215 matches
-
East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În aceeași logică se înscrie și volumul-manifest recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989) de Etiemble. Este exclus nu numai orice eurocentrism, dar și orice etnocentrism. 3. Capitală rămâne mai ales orientarea acestor studii. Ele au două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază relațiile și contactele istorice, raporturile factuale dintre literaturile europene și asiatice, extra-europene în general. Circulația
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nevoie de o rafinare a categoriilor noastre gramaticale. Lemarechal (1998: 203, 213) comentează relevanța noțiunii de tranzitivitate pentru limbile ergative, ajungând la concluzia că tranzitivitatea e o noțiune care nu folosește la nimic, o categorie insuficientă, cu risc puternic de etnocentrism, care folosește criterii eterogene și care are putere explicativă insuficientă − de exemplu, nu poate da seamă de numeroasele construcții aplicative din limbile bantu și de numeroasele diateze din limbile filipineze. Feuillet (2006: 395, 399) este de părere că problema cea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hispanicilor din SUA), nu doar rezumându-se la studiul comunicării, și ar trebui să existe mai multe abordări comune la nivel academic, idealul fiind ca oameni de diferite pregătiri să colaboreze. Condon descrie trei abordări în studiul Comunicării interculturale: etnografia, etnocentrismul și echitatea.19 Fiecare se asociază cu diferite discipline, limbi, slogane, și deși se încearcă să fie tratate separat, ele se întrepătrund. Pentru domeniul etnografic se are în vedere opera lui Edward Hall, cel care a situat comportamentul uman în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oamenilor. Abordarea etnografică a fost preferată în studiile interculturale pentru că este cea mai detașată emoțional (participarea trebuie să fie obiectivă, etnograful este interesat de a aduna, a înregistra fapte) și a fost considerată cea mai profesionistă abordare. Condon vede studiul etnocentrismului axându-se mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale, distanța socială, centrul-periferie, marginalitate, barierele și punțile de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica schimbarea atitudinii, ipoteza contactului, problemele active, politicile publice și schimbarea legilor. Condon observă discrepanța dintre ceea ce spunem că simțim pentru ceilalți și cum ne comportăm cu aceștia. "Etnocentrismul se studiază prin metode socio-psihologice și se bazează pe distincția dintre cei din interiorul grupului și cei din exterior, implicând noțiunea de a fi diferit. Importanța unei anumite culturi poate fi mărită sau, dimpotrivă, minimalizată. Chiar dacă diferențele sunt mici, ele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor În care nu ideile comuniste sînt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră, contribuind În bună măsură la rescrierea unui capitol sumbru din istoria românilor. Este o Încercare apreciabilă de a demonstra travaliul evreilor români, minoritate care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau, mai rău, cu valoare etnocentrică), pentru tot ceea ce părea diferit, șocant, exotic pentru cel care privea, din afară, manifestările culturii observate. În acest sens, autorul citat arată că tradiția colecțiilor anecdotice, nereflectate de obiceiuri exotice, reprezintă o constantă a etnocentrismului occidental, din Antichitate (Herodot, Tacit), prin Evul Mediu și Renaștere (Marco Polo sau Johan Boemus), până la misionarii, călătorii și jurnaliștii epocii coloniale și postcoloniale. Dincolo Însă de aceste diferențe de nuanță, conceptul de obicei poate fi folosit (conform tradiției din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai susținute eforturi și cea mai bine fundamentată știință. Pentru a controla aceste influențe, și numai pe acestea, el folosește magia (B. Malinowski, 1993, pp. 31-32). Pentru antropologul englez, esența problemei nu stă În mentalități sau credințe (concepte marcate de etnocentrismul gânditorilor europeni), ci În regulile de organizare socială, din care derivă funcțiile practice ale formelor culturale: Linia de demarcație poate fi trasată, de asemenea, În diviziunea socială a muncii și, respectiv a ritualului. ș...ț Unele dintre ele sunt ceremoniale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
neglijare a acelor valori care i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau camuflate sub tot felul de etnocentrisme. Comunitățile cu o tradiție iudeo-creștină au găsit o rețetă de succes. Mâna invizibilă lucrează însă la fel pentru toată lumea. Există o singură ordine naturală, iar tendința actuală de aspirare a comunităților locale în vârtejul comun, nu este una predominat politică
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
Europa" gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]