214 matches
-
proiectat de noi pentru ilustrarea civilizației transilvane în toată dinamica sa istorică și polivalența sa culturală deplasează accentul dinspre factologic spre fenomenologic, dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul muzeal curent spre a ilustra, atât prin expoziții, cât și prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
este „prezentul etern și nemijlocit, e singura prezență care reunește, în țesătura ei, actualitatea cu maxima stabilitate (...) tradiția este”. Așadar, nu putem face disocierea procesului de recuperare a tradițiilor de întregul sistem de redescoperire și reevaluare a conștiinței propriei identități etnoculturale. Admițând că fiecare generație are dreptul la o viziune proprie privind actul de creație artistică, respectând spiritul și nu „litera” (forma exterioară) a tradiției, subliniem faptul că regăsirea tradițiilor, acolo unde s-au pierdut, sau prelucrarea vestigiilor și moștenirilor, acolo
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
istoria lor și le dă un sentiment de identitate și de continuitate, constribuind astfel la promovarea respectului diversității culturale și a creativității umane”. Patrimoniul cultural imaterial - artele plastice, artele mecanice, artele interpretative - reprezintă una dintre sursele esențiale ale identității noastre etnoculturale. Raportarea culturii populare la cea a altor popoare și realizarea unor studii comparative ne va ajuta să ne privim critic propriul tezaur etnografic, deci să ne formăm o viziune obiectivă despre noi înșine. Petru Caraman spunea că astfel „ne vom
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
altele, din etalonarea valorilor individuale, reale, ale culturii și civilizației populare tradiționale și promovarea lor în conștiința națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitațile proprii, și elemente etnoculturale specifice Sătmarului și Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidență principalele aspecte ale culturii materiale și spirituale specifice Tășnadului. În circuitul expozițional este inclusă și o sală de expoziții temporare, care reprezintă un cadru optim de prezentare a celor mai
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci și Cheile Caprei. Pe teritoriul orașului Zlatna se află un tezaur uriaș de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât și un inestimabil patrimoniu etnocultural, care atestă evoluția și continuitatea de muncă și de viață pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei populare. Orașul Zlatna este un vechi centru de exploatare a aurului, de pe vremea daco-romanilor, Ampellum fiind numele dat localității în acea perioadă antică
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
etnicilor polonezi spre consolidarea relațiilor economice și culturale între Republica Moldova și Polonia. La începutul secolului XXI comunitatea poloneză din Bălți număra aproximativ 3 mii de oameni. La 20 august 1994 a fost înregistrată „Casa poloneză” (Polski Dom) în Bălți - centrul etnocultural a polonezilor din oraș cât și a celor din nordul țării. Una din direcțiile principale ale activității etnoculturale este menținerea și dezvoltarea limbii poloneze. „Casa poloneză” a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
din Bălți număra aproximativ 3 mii de oameni. La 20 august 1994 a fost înregistrată „Casa poloneză” (Polski Dom) în Bălți - centrul etnocultural a polonezilor din oraș cât și a celor din nordul țării. Una din direcțiile principale ale activității etnoculturale este menținerea și dezvoltarea limbii poloneze. „Casa poloneză” a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori veniți din Polonia, sunt create diverse scenarii pentru activități instructiv-educative. Lecțiile se țin pentru doritorii de toate vârstele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
diverse structuri și organizații de oficiale și neguvernamentale precum Asociația Medicală Poloneză „Caritas”, Ambasada Republicii Polone în Chișinău, Fundația „Wspolnota Polska”, „Ajutor pentru Polonezii din Est” și alte organizații poloneze din România și Ucraina. La Bălți sunt înregistrate două societăți etnoculturale rome: „Baht Romala” și „Șatro”. La societatea „Șatro” s-a organizat și Ansamblul de dans „Luludi” - în traducere din romani - "floare". Comunitatea germană din Bălți „Renaștere” („Wiedergeburt”) a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din Chișinău a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
etnic propriu al românilor sau etnonimul (de la "etnos" - popor și "nyme" - nume) se găsește în legătură directă cu numele vechilor români. Etnonimul Român reprezintă o formă lingvistică evoluata a etnonimului Romanus Timpul etnogenezei românilor reprezintă o perioadă îndelungată de restructurări etnoculturale, lingvistice și spirituale, desfășurate pe parcursul a circa 900 ani, având drept limită inferioară sec. II-I a.Chr. și limită superioară sec. VII-VIII p. Chr. Procesul etnogenezei românilor s-a început din momentul declanșării expansiunii civilizației române în Dacia și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire a noului etnos. Procesul etnogenezei românilor cuprinde două etape de bază: - etapă primară (sec.II-I a.Chr. - sec.V p. Chr.) când se formează
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
slavilor și vor păstra doar unele insule izolate în diferite regiuni ale peninsulei Balcanice. Finalizarea etnogenezei românilor. În sec. VII-VIII, În condițiile presiunii tot mai puternice din partea diferitelor popoare migratoare, la nord de Dunăre are loc un proces de generalizare etnoculturala și etnolingvistica a populației romanice. În acest context se finalizează procesul etnogenezei și profilării poporului român, popor nou cu trăsături distincte și originale. Apariția limbii române. Odată cu încheierea etnogenezei s-a finalizat și procesul formării limbii române, care a parcurs
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
În 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o bursă de cercetare din partea Fundației Sörös „Pentru O Societate Deschisă”, coordonată, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Român de Informații. A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare "și Sălaj" la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): "Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz ," dar și la un proiect al Institututului
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Coridorul verde al Dunării" - (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008, -"I.C.Chițimia-Studii și articole de folclor și folcloristică
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]