347 matches
-
semnificative În lumea contemporană, acesta este cel al imigrării (Schnapper, 1991 și 1998). De aceea, simpla menționare a diferențelor terminologice utilizate În diferite contexte pune În lumină numeroasele mize ale acestei recunoașteri. Dincolo de Atlantic, se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică” (Gans, 1994), sau chiar un fenomen experimentat la nivel exclusiv individual, fără legătură directă cu vreun grup etnic (Hollinger, 1995), ea rămâne un element identitar fundamental. Sociologii britanici fac adesea referire la conceptele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Abia recent au Început să apară studii care iau În considerare experiențele de discriminare sau de păstrare a trăsăturilor culturale specifice dincolo de prima generație de imigranți, sociologii francezi rămânând de foarte multe ori reticenți când trebuie să vorbească despre o „etnicitate”care, pentru ei, ar trimite la un comunitarism Închis În sine Însuși. Dimpotrivă, așa cum s-a remarcat, din motive legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
democrație În America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci În privința dificultăților școlare ale copiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune, desigur, o reprezentativitate etnică și regională, dar și o ștergere treptată a particularismelor. Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea face din ce În ce mai puțin parte din identitatea de bază. În plus, există și un melting pot urban, din cauza migrării dinspre zonele rurale Înspre cele urbane. Integrarea națională de după dobândirea independențelor depășește treptat tot ceea ce era conflictual În reunirea unor etnii diferite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Colin. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1997), Pourrons-nous vivre ensemble? Egaux et différents, Paris, Fayard. WALZER Michael (1997), On Toleration, New Haven, Yale University Press. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Apartenență (sentiment de Î), Comunitate, Discriminare, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (drepturileî), Mobilizare, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î), Vulnerabilitate Minorități (drepturile Î)tc "MinoritĂȚi (drepturile ~)" La sfârșitul secolului XX, minoritățile au revenit În mod remarcabil În prim-planul actualității. În paralel, chestiunea drepturilor lor a căpătat o importanță
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu poate fi disociată de funcționarea realmente democratică a societății (Wieviorka și Ohana, coordonatori, 2001). Această chestiune ne trimite la aceea a caracterului mai mult sau mai puțin rigid ori, dimpotrivă, flexibil și contingent al identităților pe care le construiesc etnicitatea, cultura, limba și religia. Această dezbatere nu este totuși esențială pentru Înțelegerea alteia, și anume cea privind drepturile minorităților: pe de o parte, viziunea esențialistă Întruchipată de Volk-ul lui Herder este mult depășită și se recunoaște, În general, caracterul eminamente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 129-141. WIEVIORKA Michel și OHANA Jocelyne (coordonatori) (2001), La Différence culturelle. Une reformulation des débats, Paris, Balland. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, CETĂȚENIE (codul Î), Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DIVERSITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare ale umanității, incarnând, prin stilurile și tendințele sale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ethnic Origin of Nations, Oxford, Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Freire privind specificul afro-brazilian. Astfel, cântărețul Gilberto Gil Îi Îndeamnă pe negri să se servească de negritudinea lor pentru a Îmbrățișa cauza generală a luptei Împotriva opresiunii; În același timp Însă, continuă să existe o poezie mai puternic marcată de etnicitate, reprezentată de Oswaldo de Camargo, care cântă Africa asemenea unui fiu ce se adresează unei mame aflate undeva departe, precum poeții din orașul Bahia, chiar mai nostalgici decât el. În Caraibe, trebuie să-l menționăm, la Puerto Rico, pe Luis Palès
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
une nuits (prima ediție: 1998). TAYLOR Charles (1998), Les Sources du moi. La formation de l’identité moderne, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1989). WIEVIORKA Michel et alii (1992), La France raciste, Paris, Seuil. Φ ANTIRASISM, COTE, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Metisaj, PREJUDECATĂ, Rasă, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Normătc "Normă" La Cicero, cuvântul latin norma desemna În același timp un instrument (În speță, un echer) menit să indice unghiul drept și un principiu director (mai exact, o linie de conduită). Îi sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
MORIN Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
negative a alterității, care se operează după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de aversiune față de diferit, variațiile ținând În același timp de specificarea categoriei respinse (după origine sau apartenență, naționalitate sau religie, etnicitate sau cultură) și de criteriul relațional reținut, care permite măsurarea distanței sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ethique et politique de la reconnaissance, Bègles, Ed. du Passant. TAYLOR Charles (1989), Sources of the Self, Cambridge (Mass.), Harvard University Press. — (1994), Multiculturalisme. Différence et démocratie, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție americană: 1992). Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, SOLIDARITATE Reglementare socialătc "Reglementare socială" O riglă 1 este un instrument care servește la „trasarea liniilor drepte” și la „trasarea unor urme”, la „indicarea direcției” și la „ordonare”. În contextul logicii formale, regula este o procedură operatorie prin care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1957), Brücke und Tür, Stuttgart, Koehler Verlag (prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are o semnificație În istorie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simț al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1993), Racisme et modernité, Paris, La Découverte. WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva Franței În martie același an pentru atingeri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pun sub semnul întrebării actualitatea explicitării comportamentului de vot prin prisma teoriei clivajelor 23. Astfel, clivajele clasice rokkaniene ar fi de gândit plecând de la o structurare pe două dimensiuni: o dimensiune verticală împărțind societatea potrivit unor criterii culturale (religie, limbă, etnicitate etc.), și o dimensiune orizontală care se referă la chestiunile economice. Dogan consideră că, spre deosebire de conflictele ce descriu dimensiunea verticală și care pot produce diviziuni ireversibile, conflictele ce definesc dimensiunea orizontală sunt mai ușor de pacificat. Într-o perspectivă inversată
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu au acceptat libertățile civile și individuale acordate tuturor cetățenilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]