214 matches
-
le inventase”. Salvarea este adev)râtul scop al sionismului - nu „eliberarea” P)mântului F)g)duinței, ci salvarea evreilor, amenințați În mod repetat cu anihilarea. Lamm crede Ins) c) Ben-Gurion a avut un caracter mesianic. În Israel a ap)rut „etnocentrismul” sau un „narcisism” național. Pan) În 1956, Israelul Începuse s) fie dominat de un oportunism agresiv. S-a apropiat imprudent de puterile marginalizate, dec)zute, Franța și Anglia, „f)r) s) ia În considerare viitorul”. S-a bazat pe forță
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ale zonei o reprezintă cea a minorităților etnice. Ceea ce s-a întâmplat până acum în domeniul educației a dus la un proces de segregare între elevi și între studenți. Separația pe criterii etnice și religioase este în mare măsură rezultatul etnocentrismului și al tentației etniei majoritare de a asimila minoritățile. Ca răspuns la această tentativă de ștergere a diferenței prin anihilarea ei, minoritarii produc politici ale segregării pentru păstrarea identității. Rezultatul este un învățământ tot mai separatist, cu punți de comunicare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atât ca model de legitimare, cât și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor în care nu ideile comuniste sunt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră, contribuind în bună măsură la rescrierea unui capitol sumbru din istoria românilor. Este o încercare apreciabilă de a demonstra travaliul evreilor români, minoritate care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar în acest prim volum al subseriei, însumînd cinci sute cincizeci și opt de pagini de text, nu sînt mai mult de două citate din literatura română. Singuri ne condamnăm la marginalitate și în acest caz nu este vorba despre etnocentrism. Mai mult, se pare că unul este canonul istoriei și criticii literare din România, altul este cel asumat în această Istorie. Am citit cu interes articolul lui Arent van Nieukerken: "Moralismul ironic al poeziei poloneze din secolul douăzeci" și am
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
filosofic în perioada interbelică, paradoxul acestuia fiind că, la momentul autonomizării sale, "sistemul academic ajunge să contribuie la disoluția lumii pe care pretinde că o conservă ș...ț" și Modernizare și discurs identitar, care conține o discutare a noțiunilor de etnocentrism, naționalism și conștiință culturală și al impactului pe care modernizarea le-a avut asupra lor. în concluzie, o carte care se dovedește inovatoare chiar în ceea ce privește segmente ale culturii românești care, datorită fascinației constante pe care o exercită, au fost riguros
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
în familie; - Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale; - Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex. IX. CULTURĂ - Cultură și civilizație. Natură, specificul și funcțiile culturii; - Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism. X. AUTORITATE ȘI PUTERE. - Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare. - Puterea politică; - Opinia publică și democrația pluralistă. Persuasiune și manipulare. - Comportamentul politic: socializarea politică, participare și apatie politică, grupuri de interes și grupuri de presiune; XI. APARTENENȚA ETNICĂ ȘI
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
în familie; - Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale; - Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex. IX. CULTURĂ - Cultură și civilizație. Natură, specificul și funcțiile culturii; - Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism. X. AUTORITATE ȘI PUTERE. - Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare. - Puterea politică; - Opinia publică și democrația pluralistă. Persuasiune și manipulare. - Comportamentul politic: socializarea politică, participare și apatie politică, grupuri de interes și grupuri de presiune; XI. APARTENENȚA ETNICĂ ȘI
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
această expresie stereotipă - partea naționalistă a publicului?</i></b> Nu mă consider un regizor vedetă și resping astfel de etichete. Caut să fiu consecvent în ceea ce fac, zona mea de interes fiind deconstrucția violenței structurale care se manifestă sub forma etnocentrismului instituționalizat și a inegalității sociale. Din nefericire, în ceea privește interesul meu față de fosta Iugoslavie, e la fel de provocator să lucrez în toate aceste țări care au apărut în urma dispariției Iugoslaviei. Și asta din cauza șirului de războaie care s-au dus
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
comportamentală”. În schimb, în perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice. V: Deci iată coerentă perfectă a proiectului național în sens naționalist de-a lungul întregului secol XX. Cred că e mai interesant să vedem etnocentrismul discursului național din contextul românesc că însemnând un pic altceva decât pur și simplu centralitatea românilor că etnie. Dacă ne întoarcem la ce înseamna de fapt proiectul statului-națiune - cooptare în modernitatea occidentală -, putem înțelege etnocentrismul că un mod de control
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
e mai interesant să vedem etnocentrismul discursului național din contextul românesc că însemnând un pic altceva decât pur și simplu centralitatea românilor că etnie. Dacă ne întoarcem la ce înseamna de fapt proiectul statului-națiune - cooptare în modernitatea occidentală -, putem înțelege etnocentrismul că un mod de control al populațiilor prin crearea unei narațiuni previzibile și o modalitate de a înlesni apartenența la Europa. Aici e paradoxul ideii de națiune: în același timp în care afirma un tip de diversitate, diferența, lucrează, de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
este o formă de structurare a societății care creeaza echivalente acolo unde ele nu există, eliminând Diferență față de modernitatea occidentală. Este o modalitate de a recunoaște diferența mică, minoră în timp ce ceea ce se întâmplă este o cooptare la un sistem mondial. Etnocentrismul din contextul românesc trebuie văzut mai ales din perspectiva această. Până la urmă, si aceasta ficțiune a etniei românești este de un anumit fel, cu două caracteristici majore: ea este odată depozitara unui anumit tip de cunoaștere ancestrala, milenara - cu scopul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
lingvistic al lui Ferdinand de Saussure la totalitatea aspectelor sociale, universalitatea analizei structurale) în dogme, pe care cercetările structuraliste ulterioare nu le-a mai pus în discuție. Teoria structuralistă a lui Lévi-Strauss ar fi, după Robert Jaulin, încărcată de un etnocentrism elementar, din care ar rezulta un "Inconștient Structural", prezent în mod permanent în spatele diversității aparente a culturilor. Pentru Jean Piaget (1896-1980), structuralismul este "o metodă și nu o doctrină". "Nu ar fi posibilă existența unei structuri în afara unei construcții, fie
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
potrivit căreia oamenii albi sunt superiori celorlalte rase. Termenul este, de asemenea, folosit pentru a descrie o ideologie politică care favorizează rolul dominant al albilor, în toate sferele politice și sociale. Superioritate albilor și rasismul în ansamblu, sunt bazate pe etnocentrism, precum și de dorința de hegemonie politică și economică. Acestă terminologie este asociată cu diferite grupe rasiste și cele care susțin segregarea rasială. Ideologia supremației albe apare de multe ori în scopul unei politici rasiste anti-negroide, anti-semite, precum și a încălcărilor unor
Supremație albă () [Corola-website/Science/325707_a_327036]
-
etc.) Teoreticienii feminiști acceptă același perspective extinse asupra studiilor de securitate prin definirea violenței structurale și directe care nu limitează problemele de securitate la securitatea militară și la lupta pentru putere și deschid analizele mai degrabă spre empatie decât spre etnocentrism, spre relații umane decât spre raporturi de putere între state. Violența directă poate fi definită ca asaltul fizic al lui A asupra lui B cu intenția de a-l distruge sau de a provoca suferință și durere. Violența indirectă nu
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]