalii anatomice și/sau funcționale (ex. reflux vezicoureteral) sau obstructive (ex. litiaza renală) sau la pacienți imunodeprimați. Microorganismele implicate sunt frecvent multirezistente la antibiotice. IV. populația afectată: persoane tinere, gravide, pacienți diabetici, purtători de sondă urinară etc. Etiopatogenie Pătrunderea microorganismelor în tractul urinar se poate face pe două căi: 1. ascendentă - situația cea mai frecventă, cu punct de plecare digestiv. Sursa de infecție este flora fecală. Escherichia coli (E. coli) este implicată în 95% din cazuri. Germenii colonizează
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
renali subiacenți. Sunt clasificate în acute și cronice, fiecare dintre entități putând fi primară sau secundară unei afecțiuni sistemice. Anatomopatologic se caracterizează prin inflamație în interstițiu sau atrofie tubulară sau dilatație sau fibroză extinsă, însoțită de un grad de glomeruloscleroză. Etiopatogenie Este variată, reprezentată de:malformații (ex. reflux vezico-ureteral)infecții - pielonefritele care pot fi bacteriene dar și determinate de leptospire, viruși, paraziți - toxice: medicamentoase (AINS, analgezice, litiu, metale grele, ciclosporina etc), micelii (nefropatia balcanică) - metabolice: guta, hipercalcemia, hipokaliemia etc - ereditare (ex.
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
anomalii ca: glicozurie, aminoacidurie, fosfaturie, pierdere de Mg2+ sau K+, pierdere de sare, tulburare de concentrare a urinii. I. NEFROPATII TUBULO-INTERSTIȚIALE ACUTE NTI acute sunt afecțiuni dificil de evaluat ca incidență, dar reprezintă 25% din cazurile de IRA toxică medicamentoasă. Etiopatogenie Din punct de vedere etiologic, NTI acute pot fi împărțite în: - infecțioase (vezi PNA) - toxice medicamentoase - majoritatea cazurilor (30% determinate de antibiotice)secundare bolilor sistemice (autoimune și hemopatii maligne). Mecanismele prin care un drog poate induce NTI acută sunt imunologice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
consecințe funcționale în relație cu segmentul de tub afectat predominant. De exemplu afectarea tubului distal determină acidoză și hiperkaliemie, afectarea medularei se însoțește de scăderea capacității de concentrare a urinii etc. Forme etiologice de NTI cronice 1. Pielonefrita cronică Definție, etiopatogenie Este o inflamație cronică a interstițiului renal și a sistemului pielocaliceal determinată de infecțiile persistente sau recidivante ale tractului urinar. Majoritatea cazurilor se asociază cu reflux vezico-ureteral, în acest caz termenul utilizat este de nefropatie de reflux. Afectarea renală poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
au dimensiuni mari, mulează bazinetul și/sau calicele, sunt imobili, necesită proceduri urologice pentru eliminare. Calculii mai mici de 5 mm se pot elimina spontan. Există tendința de refacere a calculilor, ceea ce atrage atenția asupra unor factori care favorizează formarea. Etiopatogenie. Factori de risc pentru litogeneză Urina cu compoziție normală este o soluție suprasaturată de substanțe cristaloide cu proveniență diferită (calciu, cistină, uree, amoniac, acid uric, acid oxalic). Aceste substanțe sunt menținute în stare solubilă datorită unor factori antiprecipitanți (acid hialuronic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
funcției renale (Loss) Pierdere completă a funcției renale (necesită terapie de substituție) pentru > 4 săptămâni Insuficiență renală terminală (ESRD) Pierdere completă a funcției renale pentru >3 luni Tabelul 2. Definiția modernă a IRA după criteriile RIFLE (adaptat după Bellomo R.) Etiopatogenie În funcție de cauză și mecanismul de producere (sediul agresiunii renale) IRA se clasifică în: I. prerenală (funcțională) - cea mai frecventă (30-50% din cazuri), caracterizată prin diminuarea fluxului sanguin renal. Este o formă complet și rapid reversibilă dacă este recunoscută precoce și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
creșterea trigliceridelor și scăderea HDLcolesterol, catabolismul proteic crescut (cauză de malnutriție). Explorări paraclinice Diagnosticul de BCR este cert dacă există retenție azotată, RFG afectată, proteinurie, hematurie persistente cel puțin 3 luni. În a doua etapă investigațiile se extind pentru clarificarea etiopatogeniei. Testele imagistice sunt utile pentru stabilirea aumitor etiologii, ca de exemplu boala polichistică renală sau uropatia obstructivă și pentru diferențierea de IRA. Cu unele excepții (rinichiul în diabetul zaharat, boala polichistică etc) rinichii sunt mici și simetrici. Alte teste imagistice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
statut socio-economic. Astfel, anemia feriprivă este mai frecventă la femei comparativ cu bărbații, vârful de incidență este la femeile gravide și la copii. Afecțiunea este de două ori mai frecventă în țările în curs de dezvoltare comparativ cu țările dezvoltate. Etiopatogenie Necesarul de Fe al organismului diferă în funcție de vârstă și este asigurat prin aport alimentar, cu excepția sugarului în primele 4-6 luni, care folosește Fe din rezerve. Alimentele bogate în fier sunt: ficat, carne, scoici, ouă, în timp ce cerealele, legumele (inclusive spanacul!), laptele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de vitamina B12 sau acid folic (peste 95% din cazuri), mai rar de deficitul de acid ascorbic, tocoferol, tiamină. ANEMII PRIN DEFICIT DE VITAMINA B12 Definiție Anemii megaloblastice de tip central determinate de deficitul absolut sau relativ de vitamina B12. Etiopatogenie Cauzele deficitului de vitamina B12 sunt: 1. deficit de aport în caz de dietă exclusiv vegetariană, fără produse lactate și ouă, alcoolism cronic, carențe alimentare persistente 2. deficit de absorbție prin deficit congenital sau dobândit de factor intrinsec 3. utilizare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
insuficiență medulo-/corticosuprarenaliană, miocardita etc). Dieta echilibrată va include obligatoriu proteine de origine animală și vegetale. ANEMIA PRIN DEFICIT DE ACID FOLIC Definiție Anemie centrală megaloblastică prin diseritropoieză secundară deficitului de sinteză a ADN determinat de carența în acid folic. Etiopatogenie Cauzele carenței de acid folic sunt: - deficit de aport în caz de alimentație precară la asistații social, bătrâni, nutriție parenterală, la alcoolici - deficit de absorbție în rezecții gastrice și intestinale întinse, by-pass intestinal, hipotiroidie, administrare de anticonvulsivante, contraceptive orale - eliminare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
locuitori/an. La copil este mai frecventă leucemia acută limfoblastică (LAL - 80%). La adultul peste 50 de ani este mai frecventă leucemia acută mieloblastică (LAM - 80%). Repartiția pe sexe este egală pentru LAM, în timp ce LAL este mai frecventă la bărbat. Etiopatogenie Deși cel mai frecvent nu se poate stabili o relație cu un factor cauzal, se discută implicarea următorilor factori de risc:radiații ionizante - substanțe chimice (benzen, arsenic, pesticide, ierbicide, insecticide), medicamente (fenilbutazona, cloramfenicol, postchimioterapie cu agenți alchilanți etc) - hipoplazia medulară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
leziuni cutanate + articulare = purpura Schönlein - leziuni cutanate + fenomene digestive sau/și renale = purpura Henoch. Este o afecțiune dobândită cu caracter acut la copil sau frecvent cronic la adult, cu repartiție egală între sexe și incidență mai mare primăvara și toamna. Etiopatogenie Descrierea cazurilor familiale a dus la supoziția predispoziției genetice. Se asociază frecvent cu infecții virale și bacteriene (în special de căi aeriene superioare), reacții alergice la alimente și medicamente, substanțe chimice, toxine animale și mușcături de insecte, boli cu componentă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]